ÎCCJ, Decizia nr. 216/2017

Asupra apelurilor de față,

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN FOND

Prin sentința penală nr. 477 din data de 16 iunie 2016 pronunțată în dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a dispus următoarele:

A.I.1. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, art. 248

1

C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (2), art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

I-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II - a, lit. b) C. pen. anterior, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. anterior.

I.2. În baza art. 254 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., a condamnat pe același inculpat, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni (doi ani și șase luni) închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită (punctul 6 din rechizitoriu, secțiunea în drept).

I-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II - a, lit. b) C. pen. anterior, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. anterior.

I.3. În baza art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, cu aplic.art. 74 alin. (2), art. 76 lit. d), art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția deținută în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

I.4. În baza art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 lit. d) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

I.5. În baza art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplic.art. 74 alin. (2), art. 76 lit. d) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

I.6. În baza art. 15 raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. (punctul 2 din rechizitoriu, secțiunea în drept).

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului A., urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară.

I-a fost aplicată inculpatului inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. anterior.

În baza art. 88 C. pen. anterior, a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului A., reținerea din data de 3 martie 2015 și arestarea preventivă de la 4 martie 2015 până la data de 13 august 2015.

II. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, art. 248

1

C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (2), art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatele B. și D. la câte o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

A fost aplicată față de inculpate pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. anterior.

În baza art. 86

1

C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de câte 5 (cinci) ani, stabilit în condițiile prevăzute de art. 86

2

C. pen. anterior.

In baza art. 86

3

C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, inculpatelor li s-a pus în vedere să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Prahova;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

Li s-a atras atenția inculpatelor asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale a fost suspendată executarea pedepselor accesorii.

B. A fost admisă acțiunea civilă, inculpații A., B. și D., fiind obligați în solidar, la plata sumei de 8.000.000 (opt milioane) lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Ploiești.

C. A fost menținut sechestrul asigurător instituit în cauză prin ordonanța nr. 7/P/2014 din 01.04.2015 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților după cum urmează:

- cota de 1/2 din imobilul compus din apartamentul nr. 9, cu destinația de locuință situat în municipiul București, Șoseaua București - Târgoviște, compus din 3 camere, dependințe cu o suprafață utilă de 85,30 mp, precum și terasa cu o suprafață de 5,10 mp, împreună cu cota parte indiviză din părțile comune și cu terenul în suprafață de 51,09 mp, rezultată din acte, respectiv 50,97 mp rezultată din măsurători, înscris în cartea funciară a Sectorului 1 București, nr. cadastral x, precum și cota parte indiviză de 1,3629 mp din terenul în suprafață totală de 11.246,60 mp reprezentând drum de trecere, intabulat în cartea funciară București, Sector 1, cu număr cadastral x,

- cota de 1/2 din imobilul situat în municipiul București, Șoseaua București-Târgoviște, Sector 1, compus din teren (lotul nr. 7), în suprafață totală de 428,08 mp și construcția edificată pe acesta, în regim de construite P+E, în suprafață construită la sol de 86,20 mp, înscris în cartea funciară x, nr. cadastral x, având la parter: living, dining, bucătărie, cămară, centrală termică, baie, hol, în suprafață utilă de 62,75 mp, două terase - 78,08 mp, iar la etaj: trei dormitoare, hol, două băi, în suprafață utilă de 63,93 mp, terasă, în suprafață totală de 68,95 mp, până la concurența sumei de 8.059.161 lei reprezentând prejudiciul cauzat bugetului local al municipiului Ploiești prin comiterea infracțiunii de abuz în serviciu și obiectul infracțiunii de luare de mită.

- apartamentul nr. 5 situat în municipiul Ploiești, Aleea Parașutiștilor, județul Prahova, compus din trei camere de locuit și dependințe, având suprafața utilă de 56,56 mp, balcon în suprafață de 3,08 mp, precum și cota indiviză de 2,54 % din părțile și dependințele comune ale imobilului, împreună cu terenul aferent în suprafață indiviză de 15,23 mp Apartamentul și terenul aferent acestuia au numere cadastrale provizorii 854/134D; A;5 și respectiv 854, achiziționat la prețul de 22.500 euro și având o valoare de impunere de 153.907 lei.

- autoturismul marca F., cu numărul de înmatriculare x, culoare verde, an fabricație 2006, seria motor x, serie șasiu G., achiziționat în anul 2009 la prețul de 6600 lei.

- autoturismul marca H., cu numărul de înmatriculare x, culoare albă, an fabricație 2004, serie motor x, serie șasiu I., până la concurența sumei de 8.000.000 lei - reprezentând prejudiciul cauzat bugetului local al municipiului Ploiești prin comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.

