ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 467/2023

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.11.2020 sub nr. de mai sus reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A., ca instanța să constate calitatea acestuia de colaborator al Securității. În motivare, reclamantul a arătat că verificarea pârâtului a fost declanșată în baza art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008. Potrivit Notei de constatare nr. x/08.04.2016, pârâtul elev la Liceul din Buftea, a fost recrutat în calitate de colaborator de I.J. Ilfov, Serv. 1 pentru supravegherea informativă a elevilor din liceu. Ulterior, în perioada efectuării stagiului militar, a fost folosit în calitate de colaborator de Dir. 4, U.M. 0710/4 București Contrainformații pentru supravegherea informativă a soldaților din unitatea sa, (dosar nr. x, voi. 1, f. x). Perioada: 1977-1978. După terminarea stagiului militar în 1978, angajându-se la I.S.C.I.P. Periș, pârâtul a fost folosit ca informator de I.J.S. Ilfov în problema "Persoane Fără Antecedente Politice și Penale" (dosar nr. x, voi. 1, f. x). Perioada: 1978-1983. Ulterior, având în vedere transferul pârâtului la Baza de Achiziții, prestări servicii și desfacere Niculești a fost înregistrat ca informator de I.J.S. Dâmbovița și predat în legătura șefului Postului de miliție Niculești fiind folosit în problema "Persoane fără Antecedente Politice și Penale" (dosar nr. x, voi. 1, f. x). Perioada: 1983-1989. Pârâtul a întocmit și semnat olograf un angajament datat 29.11.1975, întocmit olograf si semnat cu numele real, preluând numele conspirativ de informator "B." (dosar nr. x, voi. 1, f. x). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, ce au vizat îngrădirea dreptului la viață privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice), precum comentarii negative la adresa realităților sociale, economice și politice din țara noastră sub regimul comunist. 1.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 487 din 5 aprilie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată. 1.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză și motivele înfățișate Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în condițiile art. 483 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, având în vedere criticile circumscrise art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea cererii de recurs, în esență, s-au arătat următoarele: Susține recurentul că, prin hotărârea dată, prima instanță a pronunțat o sentința cu interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Arată că este de notorietate faptul că Securitatea monitoriza cu atenție orice manifestare de nemulțumire, cunoscut fiind faptul că regimul urmărea promovarea ideii că statul comunist era forma superioară de organizare politică si socială, în care toate persoanele aveau un nivel de viață ridicat. În acest context, orice contestare a clasei politice și a condițiilor de trai reprezenta o atitudine potrivnică regimului totalitar comunist. Interpretarea teleologică a prevederilor art. 2 lit. b), duce la concluzia că legiuitorul a urmărit să atribuie calitatea de colaborator al Securității persoanelor care, prin denunțurile lor, nu au menajat interesele celor denunțați, deși puteau, și, mai mult, desconsiderarea acestor interese nu este compatibilă cu principiile moralei publice. Astfel, delimitând sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist, legiuitorul a urmărit ca, pe de o parte, să excludă denunțurile care, de obicei, rămâneau fără urmări asupra celui denunțat, și, pe de altă parte, să excludă și denunțurile care ar fi putut avea urmări, dar care sunt compatibile cu principiile moralei publice într-o societate democratică. În consecință, dacă denunțarea unei conduite era potențial nocivă pentru cel denunțat și, în plus, un astfel de denunț nu și-ar mai avea rostul într-o ordine democratică, rezultă că ne aflăm în fața denunțării unei conduite potrivnice regimului comunist. O interpretare contrară, restrictivă, care ar înțelege prin "atitudini potrivnice regimului" doar manifestarea explicită a dorinței persoanei denunțate de răsturnare a regimului comunist, este de neconceput pentru că ar institui o inegalitate de tratament cu privire la persoane care au denunțat în egală măsură atitudini a căror incriminarea era tipică regimurilor dictatoriale (acte normative prin care se reglementau dreptul la liberă circulație, condițiile prin care contactele cu cetățenii străini erau legale, acte normative prin care se interzicea avortul, etc.). Indiferent că ne aflăm în fața unei delațiuni care se referea la criticile aduse regimului totalitar, ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise sau la opțiunile religioase, toate aceste conduite fac parte din sfera manifestărilor potrivnice