ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 470/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 470/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 1 februarie 2023
Deliberând asupra prezentei cauze, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiței
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal la data de 28 iunie 2022, sub numărul x/2022, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, contestație împotriva Hotărârii nr. 868 din 3 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători.
Apărările intimatului
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Cererea de renunțare la judecată și punctul de vedere al părții adverse
La data de 10 noiembrie 2022, contestatoarea A. a formulat cerere de renunțare la judecata prezentei contestații, motivat de faptul că prin Decizia nr. 5111 din 2 noiembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022 a fost admisă contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 1160 din 14 aprilie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, anulată hotărârea și, pe cale de consecință, a fost obligat intimatul Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să se dispună transferul contestatoarei de la Tribunalul Ilfov la Tribunalul Vaslui.
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus note scrise prin care a solicitat să se ia act de cererea de renunțare la judecată.
II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând cu prioritate solicitarea formulată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte va lua act de renunțarea contestatoarei A. la judecata contestației formulate în cauză, pentru motivele arătate în continuare.
Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al reclamantei, conform principiului disponibilității părților procesului civil, astfel cum este prevăzut de art. 9 din C. proc. civ.
Dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ. conferă reclamantului posibilitatea de a renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, iar alin. (5) al aceluiași articol statuează că atunci "când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză".
Având în vedere dispozițiile sus-enunțate, dar și pe cele ale art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de renunțarea contestatoarei A. la judecata contestației formulate împotriva Hotărârii nr. 868 din 3 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de cererea de renunțare la judecata contestației formulate de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 868 din 3 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 februarie 2023.