ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5538/2022

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, la data 05.03.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar al Municipiului București a solicitat să se constate că art. 62 alin. (8) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2018-2019, aprobat prin OMEN nr. 5460/2018 este neconstituțional și că I.S.M..B. nu a calculat corect mediile urmare a examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar din anul 2018, motive pentru care a cerut să se dispună angajarea sa pe durată nedeterminată la Liceul de Coregrafie B..

La data de 25.03.2020, reclamatul a depus la dosar o cerere modificatoare, prin care a solicitat, în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, să se dispună anularea parțială a prevederilor art. 62 alin. (8) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2019-2020, aprobată prin OMEN nr. 5460/2018, având în vedere că aceste prevederi au constituit motivul din cauza căruia nu a putut beneficia de nota 10, art. 68 alin. (8) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2019-2020 și art. 2 alin. (1) și alin. (2) din Metodologia pentru anul Școlar 2018-2019.

S-a solicitat să fie obligat Inspectoratul Școlar al Municipiului București să dispună angajarea sa pe durată nedeterminată, ca urmare a promovării examenului de definitivat din 2018.

La data de 18.06.2020, pârâtul Inspectoratul Școlar al Municipiului București a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței funcționale, excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția inadmisibilității excepției de neconstituționalitate a OMEN nr. 5460/2018.

La data de 22.06.2020, pârâtul Ministerul Educației și Cercetării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale, în raport cu dispozițiile art. 1 și art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința nr. 3814/03.08.2020, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția IX- a contencios administrativ si Fiscal.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția IX- a contencios administrativ si Fiscal, la data de 04.09.2020, iar prin încheierea de ședință din data de 10.12.2020, a fost respinsă cererea de recuzare formulată de către reclamant.

Prin sentința nr. 1410 din 16 decembrie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal a respins excepția necompetenței materiale, excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar al Municipiului București și excepția inadmisibilității ca neîntemeiate. Totodată, a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, ca neîntemeiată.

Reclamantul A., prin mandatar A., a formulat recurs împotriva acestei hotărâri, apreciind că este netemeinică și nelegală, dar și împotriva încheierii din ședință din camera de consiliu de la data de 10.12.2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția A IX-A contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a anulat ca netimbrată cererea de recuzare a unui membru al completului de judecată 20 Fond.

Intimatul pârât Ministerul Educației a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare și în subsidiar, pe fond, intimații-pârâți a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

Intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Municipiului București a formulat întâmpinare prin care a susținut apărări de fond.

II. Soluția instanței de recurs

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Educației prin întâmpinare.

Instanța de control judiciar constată că recursul reclamantului nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susținerilor recurentului, rezultă că acesta nu a invocat niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și nu a evidențiat niciun element de nelegalitate a sentinței atacate care să se poată încadra în aceste motive de casare.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispozițiile art. 489 C. proc. civ. se sancționează cu nulitatea nemotivarea recursului, înțeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate în ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menționat, dar și în situația în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488, în ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului.

Pornind de la aceste prevederi legale, Înalta Curte are în vedere că noțiunea de motivare a recursului trebuie înțeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi extraordinare de atac, care poate fi exercitată pentru motivele de casare sunt expres și limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele1-8 C. proc. civ., cu scopul de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Raportat cu cele reținute, Înalta Curte constată că cererea recurentului-reclamant de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea motivelor de casare.

Apărările recurentului-reclamant se rezumă la reiterarea motivelor invocate prin cererea de chemare în judecată, acesta nefăcând precizări concrete, prin care să precizeze faptul că, instanța de fond a aplicat în mod greșit normele de drept material.

În actuala reglementare a C. proc. civ., recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate.

Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, instanța de control judiciar având competența de a verifica exclusiv incidența vreunuia dintre motivele de nelegalitate expuse la pct. 1-7 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ. sau încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, motiv prevăzut de pct. 8 al articolului menționat.

O astfel de abordare nu satisface exigențele art. 486 C. proc. civ., astfel că devin aplicabile dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd expres sancțiunea nulității recursului.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de recurentul - reclamant A. prin mandatar A. împotriva sentinței nr. 1410 din 16 decembrie 2020 și a încheierii din 10 decembrie 2020 ale Curții de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 noiembrie 2022.