ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 552/2023

Cererea de revizuire Prin cererea formulată A. a solicitat revizuirea sentinței nr. 724/05.03.2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2007, în contradictoriu cu intimații Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, B., C., D., E., F., G. și H..

Soluția instanței asupra revizuirii Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 883 din 2 octombrie 2020, a admis excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocată de pârâții Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii și a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta A. în contradictoriu cu intimații Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, B., C., D., E., F., G. și H., ca inadmisibilă.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei hotărâri revizuenta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Motivul de revizuire a fost întemeiat pe art. 509 (1) pct. 11, respectiv, "după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții." Instanța a considerat revizuirea inadmisibilă, deoarece excepția de neconstituționalitate a fost obținută de un alt coleg și el victimă a abuzurilor pârâților și nu în dosarul recurentei. Consideră că trebuie să aibă parte de un proces echitabil, adică să beneficieze de tratament egal în fața instanțelor de judecată cu cel al colegului în dosarul căreia s-a obținut excepția de neconstituționalitate, în fața acelorași legi trebuie să fie tratament egal și proces echitabil pentru toți justitiabilii. Judecarea diferențiată pe aceleași texte de lege, (adică în dosarul colegului se ține cont de excepția de neconstituționalitate, în timp ce în dosarul său se refuză să se țină cont), face ca recurenta să nu beneficieze de același tratament juridic, să nu aibă șanse egale la judecată și să nu beneficieze de un proces echitabil. În momentul de față, art. 509 pct. 11 din C. proc. civ., trebuie să fie coroborat și cu art. 6 din Convenția Drepturilor Omului. În condițiile în care dosarul său s-a întemeiat pe un Regulament care a fost declarat neconstituțional, atât dosarul său de judecată, cât și dosarul colegului împotriva pârâtei INM, bazat pe același Regulament de concurs trebuie să beneficieze de egalitate în fața legii. Consideră că art. 509 pct. 11 trebuie interpretat în sensul respectării art. 6 din Convenția Drepturilor Omului În opinia recurentei nu a avut parte de un proces echitabil, nici în faza de judecată a cererii de fond și nici în faza de fond a revizuirii. Recurenta mai precizează că în cererea de chemare în judecată, din anul 2007, a invocat faptul că i s-au încălcat drepturi constituționale, în sensul că pârâții nu pot legifera "tabla înmulțirii", deoarece au fost greșeli grosolane la proba de raționament logic, iar pârâții nu aveau un minim de cunoștințe în domeniu de specialitate pentru a constata acest lucru. Pârâta INM a angajat membrii în Comisiile de control pentru proba de raționament logic persoane care nu aveau studii în acest domeniu. Ei înșiși nu erau capabili să rezolve probele elementare de logică de liceu. Problemele de logică implică anumite formule de raționament și o anumită pregătire de specialitate pe care membrii comisiei nu o aveau. Deși a obținut punctaj ca și clasament la nivel național, din aproape 3000 de concurenți, în primii 10, recurenta arată că a fost declarată respinsă pentru că nu a avut punctajul minim la proba de raționament logic, fiindu-i necesară încă o singură întrebare de răspuns corect. În mod legal, a contestat mai multe întrebări din grila de răspunsuri pentru a dovedi că grila are oficial răspunsuri greșite. Se mai arată că a solicitat proba cu expertiză în domeniu de logică, să demonstreze că răspunsurile oficiale sunt greșite. Nu i s-a admis proba cu expertiză, iar magistrații au judecat dosarul cu indiferență, refuzând să trimită la Curtea Constituțională verificarea constituționalității Regulamentului de concurs. În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Apărările formulate în cauză Intimații Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistraturii au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinările intimaților, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că revizuenta a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 724/05.03.2008, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2007 invocând prevederile art. 509 pct. 11 din C. proc. civ. Sentința civilă nr. 724/2008, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2007 a rămas irevocabilă prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3972/30.09.2010, prin respingerea recursului formulat de reclamanta A., ca nefondat. Prin sentința nr. 883/2020 a fost respinsă revizuirea ca inadmisibilă, în speță nefiind întrunite cerințele prevăzute de art. 322 pct. 10 din vechiul C. proc. civ., aplicabil cauzei, Decizia Curții Constituționale nr. 121/2020 nefiind pronunțată în dosarul în care revizuenta a fost parte. Recurenta apreciază ca art. 509 pct. 11 din C. proc. civ. trebuie interpretat în sensul că nu era necesar ca Decizia Curții Constituționale nr. 121/2020 să fi fost pronunțată în cauza sa. Potrivit acestor dispoziții legale, revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă "după ce hotărârea a devenit definitivă. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții." Conform prevederilor art. 3 alin (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu modificările ulterioare, "Dispozițiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare." (Noul C. proc. civ. a intrat în vigoare la data de 15.02.2013) Prin urmare, față de anul în care a început procesul pendinte (2007), în mod corect instanța a constatat că revizuirea este supusă reglementărilor vechiul C. proc. civ. Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege, fără a se putea pune în discuție încălcarea dreptului la un proces echitabil în fața instanței. Înalta Curte reține că potrivit prevederilor art. 322 pct. 10 din vechiul C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: 10. dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională legea, ordonanța ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care a făcut obiectul acelei excepții ori alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare." Înalta Curte, având în vedere faptul că Decizia Curții Constituționale nr. 121/2020 a fost pronunțată într-un alt dosar decât cel al recurentei, vizând un alt concurs de admitere în magistratură, în mod corect instanța a respins revizuirea ca inadmisibilă. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.