- cota de 1/2 din autoturismul marca J. cu numărul de înmatriculare x, culoare gri, serie motor x, serie șasiu K., până la concurența sumei de 8.000.000 lei - reprezentând prejudiciul cauzat bugetului local al municipiului Ploiești prin comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.

D. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, raportat la art. 118 și art. 254 alin. (3) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost confiscată de la inculpatul A. suma de 59.161 lei, reprezentând folos injust.

E. În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 15.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în procesul penal, din care suma de 10.000 lei reprezintă cheltuielile efectuate în faza de urmărire penală.

Suma de 200 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat până la prezentarea apărătorului ales a rămas în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., inculpatele B. și D. au fost obligate la plata sumei de câte 7.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în procesul penal, din care suma de câte 2.500 lei reprezintă cheltuielile efectuate în faza de urmărire penală.

Suma de câte 200 lei, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpate până la prezentarea apărătorilor aleși au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală a reținut următoarele:

I. Prin rechizitoriul nr. x/2014 întocmit de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești la data de 25 mai 2015, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- A., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- contract de servicii publicitare încheiat între SC P. SRL Ploiești și SC Q. SRL București în luna mai 2012, în valoare de 54.614,56 lei (echivalentul a 10.000 euro);

- achiziția directă prin intermediul SC P. SRL Ploiești de produse alimentare și de propagandă electorală (bere, carne, cârnați, ulei, făină, zahăr, mălai, fructe, pixuri și brichete) destinate distribuirii către alegători, în scop electoral, în campania din primăvara - vara anului 2012 pentru alegerile locale în Ploiești, în sumă de 322.636,11 lei;

- achiziționarea prin intermediul executorului judecătoresc, în luna ianuarie 2013, a imobilului din Ploiești, str. Domnișori, pe SC P. SRL Ploiești, în valoare de 28.000 euro;

- achiziționarea prin intermediul executorului judecătoresc, în luna martie 2013, a imobilului din Ploiești, str. Praga, pe SC P. SRL Ploiești, în valoare de 274.705,43 lei;

- cesiunea din octombrie 2013 a mărcii "R." realizată prin intermediul SC FF. SRL Plopeni către SC S. SRL Ploiești contra sumei de 450.000 lei (fără TVA);

- contracte de servicii publicitare încheiate între SC P. SRL Ploiești și SC T. SRL Ploiești, respectiv SC U. SRL Ploiești, în luna aprilie 2012, în valoare de câte 21.000 lei (inclusiv TVA), activități incompatibile cu cele două funcții deținute succesiv, așa cum prevăd dispozițiile art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 și art. 82 alin. (1) lit. a), respectiv art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea 161/2003;

- D., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave având ca rezultat obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale corespunzătoare contractului de cooperare și Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor acestuia) și art. 5 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de secretar al municipiului Ploiești, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuției de serviciu prevăzută de art. 117 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale a avizat pentru legalitate Hotărârile Consiliului Local Ploiești nr. 466 din 20.12.2012 și nr. 219 din 27.06.2013, prin care s-au aprobat încheierea contractului de cooperare între municipiul Ploiești și Asociația Comunitară "L." Ploiești și Regulamentul de aplicare a prevederilor contractului, hotărâri adoptate cu încălcarea dispozițiile legale (art. 36 alin. (7) lit. a) și art. 44 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, art. 4 alin. (3), (5), (6) și art. 14 alin. (2) și 3 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale), contribuind astfel la prejudicierea bugetului local cu 8.000.000 lei reprezentând suma plătită de municipiul Ploiești Asociației Comunitare, precum și la obținerea de către aceasta din urmă a unui folos necuvenit în același cuantum.

- B., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave având ca rezultat obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale corespunzătoare contractului de cooperare și Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor acestuia) și art. 5 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de director executiv la Direcția Administrație Publică, Juridic - Contencios, Achiziții Publice, Contracte din cadrul Primăriei Municipiului Ploiești, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu prevăzute în fișa postului (Anexa - punctele 1, 2 și 3) a semnat rapoartele de specialitate prin care a propus Consiliului Local Ploiești, spre aprobare, proiectele Hotărârilor nr. 466 din 20.12.2012 și nr. 219 din 27.06.2013 privind încheierea contractului de cooperare între municipiul Ploiești și Asociația Comunitară "L." Ploiești și adoptarea Regulamentului de aplicare a prevederilor contractului, deși nu erau îndeplinite condițiile art. 36 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale invocate în cuprinsul acestora, iar ulterior a semnat și contractul și regulamentul, contribuind astfel la prejudicierea bugetului local cu 8.000.000 lei reprezentând suma plătită de municipiul Ploiești Asociației Comunitare, precum și la obținerea de către aceasta din urmă a unui folos necuvenit în același cuantum.

II. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 26 mai 2015 sub nr. x/1/2015.

Procedura de cameră preliminară

Prin încheierea nr. 457 din 24 iunie 2015 judecătorul de cameră preliminară a respins ca nefondate excepțiile formulate de inculpații A., D. și B. și în baza art. 346 alin. (4) C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. 7/P/2015 emis la 25 mai 2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpații A., D. și B.

Măsuri în cursul judecății

Prin încheierea din 27 mai 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 348 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 207 alin. (2) și alin. (4) C. proc. pen., a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului A. pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 27 mai 2015 până la data de 25 iunie 2015, inclusiv. Ulterior măsura arestării preventive a fost menținută prin încheierile din data de 17 iunie 2015 și 16 iulie 2015.

În baza art. 348 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 207 alin. (2) și alin. (4) C. proc. pen. și alin. (7) C. proc. pen. (introdus prin O.U.G. nr. 82/2014), a dispus menținerea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpata D. pentru o perioadă de 60 de zile, de la data de 27 mai 2015 și până la data de 25 iulie, inclusiv. Prin încheierea din 3 iunie 2015 dată în dosarul nr. x/2015 a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de inculpatul A..

Prin încheierea din 4 august 2015, în baza art. 348 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 207 alin. (4) și alin. (6) C. proc. pen., a fost înlocuită măsura arestului preventiv luată față de inculpatul A. cu măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 348 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 207 alin. (2) și alin. (4) C. proc. pen. și alin. (7) C. proc. pen. (introdus prin O.U.G. nr. 82/2014), s-a dispus menținerea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpatele B. și D..

Măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpații A., B. și D. a fost menținută prin încheierile din 16 septembrie 2015, 14 octombrie 2015, 25 noiembrie 2015, 13 ianuarie 2016 și 1 martie 2016.

Prin încheierea din data de 15 aprilie 2016 a fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpații A., B. și D..

În cursul cercetării judecătorești au fost administrate următoarele probe: declarații de inculpați: inculpatul A. (a fost audiat în ședințele publice din datele de 27.01.2016, apoi la 1.03.2016 și 2.03.2016), inculpata D. (a fost audiată în ședința publică din data de 24.02.2016) și inculpata B. (a fost audiată în ședința publică din data de 24.02.2016), declarații de martorii:

- în ședința publică din 01 martie 2016 au fost audiați martorii: M., N., AA., BB., CC.;

- în ședința publică din 02 martie 2016 au fost audiați martorii: W., DD., EE.;

- în ședința publică din 04 martie 2016 au fost audiați martorii: GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM.;

- în ședința publică din 07 martie 2016 au fost audiați martorii: NN., OO., QQ., RR., TT.;

- în ședința publică din 08 martie 2016 au fost audiați martorii: Y., UU., VV., WW., RRRRR.

- în ședința publică din 16 martie 2016 au fost audiați martorii: YY., ZZ., AAA., BBB.;

- în ședința publică din 22 martie 2016 au fost audiați martorii: CCC., DDD., EEE., FEE.;

- în ședința publică din 30 martie 2016 au fost audiați martorii: GGG., HHH., III., JJJ.;

- în ședința publică din 01 aprilie 2016 au fost audiați martorii; KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT.;

- în ședința publică din 15 aprilie 2016 au fost audiați martorii: UUU., VVV., WWW., XXX., TTTTT., YYY. și ZZZ.;

- în ședința publică din 25 aprilie 2016 au fost audiați martorii: VVVVV., AAAA., CCCC., DDDD., EEEE., FFEE., HHHH., IIII.

Inculpații au formulat cereri de suplimentare a probatoriului. Astfel au fost admiși următorii martori propuși de inculpatul A.: UUU., FFEE., EEEE., JJJJ., IIII., DDDD., UUUUU., AAAA., LLLL., CCCC. și HHHH., audiați în ședințele publice din 15 aprilie și 25 aprilie 2016. Inculpatul a renunțat la audierea martorilor JJJJ., UUUUU. și LLLL..

Inculpata D. a propus audierea martorelor VVVVV. și MMMM. Cu privire la audierea celei din urmă, inculpata a renunțat la audierea ei.

Au fost citite declarațiile martorilor WWWWW. și NNNN., la solicitarea reprezentantului Ministerului Public.

