ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5765/2022

Ședința publică din data de 29 noiembrie 2022

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 10 martie 2022, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii ("CSM", "Consiliul"), a solicitat anularea Hotărârilor prin care s-au respins cererile de transfer ale contestatorului de la Judecătoria Jibou la Judecătoria Cluj Napoca și prin care s-au admis cererile de transfer ale doamnelor judecător B., C., D., E. și F., emise de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători și obligarea intimatului să emită o nouă hotărâre, prin care să dispună transferul contestatorului de de la Judecătoria Jibou la Judecătoria Cluj Napoca.

În motivarea cererii, contestatorul arată că soluțiile de respingere a cererilor sale de transfer sunt neîntemeiate, inechitabile și injuste.

Arată contestatorul că este judecător în cadrul Judecătoriei Jibou, cu o vechime efectivă la instanță de 5 ani, timp în care și-a desfășurat activitatea fără întreruperi/delegări/detașări. Arată că în activitatea sa a soluționat cele mai multe dosare în cadrul Judecătoriei Jibou care este o instanță cu încărcătură ridicată, că locuiește de 5 ani în Cluj napoca, că naveta Cluj Napoca - Jibou durează aproximativ 3.3 - 4 ore și că nu este specializat într-o anumită materie, aspect care îl împiedică să progreseze armonios, fiind dificil să știe din fiecare căte ceva.

Mai arată constestatorul că judecătorii cărora le-au fost admise cererile de transfer, respectiv, într-o primă etapă judecător G., H., C. și B., iar în a doua etapă judecător D., E. și F., cu excepția doamnei judecător C., au o vechime în magistratură mai mica decât a sa.

Criteriul încărcăturii instanței este un criteriu inechitabil și discriminatoriu întrucât fără voința și influența judecătorului numărul de cause înregistrate la instanțe este diferit, fapt c ear conduce la respingerea constantă a cererilor de transfer ale judecătorilor care activează la instanțe cu o încărcătură mare.

Apreciază contestatorul că admiterea cererii de transfer a doamnei judecător B. de la Judfecătoria Gutahonț în detrimetul cererii sale de transfer este vădit neîntemeiată având în vedere vechimea sa superioară în magistratură și faptul că locuiește în Cluj Napoca. Totodată, doamna judecător C. a soluționat mai puține dosare decât contestatotul, iar doamna judecător C. are o vechime mai mica în magistratură și a fost delegată 6 luni la Judecătoria Zalău.

Concluzionând, contestatorul solicită admiterea contestației, admiterea cererii sale de transfer la Judecătoria Cluj Napoca și, în principal, respingerea cererii de transferdoameni judecător B., în subsidiar, respingerea cererilor de transfer ale doamnelor judecător C. sau F., iar, în terțiar, dacă va fi cazul, respingerea cererilor de transfer ale doamnelor judecător D. sau E..

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând contestația formulată, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prealabil, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestația în ceea ce privește cererea de anulare a Hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători privind pe B., C., D., E. și F..

Înalta Curte arată că examinarea legalității unui act administrativ fără ca partea căruia aceasta se adresează să fie introdusă în cauză printr-un mijloc pus la îndemână de legiuitor este un procedeu nelegal, necesitatea definitivării cadrului procesual adecvat raportat la obiectul cererii impunându-se raportat la dispozițiile art. 16

1

din Legea nr. 554/2004 și art. 78 alin. (2) coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., numai într-un astfel de context putându-se reține că judecătorul a stăruit, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Reținând că prin cererea depusă la data de 13 septembrie 2022, dosar contestație, contestatorul A. a declarat că nu dorește introducerea în cauză a niciunei persoane;

Și că potrivit dispozițiilor art. 16

1

din Legea nr. 554/2004: "Când raportul juridic dedus judecății o impune, instanța de contencios administrativ va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului și instanța apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunța în fond."

Precum și potrivit dispozițiilor art. 78 alin. (2) din C. proc. civ.: "În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.", Înalta Curte, apreciind necesară introducerea în cauză a persoanelor beneficiare ale actelor contestate, va respinge cererea de anulare a hotărârilor prin care s-au admis cererile de transfer ale doamnelor judecător B., C., D., E. și F., emise de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători, ca inadmisibilă.

Deopotivă, reține Înalta Curte că prin cererile înregistrate la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/21.01.2022 și nr. y/01.02.2022, contestatorul A., judecător în cadrul Judecătoriei Jibou, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători să aprobe cererea sa de transfer la Judecătoria Cluj Napoca.

