ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4799/2021

Ședința publică din data de 19 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a chemat în judecată pârâtul A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, în baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar, să constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

Prin sentința nr. 3320 din 11 iulie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul A..

Împotriva sentinței nr. 3320 din 11 iulie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, susținând că prima instanță a respins acțiunea, cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, ceea ce atrage incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 punctul 8 din noul C. proc. civ.

În motivarea recursului, recurentul - reclamant a susținut că, raportat la prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, prima condiție menționată, respectiv ca persoana verificată să fi avut, în perioada 1945-1989, calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, este asigurată în speța de față, deoarece pârâtul A. a avut gradul de căpitan în cadrul Direcției HI, Serviciul 3 (1986).

Considerentul judecătorului fondului potrivit căruia "/.../, unitatea din care făcea parte reclamantul nu avea ca obiect de activitate acțiuni care să se circumscrie noțiunii de politie politică", nu numai că este irelevant speței, dar și absurd, întrucât niciuna din structurile fostei Securității, din care făcea parte și Direcția a III-a, nu avea un astfel de obiect de activitate, clar consemnat în acte normative de reglementare a activității, însă, în fapt, desfășura astfel de activități.

De asemenea, și a II-a condiție, respectiv să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului este îndeplinită, având în vedere documentele întocmite de pârât în dosarul nr. x (cotă C.N.S.A.S.) la care se face referire în nota de constatare nr. x/25.07.2017.

Activitățile desfășurate de către domnul A. în dosarul anterior menționat constau, în principal, în propunerile și măsurile informativ operative dispuse de către acesta în dosar, existente în Notele de analiză în D.U.I. (dosar de urmărire informativă - n.n.) "B." (numele conspirativ al titularului, în acțiunea de urmărire - n.n.), datate febr. 1986 și 29.09.1986, documente semnate olograf de către acesta.

Motivele care au stat la baza supravegherii informative de către pârât în perioada 1983-1987, ce se regăsește la pct. B aferent dosarului nr. x din nota de constatare nr. x/25.07.2017, reies din Notele de analiză în D.U.I. "B.", datate febr. 1986 și 29.09.1986, ca și din Raportul cu propuneri de închidere a dosarului de urmărire informativă, deschis asupra numitului C., conspirativ "B.", datat 10.09.1987.

Susținerile recurentului - reclamant au în vedere cuprinsul Raportului cu propuneri de închidere a dosarului de urmărire informativă, deschis asupra numitului C., conspirativ "B.", datat 10.09.1987, întocmit de domnul A. sub semnătură olografă, în care nu se consemnează nicio activitate care să poată fi încadrată în activități de spionai.

Prin urmare, considerentul instanței de fond potrivit căruia "… dispozițiile art. 29 alin. (2) din Declarația Universală a Drepturilor Omului nu sunt înlăturate de la aplicare în astfel de împrejurări", este eronat întrucât în speță suspiciunile erau, de fapt, politice.

De asemenea, argumentele judecătorului fondului potrivit cărora motivele de urmărire reținute în aceste note de analiză se regăsesc într-o notă întocmită anterior ce "nu a fost întocmită de către pârât ci de un lucrător al altei unități decât cea din care făcea parte acesta, și anume U.M. 0544", subliniind în continuare că "aceste informații nu constituie rezultatul activității pârâtului", sunt, de asemenea, irelevante speței. întrucât ceea ce se analizează și se are în vedere în susținerea cererii de constatare a calității de lucrător a domnului A., sunt activitățile desfășurate în temeiul acestor motive politice.

Este evident că activitățile desfășurate de către pârât au fost realizate având în vedere că persoana urmărită de acesta "desfășoară o intensă activitate ostilă R.S. România în cadrul D. cu sediul la Paris", precum și pentru faptul că "se ocupă cu procurarea de date istorice și documente de arhivă privind activitatea socrului său și situația actuală a foștilor deținuți politici din țară, pe care le pune la dispoziția lui E., președintele A.F.D.P. și a grupului de emigranți reacționari care editează revista F.. se bucură de multă audiență în cadrul A.F.D.P. și datorită faptului că tatăl său,/.../ar fi fost condamnat în țară pentru motive politice", activități care nu se pot circumscrie suspiciunilor de spionai și scurgerii de informații pe care încearcă să le acrediteze judecătorul fondului ca fiind scopul activităților desfășurate de în dosar.

