ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 526/2022

Ședința publică din data de 1 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Societatea Română de Televiziune în contradictoriu cu pârâta Comisia de Etică și Arbitraj din Societatea Română de Televiziune, a învestit instanța cu cererea privind anularea Raportului nr. x/21.09.2018, emis de Comisia de Etică și Arbitraj din cadrul Societății Române de Televiziune.

Prin sentința nr. 561/2019 din 8 octombrie 2019, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității și a respins acțiunea privind pe reclamanta Societatea Română de Televiziune, și pe pârâta Comisia de Etică și Arbitraj din Societatea Română de Televiziune, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței nr. 561/2019 din 8 octombrie 2019a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Societatea Română de Televiziune, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea dosarului spre rejudecare aceleiași instanțe.

Astfel, prin recursul formulat în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. se arată că hotărârea instanței de recurs este nelegală, întrucât instanța de fond a încălcat principiul disponibilității și dispozițiile art. 16

1

din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora instanța de contencios administrativ poate pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane, întrucât arată recurenta că în cuprinsul cererii de chemare în judecată a arătat referitor la statutul Comisiei de Etică și Artitraj că este un organism intern din cadrul Societății Române de Televiziune, fără personalitate juridică și în considerarea acestora a citat Comisia strict pentru opozabilitatea hotărârrii față de aceasta.

În ceea ce privește criticile pe punctul 8 alin. (1) art. 488 recurenta arată că raportul, contrar reținerilor instanței de fond, este un act administrativ în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din legea nr. 554/2004, având în vedere situația specială potrivit căreia Comisiei de Etică și Artitraj că este un organism intern fără personalitate juridică care funcționează în cadrul Societății Române de Televiziune, actele sale putând fi asimilate cu actele SRTv însăși.

Intimata-pârâtă Comisia de Etică și Arbitraj din Societatea Română de Televiziune a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, neputându-se reține incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. .1 pct. 5 C. proc. civ., "când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", este nefondat. Acesta vizează neregularități de ordin procedural sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., care definește nulitatea ca fiind sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă, fiind absolută, atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public, și relativă, în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat.

Concret, s-a imputat primei instanțe faptul că a încălcat principiul disponibilității și dispozițiile art. 16

1

din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora instanța de contencios administrativ poate pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane prin aceea că a citat în cauză Comisia de Etică și Artitraj, un organism intern fără personalitate juridică care funcționează în cadrul Societății Române de Televiziune.

Raportat la motivele invocate de recurentî, Înalta Curte constată că nu există neregularități de ordin procedural care să fie sancționate cu nulitatea.

Astfel, sunt neîntemeiate afirmațiile recurentei în sensul că "instanța în mod eronat ... a introdus în cauză Comisia, fără să pună în discuția părților introducerea în cauză a acestui organism, pentru a ne exprima un punct de vedere.", cătă vreme însăși recurenta a formulat cererea de chemare în judecată în contrcadictoriu cu axcestă parte, stabilind cadrul procesual.

Așadar, din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că reclamanta a solicitat în mod expres "cu citarea, Comisiei de Etică și arbitraj din Societatea Romănă de Televiziune reprezentată de Președintele Comisiei - A., la sediul Societății Române de Televiziune(dosar fond).

Totodată, examinând recursul dedus judecății prin prisma motivului de nelegalitate reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge și aceste critici ca neîntemeiate.

Înalta Curte reține că instanța de fond a procedat la o analiză detaliată a stării de fapt și a temeiurilor juridice în legătură cu modalitate de stabilire a naturii actului atacat, respectiv a Raportului nr. 138.236 din 21.09.2018, dacă este sau nu un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004.

Conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Potrivit pct. X din Concluziile raportului, Comisia a apreciat că sunt întrunite condițiile pentru înaintarea concluziilor către Consiliul de administrație al SRTv în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de etică și arbitraj .

