ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4433/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4433/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 10 octombrie 2023
Asupra cererii de chemare în judecată de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 18.08.2022, contestatoarea A. a formulat contestație împotriva Hotărârilor nr. 2565/15.11.2022 și nr. 2813/17.11.2022 ale Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători, solicitând anularea acestora și admiterea cererii de transfer la Judecătoria Cluj - Napoca.
In motivarea cererii s-a arătat că Hotărârea nr. 2565/15.11.2022 încalcă prevederile art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004, care reglementează criteriile de transfer, cât și cele ale art. 57 alin. (1), (2) și 6 din același act normativ care reglementează delegarea judecătorilor, având in vedere că delegarea, motivul pentru care au fost admise cererile a trei judecători, nu se regăsește în cuprinsul enumerării limitative a art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004.
Totodată, s-a arătat că reclamanta avea o vechime de aproximativ 5 ani și 11 luni în funcția de judecător, respectiv 2 ani și o lună vechime la Judecătoria Sibiu, la data soluționării cererii de transfer, iar un judecător avea o vechime de doar 3 ani și 11 luni în funcție, respectiv 6 luni vechime la Judecătoria Târgu Mureș, la data soluționării cererii de transfer. De asemenea, s-a arătat că anterior a formulat 5 cereri de transfer care au fost respinse.
De asemenea, s-a invocat situația familială și distanța Sibiu-Cluj Napoca, localitatea in care își desfășoară activitatea soțul reclamantei.
În ceea ce privește avizele negative primite de la Judecătoria Sibiu, Tribunalul Sibiu și Curtea de Apel Alba Iulia s-a arătat că sunt nejustificate și emise cu exces de putere, întrucât față de împrejurarea că urmează să intre in concediu de maternitate, urmat de concediu de creștere copil, nu poate fi invocat deficitul de personal și încărcătura instanței.
În ceea ce privește petitul subsidiar, s-a arătat că cererea de transfer formulată în etapa a doua a fost respinsă prin Hotărârea nr. 2813/17.11.2022, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători Consiliul strict in raport de avizele negative date de Judecătoria Cluj Napoca, Judecătoria Sibiu, Tribunalul Sibiu și Curtea de Apel Alba Iulia, tară a analiza în concret motivele invocate în cerere.
Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea contestației, anularea hotărârilor atacate și admiterea cererii de transfer de la Judecătoria Sibiu la Judecătoria Cluj-Napoca.
Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației
Examinând Hotărârile nr. 2565/15.11.2022 și nr. 2813/17.11.2022 ale Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători, prin prisma criticilor formulate de contestatare, a apărărilor intimatului și față de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație este neîntemeiată.
Argumente de fapt și de drept relevante
La dosar pârâtul CSM a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată, apreciind ca legale hotărârile contestate emise pentru cele două etape de transfer care o privesc pe reclamantă.
Ambele părți au depus acte în susținerea contestației respectiv a întâmpinării.
Analizând contestația formulată în raport de aspectele de nelegalitate invocate Curtea o apreciază pentru considerentele ca nefondate în cauză neputându-se reține încălcarea dispozițiilor art. 61
2
din Legea nr. 303/2004 în ceea ce privește aprecierea criteriilor de transfer sau existența unui exces de putere în ceea ce privește avizele emise, care au fost luate în considerare în procedura transferului reclamantei de la Judecătoria Sibiu la Judecătoria Cluj Napoca.
Potrivit dispozițiilor art. 60 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, forma în vigoare la data emiterii hotărârilor atacate:
"(1) Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior ai Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă. în cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă o instanță din circumscripția aceleiași curți de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.
(2) Transferul nu se poate face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze, potrivit legii.
Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer".
în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, forma în vigoare la data emiterii hotărârilor atacate, la data de 14.09.2022 s-a publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii anunțul privind organizarea sesiunii de transfer a judecătorilor la instanțele judecătorești, calendarul estimativ, precum și situația instanțelor la care existau posturi vacante/vacantabile de judecător, utile în procedura de transfer, pentru etapa 1, cu precizarea că analiza opțiunilor exprimate de fiecare judecător urma a se realiza în raport cu situația posturilor vacante la instanțele vizate, existente la momentul soluționării cererilor de transfer de către secția pentru judecători, care putea diferi de cea publicată inițial, dată fiind dinamica resurselor umane la nivelul sistemului.