Prin Hotărârile nr. 565 din data de 1 martie 2022 (adoptată în prima etapă a sesiunii de transfer) și nr. 815 din data de 3 martie 2022 (adoptată în a doua etapă a sesiunii de transfer) secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererile de transfer formulate de contestator, în temeiul art. 60 și art. 61

2

din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, în considerentele celor două hotărâri fiind expuse: situația posturilor vacante la instanțele implicate în procedura de transfer, respectiv încărcătura/judecător în cursul anului 2021, față de media națională; avizele nefavorabile față de cererea de transfer a contestatorului, emise de Curtea de Apel Cluj și Judecătoria Jibou și avizele favorabile emise de Judecătoria Cluj Napoca; condițiile de vechime în funcție și vechime la instanța la care activează solicitantul, precum și motivele de ordin personal invocate în susținerea cererii.

Reținând că în prima etapă de transferuri pentru Judecătoria Cluj Napoca s-au aflat în concurs cerile formulate de 24 de judecători, iar în etapa a doua pentru Judecătoria Cluj Napoca s-au aflat în concurs cerile formulate de 34 de judecători, precum și necesitatea menținerii unui echilibru între interesul public - buna funcționare a instanțelor implicate și interesul legitim al petenților, împrejurarea că este oportun transferul altor judecători la această instanță, nu poate constitui motiv de nelegalitate a hotărârilor prin care Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererile contestatorului.

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 61

2

din Legea nr. 303/2004 stabilesc următoarele criterii de soluționare a cererilor de transfer formulate de judecători/procurori:

a) motivele cuprinse în avizele consultative motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau al completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;

i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate și situația familială.

Este de observat că textul de lege nu prevede o ordine de prioritate a criteriilor de analiză a cererilor de transfer, astfel că examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate în procedură, cât și la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit și drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin hotărârea administrativă.

Examinând modalitatea în care aceste criterii au fost analizate în cazul cererilor de transfer formulate de contestatorului A., Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate criticile expuse în contestație, considerentele hotărârilor contestate evidențiind analiza completă și motivată a tuturor criteriilor prevăzute de lege, în raport de argumentele care susțin cererile de transfer formulate de contestator și de cererile concurente, precum și de necesitatea echilibrării interesului privat și a interesului public. În mod corect secția pentru judecători a apreciat a nu fi oportun transferul contestatorului, față de situația și volumul de activitate al Judecătoriei Jibou și de lipsa caracterului excepțional al motivelor de natură personală invocate de contestator. Contrar susținerilor acestuia, intimatul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat coroborat și unitar toate criteriile prevăzute de art. 61

2

din Legea nr. 303/2004, apreciind în mod corect că aspectele privind situația Judecătoriei Jibou sunt determinante în adoptarea soluției de respingere a cererilor, nefiind oportună vacantarea postului ocupat de contestator.

În ceea ce privește transferul contestatorului la Judecătoria Jibou, Înalta Curte constată că cererile au fost în mod corect respinse, câtă vreme la această instanță volumul de activitate este ridicat, situat semnificativ peste media națională, numărul de posturi vacante era ridicat raportat la schema de personal (2 posturi vacante din schema de 5 posturi), avizele negative emise de cele două instanțe implicate, precum și punctul de vedere nefavorabil exprimat de Curtea de Apel Cluj.

Înalta Curte va respinge, ca nefondate, criticile contestatorului referitoare la judecătorii ale căror cereri de transfer au fost admise.

Intimatul pârât Consiliul Superior al Magistraturii analizând concomitent cererile de transfer concurente la Judecătoria Cluj-Napoca în raport de motivele invocate de solicitanți, de criteriile prevăzute de art. 61

2

din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de avizele și punctele de vedere emise în temeiul art. 60 din aceeași lege, a apreciat că sunt prioritare cererile formulate:

- doamna judecător G., având în vedere vechimea mare în funcțiile de judecător și procuror la instanță, situația familială invocată, care implică efectuarea navetei zilnice, faptul că în prima etapă s-au formulat multe cereri pentru Judecătoria Turda, fiind justificată admiterea a două dintre acestea, situație ce putea asigura menținerea unui grad optim de ocupare a schemei, precum și avizele favorabile emise de Judecătoria Turda și Judecătoria Cluj-Napoca, respectiv punctul de vedere favorabil exprimat de Curtea de Apel Cluj;