regimului întrucât acestea erau neagreate de regim, îngrădite de acesta și, în schimb, permise într-o ordine democratică. Mai susține recurentul că informațiile furnizate de intimatul-pârât au vizat, contrar celor reținute prin sentința recurată, îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este îndeplinită deoarece, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări precum cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Pârâtul nu putea să cunoască în momentul furnizării informațiilor dacă Securitatea avea sau nu cunoștință de situațiile pe care acesta urma să le denunțe. Atât timp cât pârâtul nu a luat în calcul și ipoteza în care Securitatea nu ar fi cunoscut situațiile denunțate, rezultă că acesta nu a menajat interesele persoanelor denunțate, nu a avut o atitudine precaută și nici de protejare a celor denunțați. Prin urmare, nesocotind interesele celor denunțați, pârâtul a vizat îngrădirea drepturilor privind viața privată, atât timp cât a acceptat că persoanele denunțate puteau să facă obiectul unor investigații suplimentare ale Securității, ca rezultat al denunțurilor sale. Față de acestea, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecarea, admiterea acțiunii, cu consecința constatării calității de colaborator al securității, în ceea ce îl privește pe intimatul-pârât, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., întrucât sentința a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008. 1.

Apărările intimatului Legal citat, intimatul-pârât A. a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Prin apărările formulate, în esență, a arătat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 2 lit. b) din O.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de colaborator. Independent de existența unui angajament de colaborare cu Securitatea, instanța trebuie să verifice efectiv dacă s-au furnizat informații de natura celor reglementate de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Referitor la condiția furnizării informațiilor prin care să se denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar, arată că recurentul-reclamant omite că, din angajamentul semnat la data de 29.11.1975, rezultă că scopul recrutării a fost acela de a preveni infracțiunile prin care se aduce atingere securității statului. Astfel, pârâtul nu a manifestat niciodată intenția de a furniza informații cu privire la acțiunile și atitudinile îndreptate împotriva regimului comunist. Din cuprinsul notelor informative rezultă cu puterea evidenței că acestea cuprind informații generale cu privire la populație (spre exemplu "starea de spirit a populației este bună", "stare de spirit necorespunzătoare") și caracterizări neutre (astfel cum se menționează la fila x/11 din Nota de constatare nr. D.I./I/779/08.04.2016), iar nu comentarii negative legate de nivelul de trai sau comparații cu alte condiții de trai din străinătate. Astfel de informații nu se încadrează în categoria denunțurilor unor activități sau atitudini potrivnice regimului comunist. 1.

Procedura de soluționare a recursului. În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluție s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 1 februarie 2023, în ședință publică, cu citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpine, Înalta Curte, reverificând probatoriul administrat față de conținutul prevederilor legale aplicabile, apreciază că acele critici ale recurentului vizând pretinsa încălcare sau greșita aplicare de către instanța de fond a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), astfel cum au fost formulate, sunt întemeiate. Recurentul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a învestit instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de colaborator al Securității a intimatului pârât A.. Verificările au fost efectuate din oficiu, sub aspectul calității de lucrător sau de colaborator al Securității, în baza art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, ca urmare a faptului că pârâtul A. ocupă funcția de primar al Comunei Niculești, județul Dâmbovița. Examinând documentația prezentată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în sprijinul acțiunii judiciare, prima instanță a ajuns la concluzia că în cazul pârâtului A. nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de colaborator al Securității. A argumentat instanța fondului că, din conținutul notelor informative depuse la dosarul cauzei, nu rezultă însă că informațiile furnizate de pârât ar raporta activități contrare regimului comunist, săvârșite de oricare dintre persoanele nominalizate în Nota de analiză. Din modul de redactare a Angajamentului, după cum în mod corect a susținut pârâtul prin întâmpinare, nu rezultă în mod explicit intenția de colaborare pe linie de Securitate, în sensul informării organelor statului cu privire la activități potrivnice regimului comunist, motiv pentru care, pentru a se putea concluziona cu privire la calitatea acestuia de "colaborator" în sensul legii, instanța este ținută a verifica celelalte înscrisuri anexate de reclamant la dosar, prin prisma conținutului acestora, pentru a observa dacă obligațiile asumate prin Angajament de pârât au legătură cu informarea organelor Securității asupra unor declarații/activități potrivnice regimului comunist. Această concluzie nu este împărtășită de instanța de recurs, întrucât în privința informației vizate de motivele de recurs aceste condiții sunt îndeplinite. Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, "prin colaborator al Securității se înțelege persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (…) Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor". Așadar, prima condiție ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securității este aceea ca această persoană să fi furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității. A doua condiție vizează calitatea informației furnizate în sensul că prin aceste informații se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, iar a treia condiție se referă la efectele furnizării informațiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Astfel, norma legală indicată stabilește că este colaborator al Securității "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar". Verificând în concret notele informative olografe, semnate atât cu numele conspirativ B. din data de 30. 11. 1983b, 10, 02. 1987 4 septembrie 1987, întocmită și semnată olograf de intimat, prin care sursa "B." (adică A.) a furnizat informația în discuție, Înalta Curte reține din cuprinsul acestora: - notă informativă, datată 30.11.1983, întocmită olograf și semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează: "Vă informez că la nivelul comunei Niculești există o stare de spirit necorespunzătoare în rândul populației generată de faptul că programul de distribuire a energiei electrice începe la orele 19-21, perioadă în care majoritatea populației revine la domiciliu după orele de lucru și astfel nu-și pot rezolva problemele necesare în gospodărie. Pe această temă se aud și unele injurii la general. Majoritatea oamenilor apreciază că va fi necesar să se stabilească un program strict care să fie publicat." (dosar nr. x, f. x); - notă informativă, datată 30.11.1983, întocmită olograf și semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează: "în legătură cu numitul B.N. din comuna Niculești vă informez următoarele: la nivelul comunei se discută, printre cei ce îl cunosc și lucrează împreună cu el la C. că este informator, dar că în ultima perioadă datorită unor incorectitudini ar fi fost schimbat din funcția ce o ocupa. Din discuțiile purtate cu acesta am reținut că nu îi mai convine actuala situație și ar vrea să se transfere cu serviciul la o unitate mai aproape de casă./…/" (dosar nr. x, f. x); - notă informativă, datată 10.02.1987, întocmită olograf și semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează: "Vă informez că conform sarcinilor am fost de mai multe ori la domiciliul numitului R.G. cu scopul de a-mi confecționa o căciulă, prilej de a discuta cu acesta. În discuții am făcut referiri la familie și sănătate, după care am căutat să discut ci acesta probleme legate de situația internă și internațională, cât și de realizările din țara noastră. Sus-numitul prin discuțiile purtate a căutat să-mi povestească că la începerea canalului Dunăre - Marea Neagră a fost și el arestat politic și obligat la muncă la acest canal, povestind că a dus o viață foarte mizerabilă și grea în acel timp, făcând comparație cu cei care execută pedepse în penitenciare în prezent, spunând că mulți o duc mai bine ca acasă (subl. ofițer). Sus-numitul nu face deplasări de la domiciliul său și este doar vizitat de persoane care solicită să le confecționeze unele căciuli, fiind de meserie. Evită să facă discuții politice."(dosar nr. x/2927, f. x). - Notă de analiză asupra activității desfășurată cu informatorul "B." din 03.12.1986 în care se menționează: "Informatorul B. și în anul 1986 a fost folosit pentru supravegherea informativă a numiților R.G. și D.N., cunoscuți cu antecedente politice reacționare despre care a reușit să furnizeze informații din care rezultă concepțiile politice actuale ale acestora, relațiile starea de sănătate etc. De asemenea, a mai furnizat informații și despre R.V și B.L, elemente aflate în supraveghere informativă prioritară reușind să evidențieze poziția și legăturile acestora. Apreciem că informatorul are bune posibilități de informare, locul său de muncă dându-i posibilitatea să intre în contact cu un cerc larg de persoane. De asemenea, apreciem că este sincer și atașat organelor noastre, rezolvând cu seriozitate sarcinile încredințate. A fost verificat prin informatorii D. și E., rezultând că nu sunt suspiciuni de deconspirare sau de trădare a secretului colaborării. În viitor va fi folosit pentru căutarea de noi informații în rândul persoanelor fără antecedente politice, pentru cunoașterea stării de spirit a populației, precum și pentru supravegherea informativă prioritară a numiților R.G., R.