De asemenea, pentru etapa a doua de transferuri, potrivit art. 61
1
alin. (2) - (3) și (5) din Legea nr. 303/2004, republicată, forma în vigoare la data emiterii hotărârilor atacate:
"(2) După centralizare, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii se publică o situație privind cererile de transfer formulate și instanțele sau parchetele pentru care s-a solicitat transferul.
(3) În termen de 5 zile de la data publicării informațiilor prevăzute la alin. (2), judecătorii sau procurorii pot depune la Consiliul Superior al Magistraturii cereri de transfer pentru posturile care ar putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în condițiile alin. (1). Dispozițiile referitoare la conținutul cererii prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător. (...)
(5) Cererile de transfer formulate potrivit alin. (3) se analizează și se soluționează de secția pentru judecători respectiv de secția pentru procurori în ședința următoare celei prevăzute la alin. (4), în baza criteriilor prevăzute la art. 61
2
."
Pârâtul, având competența materială de a gestiona resursele umane în sistemul judiciar a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art. 61
2
din Legea nr. 303/2004 respectiv toate criteriile legale cu privire la cererile de transfer, ținând cont atât de situația concretă a reclamante, personală și profesională de avizele emise, dar și prin raportare la necesitatea menținerii unui echilibru între interesul public - buna funcționare a judecătorilor implicați în procedura de transfer - Județul Sibiu și respectiv Judecătoria Cluj Napoca și interesul privat al reclamantei respectiv motivele de ordin personal invocate de reclamantă în cadrul procedurii de transfer.
În aceste condiții, pentru prima etapă de transferuri, analizând concomitent cererile de transfer la Judecătoria Cluj-Napoca, formulate pentru ocuparea a 4 posturi vacante de judecător, în raport de motivele de ordin personal sau profesional invocate de solicitanți, precum și în raport de criteriile prevăzute de art. 61
2
din Legea nr. 303/2004, republicată, forma în vigoare la data emiterii hotărârii atacate, văzând avizele emise în temeiul art. 60 din aceeași lege, neputând ignora rolul însemnat al președinților curților de apel în gestionarea optimă a resurselor umane din cadrul instanțelor arondate, în mod corect secția pentru judecători a apreciat că erau prioritare cererile de transfer formulate de magistrații care proveneau de la instanțele la care se înregistra cel mai redus volum de activitate, respectiv judecătoriile Dej și Dragomirești, în vederea asigurării resurselor umane necesare bunei funcționări și echilibrării volumului de muncă la instanțele implicate, ori care erau delegați la Judecătoria Cluj-Napoca, măsura admiterii transferului acestora fiind menită inclusiv să asigure continuitatea completurilor în cadrul cărora își desfășurau activitatea, fără a afecta în mod semnificativ activitatea instanțelor de la care s-a solicitat transferul, în condițiile în care magistrații respectivi nu își desfășurau activitatea efectiv la acestea.
De asemenea, pentru etapa a doua de transferuri, analizând concomitent cererile de transfer la Judecătoria Cluj-Napoca, formulate pentru ocuparea unui post vacant de judecător, în raport de motivele de ordin personal sau profesional invocate de solicitanți, precum și în raport de criteriile prevăzute de art. 61
2
din Legea nr. 303/2004, republicată, văzând avizele emise în temeiul art. 60 din aceeași lege, neputând ignora rolul însemnat al președinților curților de apel în gestionarea optimă a resurselor umane din cadrul instanțelor arondate, în mod corect secția pentru judecători a apreciat că era prioritară cererea de transfer formulată de domnul judecător B., una dintre cele 2 cereri avizate favorabil de președinții Curții de Apel Cluj și Curții de Apel Târgu Mureș, reținând totodată vechimea mai mare a domnului B. în funcția de judecător comparativ cu titularul celeilalte cereri avizată favorabil de președinții ambelor curți de apel implicate, respectiv doamna judecător C., precum și motivele detaliate de domnul judecător în cuprinsul cererii de transfer, măsura dispunerii transferului domnului judecător B. reprezentând, la acel moment, respectarea unui just echilibru între interesul public - buna funcționare a instanțelor - pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer.