Din probele administrate, astfel cum au fost expuse mai sus, instanța de fond a reținut ca fiind dovedite acuzațiile formulate în prezenta cauză, privind folosirea influenței sau autorității în partid pentru obținerea de foloase injuste.

Astfel, în actul de sesizare s-a reținut că inculpatul A., în perioada campaniei electorale din anul 2012, și-a folosit influența conferită de funcțiile de vicepreședinte al Organizației Județene Prahova a V. și vicepreședinte al Organizației municipale Ploiești a aceluiași partid, și a pretins și primit de la W., administrator al Societății X. Ploiești, suma de 20.000 lei, precum și bunuri promoționale (tricouri, bannere, baloane, servicii de personalizare produse, produse alimentare) și servicii de transport în valoare totală de aproximativ 80.000 lei, destinate distribuirii către alegători. În schimbul acestor acțiuni a promis ca după câștigarea portofoliului de primar, să încredințeze societății acestuia lucrări de construcții pe raza municipiului Ploiești, finanțate din bugetul primăriei, lucru care, în fapt, s-a și realizat.

De asemenea, în perioada aceleiași campanii electorale, inculpatul A. și-a folosit influența conferită de funcțiile de conducere din partid, menționate anterior și a pretins de la Y., asociat în cadrul societății Z. Plopeni, județul Prahova, confecționarea unui număr de 10.000 tocătoare din lemn din care a primit efectiv 7.400 bucăți, în valoare de 7.432,56 lei, pentru a fi distribuite în scop electoral în campania organizată cu prilejul alegerilor locale pentru funcția de primar al municipiului Ploiești.

Înalta Curte, secția penală a reținut că în jurisprudența anterioară s-a arătat că: norma incriminează fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite.

Infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție presupune:

- subiect activ calificat, persoana care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial;

- element material constând în folosirea influenței ori autorității (fiind fără relevanță dacă autoritatea se exercită în propria organizație sau în afara sa);

- scop constând în obținerea pentru sine ori pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite;

- vinovăție sub forma intenției.

Legea enumeră limitativ subiecții activi (persoana care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial), descrie într-o manieră clară conduita incriminată (folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite). Faptul că legea nu menționează că folosirea influenței ori autorității trebuie exercitată doar în propria organizație (partid, sindicat, persoană juridică fără scop patrimonial) conduce la concluzia că legiuitorul a considerat conduita ca având un caracter ilicit indiferent de locul sau persoanele față de care se manifestă. Dacă legea nu distinge între aceste ipoteze, consecința este că cel care interpretează legea nu este îndreptățit să poată face o atare distincție și că, pe cale de interpretare, nu poate fi limitată sfera de aplicare a legii (Înalta Curte de Casație și Justiție, sentința penală, nr. 1039 din 22 noiembrie 2013, dosar nr. x/2013, definitivă prin decizia penală 94 din 13 octombrie 2014 pronunțată de Înalta Curte, Completul de 5 Judecători).

Folosirea influenței ori autorității reprezintă o conduită ilicită indiferent de persoanele față de care este exercitată (față de o singură persoană sau mai multe, față de o persoană fizică sau față de o persoană juridică) în considerarea scopului său (obținerea de foloase necuvenite).

Elementul material, folosirea influenței sau a autorității, se examinează strict din perspectiva conduitei persoanei acuzate, fiind fără relevanță dacă cei asupra cărora s-a exercitat influența au dat curs sau nu cererilor. Caracterul penal și vinovăția decurg din fapta persoanei acuzate, care și-a folosit influența sau autoritatea în scopul obținerii de foloase injuste. Cel care și-a folosit influența răspunde pentru fapta proprie, și nu pentru fapta aceluia care a acceptat influența, astfel încât caracterul penal nu depinde de acceptarea influenței de către o altă persoană.

Articolul 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție este, de altfel, o infracțiune de pericol. Legea cere ca folosul necuvenit să fie urmărit, neavând relevanță dacă folosul necuvenit este pentru cel care exercită influența sau pentru un terț. Urmarea prevăzută de lege reprezintă o stare de pericol, fapta pune în pericol valorile sociale protejate de norma penală referitoare la încrederea publică (în activitatea desfășurată de partide, sindicate, persoane juridice fără scop patrimonial), care presupune lipsa oricăror acte de folosire a influenței pentru obținerea de foloase necuvenite. Infracțiunea se consumă în momentul în care persoana acuzată și-a folosit influența și autoritatea în scopul de a obține un folos necuvenit. În consecință, fapta este infracțiune atunci când există scopul obținerii de foloase necuvenite, indiferent dacă foloasele au fost sau nu obținute. Orice activitate ulterioară acestui moment, de exemplu primirea foloaselor sau restituirea acestora, nu are influență asupra existenței infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, putând constitui, după caz, doar o circumstanță agravantă sau atenuantă personală ori un element în raport de care se examinează incidența măsurii de siguranță a confiscării.