Ș., R. V. și B.L. Față de cele de mai sus, propunem a se aproba menținerea în rețea a informatorului B.." Din fragmentele redate anterior rezultă întrunirea condițiilor impuse de art. 2 lit. b), precitat. Înalta Curte constată că, în mod evident din informațiile expuse mai sus, instanța fondului, în mod eronat a reținut că nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, fiind îndeplinită atât condiția de fond, cu privire la denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, cât și condiția referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale. Intimatul-pârât a conștientizat și implicit a acceptat că asupra persoanelor la care s-au referit notele sale informative se pot lua măsuri de urmărire și verificare, susceptibile să încalce dreptul la viața privată și dreptul la liberă exprimare. Mai mult, furnizarea unei informații referitoare la o persoană individualizată cu nume, loc de muncă, persoană care reprezenta un denunț privitor la un act de sfidare a regimului. Informația examinată "viza încălcarea unor drepturi fundamentale" fiind aptă prin ea însăși să conducă cel puțin la încălcarea dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice și de art. 12 de Declarația Universală a Drepturilor Omului, prin aceea că regimul politic comunist era tentat să caute și să obțină noi informații despre persoana vizată, fără acordul acesteia. Înalta Curte reține că pentru constatarea calității de colaborator al Securității este suficientă decelarea unei singure informații care să întrunească elementele impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, iar informația analizată în considerentele acestei decizii este de natură a conduce la casarea soluției Curții de apel. Or, apărarea subsidiară a intimatului-pârât în sensul că informațiile furnizate nu au denunțat acțiuni sau atitudini potrivnice regimului și nu au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor menționate în notele informative urmează, deci, a fi înlăturată. În dezacord cu opinia exprimată de judecătorul fondului, Înalta Curte, constată pe de o parte, că informațiile nu au fost oferite benevol, întrucât niciun document din dosarul intimatului nu relevă faptul că acesta ar fi semnat nota olografă sub presiune și amenințare. Pe de altă parte, folosirea numelui conspirativ în notele informative constituie în mod evident o măsură de protecție a acestuia și a caracterului clandestin al furnizării informațiilor. Toate notele analizate mai sus demonstrează că informațiile furnizate de intimatul-pârât se circumscriu reperelor stabilite de statul comunist ca fiind activități sau atitudini potrivnice regimului comunist, întrucât aceste denunțuri aveau urmări asupra persoanelor în cauză și erau incompatibile cu principiile moralei publice într-o societate democratică. Înalta Curte apreciază că în speță, este îndeplinită și cea de-a doua condiție prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, deoarece furnizarea acestor informații organelor de securitate a expus persoanele în cauză unor consecințe negative, vizând îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Prin vizarea îngrădirii unor drepturi, în sensul arătat de textul legal în discuție, nu se urmărește încălcarea efectivă a acestor drepturi, fiind suficientă expunerea persoanelor denunțate unor posibile acțiuni informative ale Securității. Așadar, prin furnizarea acestor informații, intimatul-pârât a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în notele informative urmează să se desfășoare o acțiune de investigare din partea Securității, care presupunea obținerea de noi informații cu privire la persoanele respective, fără acordul acestora. În condițiile arătate, în calitate de sursă a Securității, căreia i s-a atribuit numele conspirativ "B.", intimatul pârât a furnizat informații în legătură cu opiniile și viața privată a unor persoane au fost divulgate Securității, fiind evidentă încălcarea dreptului la libera exprimare și a dreptului la viață privată, prevăzute de Constituția României din 1965 și de Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice. III. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia În temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, va casa sentința recurată, în sensul că va admite acțiunea reclamantului, va constata calitatea pârâtului A., de colaborator al Securității.