ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 92/2023

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 29.12.2020 pe rolul Tribunalului Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții UAT Slănic Moldova, Primar B., C., D., E., anularea actului administrativ nr. 11474/28.10.2020, a actului nr. 12562/23.11.2020 și obligarea la plata daunelor morale în cuantum de 5000 RON.

Prin sentința civilă nr. 148/2021 din 25 februarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive;

A respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Slănic Moldova, B.-Primarul U.A.T Slănic Moldova, C.-Consilier la U.A.T Slănic Moldova, D. - Consilier la U.A.T Slănic Moldova, E., ca neîntemeiată;

A respins cererea reclamantei de aplicare a amenzii judiciare și de obligare la plata de despăgubiri, ca neîntemeiată;

A obligat reclamanta la plata către pârâta UAT Slănic Moldova a sumei de 3000 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată și la plata către fiecare pârât persoană fizică a sumei de 750 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 148/2021 din 25 februarie 2021 a Tribunalului Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2020.

Prin decizia nr. 597/2021 din data de 28.09.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta A. S.R.L., pe care a obligat-o să plătească intimatului Orașul Slănic Moldova suma de 1500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei nr. 597/2021 din data de 28.09.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, de către Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a formulat contestație în anulare contestatoarea A. S.R.L., înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2021.

Prin decizia nr. 343/2022 din 3 iunie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității contestației în anulare;

A respins contestația în anulare formulată de contestatoarea-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 597/28.09.2021, pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații-pârâți: E., Unitatea Administrativ Teritorială Slănic Moldova, B., C. și D., ca inadmisibilă;

A admis excepția inadmisibilității excepției de neconstituționalitate și a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, formulată de contestatoarea-reclamantă A. S.R.L., ca inadmisibilă.

Împotriva deciziei nr. 343/2022 din 3 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, respectiv a soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă, a formulat recurs contestatoarea A. S.R.L., solicitând admiterea recursului și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată.

În motivarea recursului arată în esență că instanța învestită cu cererea de sesizare a Curții Constituționale se poate pronunța doar cu privire la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanțele realizând o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate poate fi folosită, ce nu echivalează cu o analiză a conformității prevederii atacate cu prevederile constituționale și nici cu soluționarea de către instanță a unui aspect de contencios constituțional.

Consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, respectiv excepția a fost invocată într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, are în vedere neconstituționalitatea dispozițiilor art. 68 alin. (2) C. proc. pen., în vigoare, iar textul de lege criticat nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Referitor la criticile privind neconstituționalitatea dispozițiilor O.G. nr. 99/2000, arată că se invocă o încălcare a normelor de tehnică legislativă, în sensul că adoptarea actului normativ s-ar fi făcut cu încălcarea prevederilor art. 1 și 3 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, iar pe de altă parte nu a depus spre aprobare la Parlament actul normativ în termenul prevăzut la art. 3 din Legea nr. 125/2000.

Solicită a se avea în vedere faptul că hotărârea recurată nu i-a fost comunicată până la momentul formulării recursului, având în vedere termenul scurt în care acesta trebuia formulat.

Arată că obiectul excepției de neconstitutionalitate îl reprezintă O.G. nr. 99/2000 și că sunt îndeplinite condițiile ca legea sau ordonanța ori dispoziția criticată să fie în vigoare; legea sau ordonanța ori dispoziția criticată să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia; legea sau ordonanța ori dispoziția criticată nu a fost constatată ca fiind neconstitutionată printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

De asemenea, susține că O.G. nr. 99/2000 a fost depusă la Camera Deputaților în anul 2001, cu încălcarea termenului prevăzut atât de legea de abilitare, cât și de dispozițiile art. 115 din Constituție.

Susține că prevederile contestate nu au atributul clarității și previzibilității actului normativ, încălcând prevederile art. 16 din Constituția României.

Intimata-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială a Orașului Slănic Moldova a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului pe motiv că nu indică în concret hotărârea recurată și nici nu a precizat temeiul de drept pe care s-a întemeiat cererea de recurs.

Pe fond, solicită respingerea recursului și menținerea soluției de inadmisibilitate date de către instanța de fond cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate.

II. Soluția instanței de recurs

2.1. În ceea ce privește excepția nulității recursului, invocată de către intimata-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială a Orașului Slănic Moldova a prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este neîntemeiată.

Înalta Curte constată că prin cererea de recurs recurenta-reclamantă a invocat critici ce pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deși nu l-a invocat în mod expres, arătând propriile argument pentru care a apreciat că este greșită soluția primei instanțe de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a O.G. nr. 99/2000.