Caracterul necuvenit al folosului rezultă din modalitatea în care ar urma să fie obținut, respectiv fie prin folosirea unor practici interzise (de exemplu, prin solicitarea unor produse alimentare în schimbul folosirii influenței de care acuzatul dispunea, dată fiind funcția deținută, la nivel local), fie de către o persoană care nu putea să îl obțină în mod licit, fie cu privire la bunuri care nu puteau fi obținute licit de cei în cauză. Orice modalitate de obținere a foloaselor contrară legii realizează scopul cerut de norma de incriminare, atunci când cel acuzat a acceptat posibilitatea producerii acestui scop. În consecință, caracterul necuvenit al folosului decurge fie din modalitatea în care ar urma să fie obținut (folosirea unor practici interzise), fie în raport de calitatea persoanei care urmărea să obțină folosul (o persoană care nu putea să îl obțină în mod licit), fie poate fi consecința naturii bunurilor (bunuri care nu puteau fi obținute licit de cei în cauză). O modalitate de obținere a foloaselor contrară legii, indiferent de natura acesteia, realizează scopul infracțiunii, atunci când cel acuzat a acceptat posibilitatea producerii acestui scop (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, sentința nr. 1039 din 22 noiembrie 2013, dosar nr. x/2013, definitivă prin decizia penală nr. 94 din 13 octombrie 2014, pronunțată de Înalta Curte, Completul de 5 Judecători).

De asemenea, jurisprudența anterioară a atestat că fapta inculpatului care folosindu-se de funcția publică pe care o deținea, a stabilit relații cu persoane ce ocupau funcții de conducere în cadrul autorităților și instituțiilor publice atât la nivel central, cât și la nivel local, demnitari, lideri politici, intermediind prin aceștia rezolvarea în afara cadrului legal a unor interese private vizând, în principal, sprijinul politic pentru accesul în funcții publice importante (promovarea sau menținerea în funcție), în schimbul obținerii de diverse servicii, realizează conținutul infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea 78/2000.

Din ansamblul materialului probator a rezultat, fără echivoc, existența acestor relații, pe care de altfel le-a și invocat în discuțiile purtate cu martorul denunțător, astfel cum rezultă din înregistrările efectuate chiar de martorul denunțător și de organele de anchetă (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, sentința nr. 92 din 30 ianuarie 2014, definitivă prin decizia penală nr. 48 din 28 aprilie 2014, pronunțată de Înalta Curte, Completul de 5 Judecători).

Instanța de fond a constatat că analiza condițiilor de tipicitate ale infracțiunii este relevantă și în prezenta cauză.

Apărarea, în prezenta cauză, a susținut că fapta reținută în sarcina inculpatului A. nu este infracțiune, caracterul penal fiind înlăturat de faptul că bunurile au fost oferite de reprezentanții societăților comerciale fără a exista o legătură directă cu funcția exercitată în partid de către inculpat. Apărarea a susținut, totodată, că promisiunea făcută de inculpatul A. se referea la demersuri ce vizau calitatea sa posibilă și viitoare de primar și nu cea din partid, neexistând legătură de cauzalitate între aceasta din urmă și primirea ori pretinderea bunurilor.

Analizând susținerile formulate de inculpat, instanța de fond a constatat că apărările prin care a invocat elemente de fapt nu sunt în concordanță cu probele administrate.

Astfel pretinderea și ulterior primirea bunurilor s-au realizat în considerarea funcției de conducere deținute de inculpat în partid, care generase și desemnarea sa pentru funcția de primar și în considerarea consolidării poziției politice prin ocuparea unei funcții eligibile.

Totodată, faptul că exercitarea influenței s-a realizat în considerarea exclusivă a funcției deținute în partid, fără nici o legătură cu candidatura la primărie, a rezultat din următoarele probatorii:

"a existat acea înțelegere generală de sprijin pentru viitor, respectiv oportunități pentru secție și orice altă oportunitate. De exemplu, în legătură cu o cunoștință l-am rugat să pună o "vorbă bună" la partid, respectiv pentru susținerea acestuia într-o funcție de conducere, la nivel local, la Inspectoratul Teritorial Silvic Ploiești. Postul nu a ajuns la decizia partidului din care făcea parte dl A. și ca urmare, nici această oportunitate nu a fost valorificată". (declarație martor Y., 08 martie 2016).

