ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 850/2022

Ședința publică din data de 15 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a contestat Raportul de evaluare nr. x/18.06.2019, întocmit de pârâtă, susținând că, în fapt, la data de 24.10.2018, în temeiul art. 12 din Legea nr. 176/2010, ANI s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul ca reclamanta, în calitate de funcționar public în cadrul Primăriei Comunei Boldu nu a respectat regimul juridic al incompatibilităților.

Prin sentința civilă nr. 170 din data de 09 octombrie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 170 din data de 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta - reclamantă a arătat că motivele de nelegalitate prevazute art. 488 pct. 6 si pct. 8 C. proc. civ.. au un caracter general in sensul ca in ele sunt incluse cazurile: de nemotivare a hotararii si de incalcare sau aplicare gresita a normelor de drept material.

Recurenta - reclamantă a susținut că nu există nici un fel de interferență între atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa postului, în calitate de consilier - compartiment contabilitate și funcția de administrator financiar în cadrul Școlii Gimnaziale Boldu.

Potrivit atributiilor stabilite prin fișa postului, activitatea sa de functionar public nu are legatură directă sau indirectă cu Școala Gimnaziala Boldu.

Mai mult decat atât, precizează că atât la Primaria Boldu cât și la Școala Gimnazială Boldu, a îndeplinit funcții de execuție fără a avea nici un fel de atribuții decizionale. Nu a existat în nici un moment posibilitatea de influențare în vreun sens a celor două ativități pe care le-a exercitat în mod distinct.

Reclamanta nu a folosit in nici un fel de functia publica pentru a obtine vreun avantaj, iar în momentul în care a aflat că se efectuează evaluari și analize cu privire la persoana sa, a solicitat de îndată încetarea contractului de muncă încheiat cu Școala Gimnazială Boldu.

Analizând prevederile legale incidente în cauză, instanța trebuia să analizeze în mod corepunzător susținerile sale, în sensul că raportul de evaluare nu indică în mod clar care sunt dispozițiile încălcate și nu motivează potrivit cu care dispozițiile art. 94 se aplică în mod corespunzător.

În opinia sa, la evaluarea conflictelor de interese și a incompatibilităților se prevede în mod clar și expres că raportul de evaluare trebuie să conțină o analiză clară a cazurilor de incompatibilități. Raportul de evaluare nu conține decât punctul de vedere al reclamantei, înscrisurile comunicate de Primăria Comunei Boldu, înscrisurile depuse de Școala Gimnazială Boldu și de la Instituția Prefectului judetului Buzău.

Mai mult, textul de lege indicat se referă la o funcție deținută în cadrul unei autorității sau instituții publice, contractul încheiat cu Școala Gimnazială din comuna Boldu, fiind pentru un post din cadrul personalului contractant, neavând funcție de conducere sau execuție.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata - pârâtă Agenția Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate de către recurentul-reclamant, Înalta Curte constată că este nefondat recursul declarat în cauză.

Prin Raportul de evaluare din data de 18.06.2019 întocmit de Inspecția de Integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate s-a constatat faptul că reclamanta nu a respectat regimul incompatibilităților, deoarece în perioada 01.10.2011 - 11.01.2019 a deținut și exercitat concomitent atât funcția publică de consilier (funcționar public) în cadrul primăriei comunei Boldu, jud. Buzău, cât și cea de angajat cu contract individual de muncă (administrator financiar) în cadrul Școlii Gimnaziale Boldu (instituție publică), încălcând astfel dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

Prin sentința recurată, Curtea de Apel Ploiești a respins acțiunea ca nefondată.

Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

În sensul normei citate, acest motiv de casare este incident atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, echivalând astfel cu o nemotivare.

În dezvoltarea acestui motiv, recurenta a susținut că instanța de fond nu a analizat înscrisurile administrate în cauză.

Instanța de control judiciar constată că judecătorul fondului a analizat în mod adecvat argumentele invocate și probele administrate, explicând raționamentul care a fundamentat soluția adoptată. Hotărârea atacată nu este contradictorie și nu conține motive străine de natura cauzei, așa încât respectă cerințele prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Criticile recurentei subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se referă la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, în conformitate cu care "funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului".

Înalta Curte constată că în mod legal prima instanță a menținut Raportul de evaluare contestat, interpretând corect dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, în condițiile în care situația de fapt avută în vedere de autoritatea pârâtă este una necontestată.

Art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 prevede că "Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice.".

Recurenta a deținut, în perioada 01.10.2011-11.01.2019, simultan funcția publică de consilier în cadrul Primăriei Boldu, cât și funcția administrator financiar în cadrul Școlii Gimnaziale Boldu.

Instanța de control judiciar constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile situației de excepție conținute de art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Excepția prevăzută de art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privește activitatea didactică. În cauză, nu se poate reține că funcția de administrator financiar exercitată de recurentă în cadrul școlii, funcție față de care s-a constatat situația de incompatibilitate ar implica desfășurarea unei activități didactice.

În ceea ce privește calificarea unității de învățământ, Înalta Curte apreciază ca fiind legală calificarea primei instanțe în sensul că Școala Gimnazială Boldu nu face parte din sectorul privat, fiind o instituție publică aflată în subordinea consiliului local.

Potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, în România, învățământul este serviciu de interes public și se desfășoară, în condițiile prezentei legi, în limba română, precum și în limbile minorităților naționale și în limbi de circulație internațională, iar potrivit dispozițiilor art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și particular preuniversitar se organizează de către autoritățile administrației publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor școlare. Pentru învățământul special liceal și special postliceal, rețeaua școlară se organizează de către consiliul județean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, cu consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

De asemenea, instanța de fond a reținut în mod corect că este irelavant faptul că recurenta a fost angajată cu contract de muncă la Școala Gimnazială Boldu, întrucât art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 face referire nu numai la funcții, ci și la alte activități, remunerate sau neremunerate.

De altfel, nici împrejurarea că reclamanta nu s-a folosit de funcția publică pentru a obține vreun avantaj nu este relevantă, de vreme ce starea de incompatibilitate decurge din deținerea unei alte funcții sau exercitarea unei alte activități, remunerate sau neremunerate, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice.

Nu prezintă relevanță nici faptul că recurenta nu a avut atribuții decizionale, nici la Primăria Boldu nici la Școala Gimnazială Boldu, deoarece starea de incompatibilitate nu este condiționată de acest aspect.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 170 din 9 octombrie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 170 din 9 octombrie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2022.