Intimatul-pârât A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza și decizia atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că prezentul recurs este fondat.

Potrivit definiției legale a conceptului de lucrător al Securității cuprinsă în art. 2 lit. a) din ordonanța de urgență, are această calitate "orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului".

Ca atare, pentru constatarea calității de lucrător al Securității este necesar întrunirea a două condiții:

- persoana în cauză să fi avut calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989;

- acea persoană să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Cu privire la prima condiție, în mod corect a reținut instanța de fond că aceasta este îndeplinită.

Cu privire la cea de-a doua condiție, după cum în mod argumentat a reținut și prima instanță, raportat la actele depuse la dosar, recurentul-pârât a participat activ la supravegherea informativă a numitului C., emigrant român, stabilit în Franța.

Desfășurarea de către intimatul-pârât a activităților ce rezultă din examinarea înscrisurilor depuse la dosarul de fond nu a avut la bază posibila comitere a unor fapte care să interfereze cu siguranța statului, suspiciunile existente în privința persoanei urmărite C. având ca temei activitatea ostilă Republicii Socialiste România în cadrul D. cu sediul la Paris, acesta ocupându-se cu "procurarea de date istorice și documente de arhivă privind activitatea socrului său și situația actuală a foștilor deținuți politici din țară", bucurându-se "de multă audiență în cadrul A.F.D.P. și datorită faptului că tatăl său ar fi fost condamnat în țară pentru motive politice" și acționând "cu prudență și nu ia atitudine deschisă împotriva țării, pentru a putea veni frecvent în R.S. România".

Pentru "prevenirea altor activități ostile pe care le desfășoară împotriva țării", pârâtul a propus printr-o Notă de analiză din data de 06.03.1986, următoarele măsuri informativ operative - Dirijarea rețelei informative pentru a stabili printre altele:

"dacă obiectivul manifestă interes față de această categorie de persoane (foști deținuți politici, de cine anume se interesează și natura relațiilor cu aceștia, dacă introduce sau scoate din țară materiale cu conținut dușmănos sau de altă natură, stabilirea legăturilor ostile ale lui (…) din Franța și acțiunile preconizate"; măsurile propuse au fost puse în aplicare așa cum rezultă și din materialele depuse în probatoriu:

"Informatorul "G." și sursa "H.", printr-o dirijare corespunzătoare, au reușit să se apropie mai mult de familia obiectivului și să furnizeze astfel unele materiale cu conținut operativ referitoare la activitatea și preocupările lui".

De asemenea, pârâtul a fost destinatarul informațiilor obținute prin utilizarea tehnicii operative la domiciliul mamei persoanei urmărite, așa cum rezultă din consemnarea numelui ofițerului, a inițialelor I.. sau a indicativului 331/I.. pe notele de transcriere din perioada 1985-1986, documente arhivate în dosarul nr. x (cotă C.N.S.A.S.

Ca urmare, motive exclusiv politice, și nu considerente legate de siguranța statului, au stat la baza declanșării acțiunii informative deschise pe numele persoanei urmărite.

În concluzie, în absența unui motiv întemeiat al urmăririi informative, constituit din existența unor riscuri pentru binele și interesul colectiv, prin preluarea acestui tip de informații, care vizau atât viața privată, cât și opiniile persoanei urmărite, intimatul-pârât a contribuit la instrumentarea unor acțiuni abuzive, prin care s-au încălcat drepturi și libertăți fundamentale.

Totodată, este lipsit de importanță și dacă informațiile obținute duceau sau nu la îngreunarea situației celor urmăriți, important fiind, din perspectiva definiției date de legiuitor noțiunii de lucrător al Securității, imixtiunea arbitrară a autorităților, reprezentate de intimat, în viață personală a celui urmărit.

Așadar, Înalta Curte constată ca fiind întemeiată afirmația recurentului-reclamant potrivit căreia activitățile desfășurate de intimatul-pârât, în cadrul dosarului nr. x, au îngrădit dreptul la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, urmând a constata calitatea pârâtului A. de lucrător al securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurentul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței nr. 3320 din 11 iulie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare:

Admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Constată calitatea pârâtului A. de lucrător al securității.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2021.