Probatoriul administrat în cauză demonstrează săvârșirea faptei în considerarea funcției în partid care generase și desemnarea sa pentru funcția de primar.

În cauză, inculpatul A. folosindu-se de funcția publică deținută a stabilit legături cu cei doi reprezentanți ai unor societăți comerciale, care cunoșteau apartenența sa politică și prin aceasta potențialul candidaturii și care au sprijinit material demersul în cadrul candidaturii pentru primăria Ploiești, prin furnizarea unor bunuri pe care inculpatul le-a folosit pentru susținerea campaniei sale electorale.

În acest context relevanță prezintă declarația martorului W., care audiat fiind la data de 02 martie 2016 a arătat:

"În primăvara anului 2012 prin intermediul unor persoane am făcut cunoștință cu numitul A., care avea calitatea de candidat la Primăria Mun. Ploiești. ...Ne-am cunoscut, am discutat și în schimbul sprijinului pe care urma să i-l acord în perioada campaniei mi s-a promis că voi primi contracte de lucrări pentru societatea ce o conduceam SC X. SRL ce activează în domeniul construcțiilor, construcții civile, drumuri. Înțelegerea viza atribuirea unor astfel de lucrări. Înțelegerea a decurs în sensul că dacă voi ieși pe locul întâi la licitația la care voi participa și sunt eligibil, să fiu declarat câștigător. În perioada martie - iunie 2012 ulterior înțelegerii, am sprijinit campania electorală cu sume de bani și diverse produse, respectiv cu suma de 20.000 lei și diverse produse: carne, materiale promoționale (baloane, tricouri). Aceste produse au fost achitate integral de către firma mea prin Ordine de plată către firma furnizoare. Contravaloarea acestor produse nu mi-a fost restituită de dl A... . . contravaloarea produselor și serviciilor oferite s-a ridicat la de 80.000 lei ... .momentul în care am făcut cunoștință cu dl A. coincide cu perioada în care acesta dorea să candideze la Primăria mun. Ploiești. Promisiunea pentru atribuirea acelor contracte s-a făcut în perspectiva numirii sale în calitate de primar... la momentul în care am făcut cunoștință cu A. nu știam efectiv ce funcție deține acesta în V. ."

În același sens se reține și declarația martorul Y. din 08 martie 2016 "...Având în vedere relația cu dl A. acesta m-a rugat să-l sprijin în vederea confecționării acestor tocătoare. Din actele contabile rezultă că am confecționat 7.700 tocătoare dintr-un total de 10.000 câte erau necesare. Aceasta a fost cererea și rugămintea domnului A... . .Pentru aceste tocătoare s-au emis facturi și chitanțe, dar nu au fost plătite nici până în prezent. Înțelegerea a fost ca dl A. în viitoarea poziție de primar să mă sprijine în eventuale oportunități, comenzi pentru secția de prelucrare a lemnului. În final acest sprijin din partea dl A. nu s-a materializat. Cred că valoarea acelor 7.700 de tocătoare este în jur de 7000 lei ... .a existat acea înțelegere generală de sprijin pentru viitor, respectiv oportunități pentru secție și orice altă oportunitate ... .".

În ceea ce privește pretinderea folosului ilicit, instanța de fond a reținut că aceasta a plecat de la inculpat, astfel cum rezultă din declarația martorul Y., din data de 08 martie 2016:

"... am confecționat 7.700 tocătoare dintr-un total de 10.000 câte erau necesare. Aceasta a fost cererea și rugămintea domnului A... . .Relațiile dintre noi au apărut reciproc și spontan în urma discuțiilor purtate. Eram suficient de inteligenți amândoi ca să se subînțeleagă că eventuale oportunități ce apar să fie dirijate către mine. Dl A. chiar a precizat că în funcție de ce oportunități vor apărea le va dirija către mine. ..."

De asemenea, martorul W. a descris o pretindere reciprocă și spontană în contextul în care nu îl cunoștea anterior pe inculpatul A.:

" prima întâlnire cu acesta a avut loc în incinta restaurantului Bravo... Ne-am cunoscut, am discutat și în schimbul sprijinului pe care urma să i-l acord în perioada campaniei mi s-a promis că voi primi contracte de lucrări pentru societatea ce o conduceam (declarație 02.03.2016).

Martorul W., la întrebarea reprezentantului Ministerului Public: "țineați legătura cu dl A. prin intermediul numitului AAAA. Acesta vă transmitea lunar de la inculpatul A. că are nevoie de diverse sume de bani pentru campania electorală pentru plata diverselor produse pe care le comandau, respectiv carne, ulei, produse publicitare", martorul a răspuns afirmativ arătând cum au fost distribuite pachetele în care se aflau bilete cu mențiunea "votați A." și însemnele V.