- doamna judecător H., având în vedere vechimea în funcția de judecător, faptul că are domiciliul în Municipiul Cluj-Napoca, unde se află sediul instanței la care a solicitat transferul și la care era delegată la acel moment, transferul doamnei judecător la instanța la care activează în fapt fiind oportun și din perspectiva stabilității personalului și a evitării efectelor negative ale fluctuației de personal la judecătoria Baia Mare și la Judecătoria Cluj-Napoca, respectiv a continuității completului al cărui titular este doamna judecător la Judecătoria Cluj-Napoca, precum și faptul că în acest sens au fost emise avize favorabile de ambele instanțe implicate și un punct de vedere favorabil de către Curtea de Apel Cluj;

- doamna judecător C., având în vedere situația familială invocată, ce implica o naveta zilnică de 130 km dus-întors, în raport cu situația altor judecători care au vechimea în funcție și la instanță similară, precum și faptul în acest sens au fost emise avize favorabile de ambele instanțe implicate și un punct de vedere favorabil de către Curtea de Apel Cluj;

- doamna judecător B., având în vedere situația familială invocată, distanța mare dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află sediul instanței unde își desfășoară activitatea, care face imposibilă efectuarea navetei zilnice, precum și avizul favorabil al Judecătoriei Gurahonț, respectiv punctele de vedere favorabile ale Curții de Apel Timișoara și Tribunalului Arad,

Contrar susținerilor contestatorului, doamna judecător B. a solicitat transferul de la Judecătoria Gurahonț, instanță cu un volum de activitate situat sub media națională, aceasta aflându-se la acel moment în concediu de creștere copil, locuind împreună cu soțul și cei doi copii minori în municipiul Cluj-Napoca. Mai mult, distanța mare între sediul Judecătoriei Gurahonț și localitatea de domiciliul făcea imposibilă efectuarea navetei zilnice, astfel cum rezultă din cuprinsul hătărârii de admitere a cererii sale de transfer .

Situația este similară și în cazul doamnei judecător C., aceasta solicitând transferul de la Judecătoria Dej, instanța cu un volum de activitate situat sub media naționala. În plus, aceasta a fost delegată la Judecătoria Cluj-Napoca din data de 01.02,2022, astfel că admiterea transferului nu ar fi afectat activitatea instanței de la care provenea.

În ceea ce privește motivele de ordin personal, aceasta a arătat faptul că locuiește împreună cu soțul și cei doi copii minori în Municipiul Cluj-Napoca, fiind dificilă efectuarea navetei zilnice în localitatea de domiciliu, astfel cum rezultă din cuprinsul hătărârii de admitere a cererii sale de transfer .

De asemenea, în etapa a doua de transferuri, doamnele judecător E., F. și D. ale căror cereri de transfer au fost admise (hotărârile secției pentru Judecători fiind contestate de reclamant) funcționau la instanțe al căror volum de activitate se situa sub media națională, admiterea acestor cereri neafectând buna funcționare a instanțelor implicate.

Totodată, motivele personale și familiale invocate de doamnele judecător justificau admiterea cererilor de transfer. Astfel, doamnele judecător F. și D. locuiau împreună cu soții și copii minori în Municipiul Cluj-Napoca, unde locuiau și părinții acestora, iar doamna judecător E. era doctorand în cadrul Universității Babeș-Boiyai-Facultatea de Drept din Cluj-Napoca, fapt ce presupunea prezența sa în Municipiul Cluj-Napoca.

Prin urmare, Înalta Curte arată că în raport de volumul de activitate al instanțelor implicate în procedura transferului, precum și de motivele personale și profesionale invocate de solicitanți, secția pentru judecători a apreciat în mod corect că admiterea cererilor de transfer la care reclamantul face referire nu ar fi afectat activitatea instanțelor de la care se solicita transferul, motivele personale și familiale ale acestor solicitanți constituind argumente în plus care să justifice aprobarea transferurilor.

Motivul principal de nelegalitate al hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii contestate, invocat de contestatorul A., se referă la neanalizarea motivelor de ordin personal și profesional invocate în cererile de transfer, respectiv la împrejurarea că soluțiile de respingere s-au bazat exclusiv pe criteriul situației Judecătoriei Jibou, instanța de la care se solicita transferul, cu ignorarea interesului privat al contestatorului, conturat conform motivelor de ordin personal expuse în cerere. S-a mai susținut că această analiză trunchiată a criteriilor legale nu a fost aplicată și în cazul celorlalți solicitanți (doamnele judecător B., C., D., E. și F.), în cazul cărora au prevalat motivele de ordin personal invocate în cererile de transfer.

