ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5152/2023

Ședința publică din data de 8 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Prin acțiunea înregistrată la data de 19.01.2023, pe rolul Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, B., Ministerul Finanțelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății ca, prin hotărârea pronunțată să se dispună următoarele: repararea prejudiciului cauzat prin punerea în aplicare, începând cu data de 1 ianuarie 2022, a dispozițiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din data de 17.12.2021, publicată în M. O. nr. 1202/18.12.2021, prin care s-a introdus în Codul fiscal o taxă nouă sub forma contribuțiilor sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 RON, pentru fiecare drept de pensie, respectiv: obligarea pârâților la despăgubiri constând în plata, respectiv restituirea către reclamantă a sumelor reținute din pensia privată Pilon 2 a acestora, rețineri făcute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază de calcul a contribuției de 10% din partea ce a depășește suma de 4.000 RON, sumă indexată cu rata inflației, începând cu data reținerii și până la acoperirea integrală a prejudiciului, precum și obligarea pârâților la despăgubiri constând în plata dobânzilor legale aferente sumelor reținute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data reținerii și până la acoperirea integrală a prejudiciului. Reclamanta a mai solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 257 din 4 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Reținând că, în cauză nu este pus în discuție însăși dreptul la pensie în sensul nașterii, modificării sau stingerii sale, reclamanta nu solicită plata pensiei într-un anumit cuantum, nu pune în discuție corectitudinea calculării ab initio a acesteia sau a eventualei sale recalculări prin raportare la prevederile legale aferente raportului juridic de asigurări sociale, ci solicită explicit restituirea sumelor reținute cu titlu de contribuții de asigurări de sănătate, apreciind că acestea nu sunt datorate.

Concluzionând, instanța a susținut că, față de natura juridică a sumei a cărei restituire se solicită, anume contribuții la asigurările sociale de sănătate, prezentul litigiu trebuie calificat ca un litigiu având ca obiect contribuții, dintre cele menționate la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, consecința fiind aplicarea criteriului valoric în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei.

Ca atare, având în vedere că valoarea obiectului litigiului este sub pragul de 3.000.000 RON stabilit prin prevederile art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, competența materială de soluționare a prezentei cauze îi revine tribunalului.

La Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă și asigurări sociale, dosarul a fost înregistrat sub numărul x/2023,la data de 21 iunie 2023.

Din oficiu, completul specializat în litigii de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă si asigurări sociale a invocat excepția de necompetență materială iar, prin sentința nr. 2184/2023 din 11 octombrie 2023, s-a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Botoșani și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflict negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curțe de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, în prezenta cauză, autoritățile chemate în judecată sunt autorități publice centrale, neexistând niciun motiv pentru stabilirea competenței de judecare a cauzei în favoarea tribunalului.

Prin urmare, potrivit articolului 10 din Legea contenciosului administrativ, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel și nu Tribunalului.

Suplimentar, tribunalul a subliniat că a fost reținută competența de soluționare a cauzei de către Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, în litigii similare, spre exemplu în dosarele nr. x/2023, y/2022, z/2023.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres de către reclamat în cuprinsul acțiunii, însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII, pct. 2 și 3 din O.U.G nr. 59/2017, reclamantul fiind nemulțumit că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărui beneficiar este, astfel cum era reglementat de dispozițiile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Raportat la scopul urmărit de către reclamantă prin introducerea acțiunii pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii, constând în obligarea autorităților pârâte la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În această situație, în speță, este determinant criteriul rangului central al autoritățiilor publice pârâte față de care reclamanta a solicitat acordarea de despăgubiri și obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială de soluționare revenind secției de contencios administrativ a curților de apel, argumente care concordă cu minuta sedinței judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 16 octombrie 2023.

În raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamanta persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte constată, potrivit dovezilor de la dosar, că reclamanta are domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel Cluj motiv pentru care reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâții Guvernul României, B., Ministerul Finanțelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 8 noiembrie 2023.