Martorul AAAA., propus de inculpat, în apărare, a arătat că în anul 2012 a făcut parte din staff-ul de campanie al inculpatului și cunoaște faptul că numitul W. s-a oferit să fie de ajutor (declarație 25.04.2016).

Urmare a pretinderii s-au remis bunurile vizate. Astfel, aspectul menționat consolidează elementele referitoare la consumarea infracțiunii și demonstrează atitudinea inculpatului față de actul ilicit penal.

Se reține în acest context că martorul UU. a arătat că a aflat la momentul livrării produselor, de la fratele său, că nu se va încasa prețul întrucât "are o înțelegere cu dl. A.; ... Ulterior am aflat despre faptul că urma să ne ajute", confirmând totodată, producerea tocătoarelor și transportul acestora.

De asemenea martorul AAA. a arătat:

" îmi amintesc despre tocătoare de lemn, fără să știu cu exactitate și data, dar m-a sunat dl. UU., unul dintre patroni, care mi-a spus să merg la fabrică să iau tocătoarele. Am fost și am luat marfa, am sunat la un număr de telefon ce îmi fusese dat la fabrică, am sunat la acel număr și mi s-a spus unde să descarc marfa, respectiv la un depozit lângă OOOO.. Acolo au venit niște băieți cu o mașină, care au descărcat marfa, iar eu le-am dat avizul de însoțire a mărfii, după care eu am plecat de acolo. Nu îmi amintesc câte tocătoare am transportat, erau multe pachete înfoliate ."(declarație 08 martie 2016).

Martora YY. a arătat:

"Am fost angajata SC Z. SRL până în data de 17.11.2014. Mă ocupam cu contabilitatea primară în cadrul societății, completam facturile și chitanțele. Către cele două firme am completat facturile și chitanțele la solicitarea patronului UU. și eu personal nu am încasat bani pe chitanțele respective, negocierile le făcea patronul cu clienții lui ... . . . . . . .Nu mai știu ce era trecut pe acele facturi și chitanțe. Îmi amintesc de niște tocătoare de lemn."

Martorul W. a fost implicat direct în procurarea produselor, în crearea pachetelor, în transportul și livrarea acestora. ..."aceste pachete au fost distribuite în cartierul Bereasca ... de către mine și angajații societății mele la momentul în care am sosit la depozitul de unde mi s-a indicat ridicarea acestor pachete, în incinta depozitului se afla finul dl A. - dl GG. cu soția sa. Aceștia mi-au indiciat numărul de pachete ce urma să le ridicăm, însă nu au participat la împărțirea pachetelor în cartierul menționat. "

Martorul GG. a declarat că "nu cunoaște nimic despre împărțirea pachetelor în Cartierul Bereasca, însă la întrebarea reprezentantului Ministerului Public "v-a îndrumat A. să achiziționați în numele SC P. SRL, cu facturi, fără a încheia contracte, produse alimentare și produse de propagandă electorală pentru a fi distribuite alegătorilor în scop electoral", martorul a răspuns că a existat un contract; își amintește că s-ar fi achiziționat pixuri, brichete și nu știe dacă s-au achiziționat produse alimentare". Același martor a arătat că în perioada campaniei electorale, la solicitarea inculpatului a achiziționat pixuri, brichete, broșuri, tocătoare de lemn, ce au fost însă plătite (declarație 4 martie 2016).

Martorul HHHH., propus în apărare de către inculpat, a precizat că în perioada campaniei electorale, pentru o scurtă perioada, a fost încheiat un contract de închiriere pentru un depozit, cu societatea P. (declarație 25.04.2016).

Martora VV. a arătat că "Y. i-a relatat că tocătoarele vor fi folosite în campania electorală a dl A... . .nu se plătea totul de dl A. și atunci era influențată plata salariilor. Cred că mai degrabă era vorba despre toată lucrarea și nu neapărat de tocătoare" (declarație 8.03.2016).

În declarațiile sale, inculpatul A. a arătat:

" l-am cunoscut pe dl. DD. în timpul campaniei electorale, ca militant al V., și ca om care se lăuda că are sute de angajați și că va obține mii de voturi pentru V... . .menționez că nu am pretins niciodată dlui Y. confecționarea de tocătoare de lemn pentru a fi distribuite în scop electoral în campania pentru funcția de primar al municipiului Ploiești. Respectivele tocătoare la care face referire dl. Y., au fost achiziționate de către SC P. și distribuite în campania ... de promovare a ziarului (7400 tocătoare) ... produsele alimentare și celelalte produse ca brichete și pixuri, cumpărate de SC P. în vara anului 2012, nu au fost cumpărate pentru campania electorală a V. Au fost cumpărate exclusiv pentru campania de promovare a ziarului R... . . . Din câte știu s-au cumpărat tocătoarele. P. a plătit tocătoarele, am văzut documentele în dosar."