Înalta Curte constată că situația activității Judecătoriei Jibou, din perspectiva volumului de activitate al acestei instanțe, care depășește semnificativ media națională și a numărului de posturi de judecători ocupate, justifică respingerea cererilor de transfer formulate de contestator. În acest sens, intimatul CSM, în analiza de oportunitate a solicitării de transfer, a reținut în mod corect consecințele negative pe care le-ar determina vacantarea postului ocupat de contestator asupra desfășurării în bune condiții a activității și a realizării adecvate a actului de justiție.

Însuși contestatorul recunoaște în cuprinsul răspunsului la întâmpinare că "În mod evident că dacă mi s-ar fi aprobat transferul, activitatea instanței ar fi îngreunată pentru o perioadă.".

Înalta Curte reține că desfășurarea unui volum de activitate ridicat cu o schemă de judecători incompletă poate afecta interesele justițiabililor prin întârzierea soluționării dosarelor, ca urmare a creșterii încărcăturii dosarelor pe judecător și a preluării de către judecătorii rămași a atribuțiilor ce-i reveneau contestatorului.

Este de necontestat că, în analiza cererilor de transfer, trebuie avute în vedere și motivele de ordin personal invocate de solicitanți. Însă, Înalta Curte constată că în speță contestatotul a invocat motive referitoare la efectuarea navetei de la domiciliul din Mun. Cluj Napoca la Jibou, la faptul că nu este specializat într-o anumită materie, aspect care împietează asupra carierei sale profesionale, vechimea sa efectivă la instanță de 5 ani, timp în care și-a desfășurat activitatea fără întreruperi/delegări/detașări. Deși reale, aceste motive nu au aptitudinea de a prevala în fața interesului public al asigurării unei activități corespunzătoare instanței de unde se solicită transferul, neavând caracter excepțional. Astfel, aspecte ale vieții personale nu reprezintă situații excepționale, ci mai degrabă comune, iar contestatorul nu a demonstrat contrariul, fiind evidențiate doar greutățile create de situația familială apreciate de acesta ca fiind interpretate greșit de către intimat.

În ceea ce privește efectuarea navetei, deși nu se poate nega existența unui disconfort resimțit de contestator, totuși acesta nu este suficient pentru a da preeminență interesului său privat în fața interesului public al instanței la care activează.

Pe de altă parte, circumstanțe personale și profesionale invocate de solicitanți au fost diferite. Astfel, în cazul doamnei judecător G. s-au reținut atât circumstanțe personale, cât și o vechime mai mare în instanță. În cazul domnului judecător H., s-a menționat că acesta era delegată la cel moment la Judecătoria Cluj Napoca, precum și vechimea la instanță mai mare decât a contestatoarei. Prin urmare, nu se poate vorbi o lipsită de obiectivitate a Consiliului Superior al Magistraturii în materia cererilor de transfer, atât timp cât solicitările magistraților sunt analizate în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz în parte, iar în speță ceilalți judecători cărora le-au fost admise cererile în detrimentul cererii contestatorului au relevat împrejurări de ordin personal deosebite, precum și o vechime mai mare la instanță, conform criteriului prevăzut de art. 61

2

lit. d) din Legea nr. 303/2004, ceea ce a determinat prioritizarea cererii lor atât în raport de interesul de ordin privat al contestatorului, cât și de interesul public al Judecătoriei Cluj Napoca.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte constată că sunt corecte soluțiile de respingere a cererilor de transfer formulate de contestator și raționamentul pe care acestea se sprijină, contestatorul nerelevând motive de nelegalitate apte să conducă la anularea hotărârilor atacate.

În concluzie, în temeiul art. 29 alin. (7) - (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii raportat la art. 61

1

din Legea nr. 303/2004, Înalta Curte va respinge contestația formulată de contestatorul A., ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestația în ceea ce privește cererea de anulare a Hotărârilor secției pentru judecători privind pe B., C., D., E. și F..

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 565 din data de 1 martie 2022 și a Hotărârii nr. 815 din data de 3 martie 2022 ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 noiembrie 2022.