În raport de considerentele de mai sus, fără a ignora motivele invocate în susținerea cererilor de transfer de către reclamantă, în mod corect secția pentru judecători a respins cererile formulate de aceasta, apreciind că transferul unui judecător de la Judecătoria Sibiu în fiecare din cele două etape de transferuri era de natură a genera disfuncționalități majore în buna desfășurare a activității, în condițiile în care, din schema de 25 de posturi de judecător, 4 erau vacante, 2 judecători erau stagiari, având competență redusă în soluționarea cauzelor deduse judecății (existând dificultăți de ocupare a posturilor), iar instanța a înregistrat un volum de activitate situat în apropierea mediei naționale în perioada de referință analizată, aspecte care au condus în esență la exprimarea avizelor nefavorabile de către Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu și Judecătoria Sibiu.
Așadar, în ipoteza admiterii cererilor de transfer ale reclamantei, buna funcționare a Judecătoriei Sibiu ar fi fost afectată, creându-se un deficit de personal mai mare care ar fi îngreunat și mai mult activitatea acestei instanțe.
Curtea constată că pârâtul, prin hotărârile contestate a analizat în concret și în mod efectiv cererea de transfer a reclamantei, respectiv motivele de ordin personal invocate raportat la art. 26 din Constituția României și art. 8 din CEDO, dar raportat la toate criteriile prevăzute de art. 61
2
din Legea nr. 303/2004 raportat la interesul public al instanței de la care se solicită transferul - respectiv Judecătoria Sibiu.
Față de cererea de transfer a reclamantei atât Judecătoria Sibiu cât și instanțele ierarhic superioare respectiv Tribunalul Sibiu și Curtea de Apel Alba Iulia au exprimat avize nefavorabile cererilor de transfer formulate de reclamantă.
Deși caracterul avizelor este unul orientativ, se impune verificarea acestora doar din perspectiva decelării unui eventual exces de putere, prin ignorarea vădită a unor avize unanim pozitive sau în alte situații similare, or, în speță, raportat la motivarea hotărârilor atacate, nu se demonstrează existența unui exces de putere nici din perspectiva conținutului avizelor, nici din perspectiva transformării delegării într-un criteriu distinct.
În cauză nu pot fi reținute susținerile reclamantei vizând alte cereri de transfer admise de pârât sau existența unui tratament discriminatoriu în sensul art. 2 din O.G. nr. 137/2000.
Toate cererile de transfer admise pentru Judecătoria Cluj Napoca au fost analizate distinct, raportate la aceleași criterii legale, delegarea anterioară a judecătorilor nefiind argumentul determinat în admiterea cererilor de transfer formulate de aceștia.
Contrar susținerilor reclamantei, delegarea judecătorilor la Judecătoria Cluj - Napoca a constituit o împrejurare care a fost avută în vedere de secția pentru judecători doar din perspectiva criteriului prevăzut de art. 61
1
lit. b) din Legea nr. 303/2004 în vigoare la acel moment, măsura transferului asigurând în acest caz stabilitatea personalului în cadrul instanței unde aceștia erau delegați și echilibrarea volumului de muncă.
În cauză nu sunt întrunite condițiile existenței unei discriminări sau unui exces de putere în sensul art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 554/2004.
Soluțiile de respingere a cererilor de transfer ale reclamantei au fost adoptate în limitele competențelor legale și cu respectarea dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 303/2004 și analizarea criteriilor conform art. 61
2
din Legea nr. 303/2004 raportat la interesul privat al reclamantei dar și prin raportare la interesul public respectiv buna funcționare a instanțelor implicate în procedura de transfer.
Față de cele expuse Curtea va respinge ca neîntemeiată contestația formulată, menținând ca legale hotărârile contestate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârilor nr. 2565/15.11.2022 și nr. 2813/17.11.2022 ale Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 10 octombrie 2023.