Din înscrisurile la care inculpatul a făcut trimitere în declarația sa, respectiv facturile emise de societatea comercială Z. Plopeni către SC FF. SRL Plopeni, facturile și chitanța aferente pentru tocătoarele din lemn și facturile în baza cărora societatea X. Ploiești a achiziționat, în perioada aprilie- iunie 2012, de la diverși furnizori, carne, bannere, tricouri, servicii de personalizare tricouri, baloane ș.a. și documentele de plată a acestora rezultă data livrării tocătoarelor 29 - 31 mai 2012, valoarea nominală a acestora de cca 1 leu și perioada achiziționării, perioada livrării și prețul celorlalte produse.

Astfel se constată achitate, pentru societatea Z., facturile x cu chitanța x și y cu chitanța z, rămânând neachitate facturile pentru 7400 tocătoare.

Totodată, s-a constatat că în mai 2012, SC SC FF. SRL Plopeni era administrată de GG. care în declarația dată în fața instanței a arătat că în perioada campaniei electorale, la solicitarea inculpatului, a achiziționat pixuri, brichete, broșuri, tocătoare de lemn.

În ceea ce privește obținerea de către inculpat a unui folos injust s-a constatat că bunurile primite, pixuri, brichete, broșuri, tocătoare, produse alimentare nu au fost achitate integral.

Astfel unele dintre chitanțele și facturile pentru plata tocătoarelor de către societatea Z. nici nu menționează prețul acestora, iar actele contabile emise de societatea X. atestă cumpărarea de produse alimentare și scoaterea din casierie, la interval de 2 zile, a sumelor de câte 10.000 lei, la sfârșitul lunii mai și la începutul lunii iunie (dosar urmărire penală vol. XX, fl. 19-26, 66-67,vol. XXI, fl. 210-211, 212-225).

De asemenea, societatea X. a cumpărat peste 2000 baloane și 2000 tricouri pe care ulterior le-a inscripționat alături de alte produse . Instanța a constatat că toate aceste demersuri de cumpărare, inscripționare, livrare sunt realizate în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale (mai-iunie 2012).

Totodată, s-a reținut că în schimbul oferirii acestor bunuri denunțătorii urmau să Q.ască, din partea inculpatului, un tratament de favoare la momentul obținerii calității de primar. Pentru a reține acest aspect ca dovedit instanța a avut în vedere declarațiile martorilor audiați și înscrisurile depuse în dosar, analizate anterior.

S-a reținut că natura înțelegerilor este similară în ambele situații, atât în cazul martorului W., cât al martorului Y., iar modalitatea desfășurării raporturilor este de asemenea asemănătoare, justificând concluzia unui mod de operare constant.

În cauză, inculpatul A. îndeplinea, la data săvârșirii faptelor o funcție de conducere într-un partid, respectiv vicepreședinte al Organizației Județene Prahova a V. și vicepreședinte al Organizației municipale Ploiești a aceluiași partid.

În esență, realizarea unor donații ori sprijinirea benevolă a unui candidat nu are valențe ilicite. Acestea sunt generate de folosirea autorității în vederea obținerii sprijinului material pentru desfășurarea campaniei electorale.

În cauză se reține că inculpatul nu a invocat expressis verbis funcția publică deținută la momentul perfectării înțelegerilor cu martorii denunțători deoarece nu era necesar, aceasta fiind cea care dusese la nominalizarea sa în campanie și în exercițiul căreia acționa.

De altfel, martorii au arătat că erau în cunoștință de cauză despre apartenența sa la partidul care-l nominalizase pentru competiția electorală.

De asemenea, se reține că înțelegerea dintre inculpat și martorii denunțători avea la bază, ca premisă esențială, nu calitatea de om politic, ci funcția deținută în partid. Cu alte cuvinte inculpatul a acționat în contextul funcție de conducere în partid, în sensul consolidării poziției politice prin alegerea sa în calitate de primar. Ca urmare, inculpatul folosindu-se de această funcție de conducere în partid a obținut bunuri utilizate în cadrul campaniei electorale.

Instanța a constatat că inculpatul A. nu a negat primirea și distribuirea bunurilor, precizând însă că aceasta nu are legătură cu campania electorală pentru Primăria municipiului Ploiești, ci cu cea pentru promovarea ziarului R.

În ceea ce privește apărarea inculpatului în sensul că bunurile au