Potrivit art. 9 alin. (3) al Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei de etică și arbitraj din cadrul SRTv Comisia veghează la respectarea și aplicarea Statutului ziaristului din SRTv având următoarele atribuții: (…) "propune, sub formă de rapoarte sau rezoluții ce vor fi înaintate Comitetului director, președintelui director general sau, în caz de interes major, Consiliului de administrație, soluții în cazurile analizate".

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 13 din Regulamentul Comisiei, Comisia se poate autosesiza în legătură cu încălcările Statutului ziaristului la inițiativa a cel puțin unuia intre membri.

De asemenea, potrivit art. 44 alin. (1) din Statutul ziaristului din SRTv, Comisia de etică și arbitraj este garantul respectării și aplicării Statului ziaristului din SRTv.

Potrivit art. 44 alin. (2) din Statut, Comisia având competența de a analiza și propune soluții în situațiile în care activitatea unui ziarist din SRTv intră în conflict cu prevederile Statutului, având și rolul de mediator în conflictul ziarist-SRTv (art. 44 alin. (3) din Statut).

De asemenea, conform art. 47 din Statut, Comisia de etică și arbitraj întocmește rapoarte și rezoluții ce vor fi înaintate Comitetului director, președintelui director general sau, în caz de interes major, Consiliului de administrație.

De subliniat și art. 50 din Statut, conform căruia abaterile de la Statut fac obiectul rapoartelor, recomandărilor și memoriilor Comisiei de etică și arbitraj, care le înaintează Comitetului director, președintelui director general; abaterile pot face obiectul unor sancțiuni administrative conform Regulamentului OF al SRTv.

Față de dispozițiile anterior referite, este corectă aserțiunea instanței de fond în sensul că actul a cărui anulare se solicită este un raport privind încălcarea Statutului ziaristului, raport ce prezintă propunerea unei soluții de către Comisia de etică și arbitraj din cadrul SRTv către Consiliul de administrație al SRTv cu privire la cazul analizat.

O propunere nu este un act administrativ, nu produce ea însăși efecte juridice în sensul de a da naștere, a modifica ori stinge un raport juridic de drept administrativ. În speță nu se contestă o sancțiune administrativă - acesta putând fi actul administrativ atacabil în fața instanței de contencios administrativ. Numai în măsura în care s-ar fi atacat un astfel de act s-ar fi putut ataca și un raport emis de Comisia de etică - raport care să fi stat la baza emiterii actului de sancționare administrativă, așa cum prevăd dispozițiile generale ale art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 (odată cu actul administrativ se poate ataca și documentația aferentă). În speță nu se pune problema atacării unui act administrativ care să fi avut la bază, ca documentație, un raport al Comisiei, ci se atacă direct raportul Comisiei, cum corect a apreciat instanța de fond.

Astfel, analiza conținutului concret al actului vădește concluzia că raportul atacat conține o analiză a unor fapte reclamate în sarcina unui jurnalist și exprimă concluziile Comisiei cu privire la comportamentul unui jurnalist, considerându-l justificat și înaintând raportul, conform art. art. 9 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de etică și arbitraj, către Consiliul de administrație al SRTv.

În concluzie, Raportul nr. x.236 din 21.09.2018, intitulat "Concluziile Comisiei de Etică și Arbitraj în cazul publicării de către jurnalistul B. a înregistrărilor audio ale unor convorbiri cu membri ai conducerii TVR ședințele din 8,15,16, 23 mai și 17 iulie 2017" nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu dă naștere, nu modifică și nici nu stinge raporturi juridice, neputând fi contestat în procedura contenciosului administrativ reglementată de Legea nr. 554/2004.

Temeiul legal al soluției adoptate de instanța de recurs

Pentru considerentele expuse, constatând că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente în cauză, nefiind identificate motive de casare prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat și va menține sentința de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Societatea Română de Televiziune împotriva sentinței nr. 561/2019 din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 februarie 2022.