Neindicarea în concret a motivului de casare din cele prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., nu reprezintă un element care să conducă la nulitatea cererii de recurs, câtă vreme argumentele formulate sunt susceptibile a fi încadrate în unul dintre motivele de casare.

De asemenea, nici lipsa indicării în mod expres a hotărârii recurate nu este în măsură să conducă la nulitatea cererii de recurs, câtă vreme aceasta este identificabilă în raport cu alte elemente, cum ar fi numărul de dosar, data pronunțării, părțile sau măsurile dispuse.

Examinând cererea de recurs din speță, reiese că recurenta-reclamantă a indicat numărul dosarului, părțile și soluția de respingere a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a O.G. nr. 99/2000, elemente ce permit identificarea hotărârii recurate.

În consecință, în temeiul art. 248 C. proc. civ. raportat la art. 486 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului.

2.2. Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu criticile formulate prin cererea de recurs și apărările formulate prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanta A. S.R.L. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâții UAT Slănic Moldova, Primar B., C., D., E., anularea actului administrativ nr. 11474/28.10.2020, a actului nr. 12562/23.11.2020 și obligarea la plata daunelor morale în cuantum de 5000 RON.

Prin decizia nr. 343/2022 din 3 iunie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, recurată în prezenta cauză, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității contestației în anulare; a respins contestația în anulare formulată de contestatoarea-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 597/28.09.2021, pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații-pârâți: E., Unitatea Administrativ Teritorială Slănic Moldova, B., C. și D., ca inadmisibilă; a admis excepția inadmisibilității excepției de neconstituționalitate și a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, formulată de contestatoarea-reclamantă A. S.R.L., ca inadmisibilă.

Împotriva deciziei nr. 343/2022 din 3 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs contestatoarea A. S.R.L., precizând în mod expres că cererea de recurs vizează doar soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă.

Excepția de neconstituționalitate ridicată în speță vizează dispozițiile O.G. nr. 99/2000.

În ceea ce privește soluția pronunțată de prima instanță de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a O.G. nr. 99/2000, Înalta Curte constată că în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992:

"Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial (…).

(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale."

Având în vedere textul normativ invocat anterior, Înalta Curte reține că pentru sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

- excepția să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial;

- excepția să aibă ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

- norma vizată de excepție să aibă legătură cu soluționarea cauzei și să nu fi fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Condiția relevanței excepției, care impune ca normele criticate să aibă incidență în soluționarea cauzei respective, nu trebuie analizată in abstracto ori dedusă din orice fel de minimă tangență a prevederilor legale în discuție cu litigiul aflat pe rolul instanței, ci se impune o analiză riguroasă, în care să fie luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepției de neconstituționalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual și a stadiului concret în care se află litigiul.

În cauză, excepția vizează neconstituționalitatea O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Astfel, se observă că ordonanța ce constituie obiectul excepției de neconstituționalitate reglementează comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Or, în cauză, se constată că nu este îndeplinită această condiție de admisibilitate a sesizării, neputând fi stabilită vreo legătură între excepția astfel invocată și cererea de chemare formulată de recurentă, ce are ca obiect contestația în anulare formulată de contestatoarea-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 597/28.09.2021, pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2020, cale extraordinară de atac, ce se soluționează prin raportare la motivele limitativ prevăzute de legiuitor la art. 503 C. proc. civ.

Prin urmare, în mod corect a observat prima instanță că dispozițiile criticate a fi neconstituționale nu au legătură cu soluționarea contestației în anulare, întrucât aplicarea O.G. nr. 99/2000 vizează fondul litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020 și, cum analizarea fondului acestui litigiu presupune mai întâi invocarea unor motive admisibile pentru admiterea contestației în anulare și desființarea deciziei civile nr. 597/28.09.2021, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză, cererea de sesizare a Curții Constituționale din speță este inadmisibilă.

Având în vedere că cerințele de admisibilitate ale cererii de sesizare a Curții Constituționale, astfel cum sunt acestea reglementate în art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, trebuie îndeplinite în mod cumulativ și, cum cel puține cerința ca normele criticate să aibă incidență în soluționarea cauzei nu este îndeplinită în cauză, în mod corect prima instanță a respins cererea reclamantei.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurenta-reclamantă prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar.

2.3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 343/2022 din 3 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 343/2022 din 3 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 12 ianuarie 2023.