Decizia nr. 465/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 04.11.2021 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021, reclamantele A. și Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv Codrii Gorjului, au chemat în judecată în judecată pârâtul Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor solicitând suspendarea, pe cale de ordonanță președințială, a procedurii de desfășurare a licitației (pentru fondul cinegetic nr. 7 Runcu din jud. Gorj), fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 997 C. proc. civ. și ale art. 14 din legea nr. 554/2004 (aparențe de drept, necesitatea unor măsuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârzierea și pentru prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea recupera). 1.

Hotărârea instanței de fond Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 384 din 3 decembrie 2021, a admis cererea de suspendare executare Anunț DMRC 159485 din 13.10.2021 cu privire la fondul cinegetic nr. 7 Runcu - Gorj și, pe cale de consecință, a suspendat reluarea licitației publice pentru acest fond până la pronunțarea instanței de fond. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 384 din 3 decembrie 2021pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în termen legal, a promovat recurs pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în condițiile art. 493 C. proc. civ. Susținând că aceasta a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., pârâtul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de suspendare formulată de reclamantă, ca neîntemeiată. Criticile formulate de recurentă au vizat, în esență, următoarele aspecte: Din interpretarea art. 14 din Legea nr. 554/2004 rezultă că, pentru a se dispune suspendarea, este necesar să se constate existența unor cauze bine justificate și măsura să se ia pentru a se evita producerea unei pagube iminente. Arată că, în accepțiunea art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, prin cazuri bine justificate, se înțeleg acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Cererea de suspendare nu este probată nici în privința cazului bine justificat și nici a pagubei iminente, condiții imperative cerute de lege. Cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea unui act, întrucât acestea vizează fondul actului, care se analizează numai in cadrul unei acțiuni in anulare. Cu privire la existența unei pagube iminente, se arată că, din cuprinsul acțiunii, nu rezultă că reclamanta a făcut dovada privind producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, cu atât mai mult cu cât, autoritatea nu a procedat la întocmirea vreunui dosar de executare pe seama reclamantei. În fine, recurentul a mai precizat că anunțul nr. x/13.10.2021. prin care a fost reluată licitația publică pentru atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondul cinegetic nr. 7. denumit Runcu. județul Gorj. este un act administrativ ce se bucură de prezumția de legalitate. Mai învederează recurentul că toate considerentele reținute de către instanță au antamat fondul, Curtea reținând care sunt titlurile de proprietate, cât însumează ele din valoarea totală a fondului cinegetic și, mai mult, cine are dreptul de a le gestiona. Argumentele reținute sunt veritabile aspecte ce privesc fondul cauzei, iar nu aparența de drept a actului administrativ contestat. Mai mult, nici intimatele-reclamante și nici instanța de fond nu au făcut proba de ce actul administrativ atacat prezintă serioase indicii de nelegalitate, întrucât prin argumentele folosite pentru probarea cazului bine justificat s-a prejudecat fondul, instanța stabilind procentul deținut de reclamante din totalul fondului de vânătoare. Nu în ultimul rând, învederează faptul că dreptul de proprietate se poate transmite foarte ușor, iar de la momentul pronunțării hotărârii de suspendare până la momentul soluționării definitive a acțiunii în anulare, procentul de 50% poate sa sufere modificări însemnate. 1.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea formulată, intimatele-reclamante au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Au apreciat că, în mod corect, prima instanță a reținut că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 din Legea contenciosului administrativ. Pe scurt, solicită menținerea sentinței recurate și din perspectiva suspendării provizorii a D.M.R.C. nr 159485/13.10.2021 emisă de către M.M.A.P. întrucât această instituție refuză să facă aplicarea dispozițiilor legale în materie, mai exact a prevederilor art. 8 alin. (1) pct. b din L 407/2006. Au demarat procedura pentru scoaterea la licitație a fondului cinegetic nr. 7 denumit Runcu Jud. Gorj, și nu au atribuit B. acest fond în mod direct. 1.

Procedura derulată în recurs. În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția din 9 februarie 2022 a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 1 februarie 2023, cu citarea părților. În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Analizând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la prevederile legale incidente dar și față de contextul factual al cauzei, Înalta Curte reține că este nefondat recursul de față, astfel că urmează a fi respins, în temeiul art. 496 C. proc. civ., pentru considerentele ce succed: În prealabil, Înalta Curte constată că prin criticile de recurs formulate, recurentul procedează la reiterarea aspectelor invocate în fața instanței de fond, cărora li s-a răspuns în mod corect în considerentele hotărârii recurate, condiții în care nu va relua argumentele expuse de judecătorul fondului, ci se va limita, doar, la analiza criticilor care se circumscriu unor veritabile motive de recurs. Totodată, analizând sentința atacată prin prisma criticilor expuse de către recurent, referitor la criticile de nelegalitate, prin prisma motivului de casare, cel reglementat de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., verificate de către instanța de control judiciar, au un caracter nefondat, nefiind relevată nicio încălcare sau aplicare greșită a normelor de drept material în chestiunea invocată de titularul căii de atac. Considerentele curții de apel sunt judicioase, reflectând aplicarea adecvată a cadrului normativ la situația de fapt care se degajă din înscrisurile administrate. Reclamantele au învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere formulată în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 prin care au solicitat suspendarea executării Anunțului x din 13.10.2021 cu privire la fondul cinegetic nr. 7 Runcu - Gorj și reluarea licitației publice pentru acest fond până la pronunțarea instanței de fond. Conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate." Înainte de a proceda la expunerea și analiza în concret atât a criticilor formulate de recurent, cât și a legalității și temeiniciei pronunțate de prima instanță, Înalta Curte constată că, prin sentința civilă nr. 72 din 22.03.2022 pronunțată de Curtea Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, a fost admisă acțiunea precizată, anulată procedura de atribuire prin licitație publică a fondului de vânătoare 7 C. și a fost obligat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să atribuie direct fondul de vânătoare nr. 7 Runcu către reclamanta B.. Soluția pronunțată de instanța învestită cu acțiunea în anularea actului administrativ conferă consistență concluziei că, în cauză, este îndeplinită condiția cazului bine justificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, pentru a fundamenta dispunerea, în cadrul procedurii sumare reglementate de art. 14 din Legea nr. 554/2004, a măsurii provizorii a suspendării executării actului a cărui nelegalitate a fost constatată pe calea acțiunii în anulare. În aceste circumstanțe, soluția adoptată de instanța investită cu soluționarea acțiunii în anulare creează, cel puțin cu caracter provizoriu, premisa nelegalității actului a cărui suspendare s-a solicitat, fiind astfel răsturnată prezumția de legalitate. Astfel, din dispozițiile generale al Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, adoptat pe baza și în limitele legii, fiind executoriu din oficiu. Pe de altă parte, din dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 rezultă că suspendarea executării unui act administrativ este o măsură excepțională care poate surveni exclusiv când acest lucru este prevăzut expres în lege (suspendarea de drept - ope legis) ori, când sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege (suspendarea la cererea persoanei vătămate prin actul administrativ). Într-adevăr, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată sau după sesizarea instanței de contencios, persoana vătămată poate să ceară suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea irevocabilă a cauzei. Cu alte cuvinte, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situația în care instanța va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiții: existența unui caz bine justificat și necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat. Referitor la condiția cazului bine justificat, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, în mod just prima instanță a reținut că reclamantele invocă exact împrejurările că, pe de o parte, calitatea gestionarului consacrat a încetat și ca se prevalează de dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 407/2006. In plus, procedura licitației publice a fost demarată, suspendată din inițiativa paratului si apoi reluată. Or, în raport de aceste împrejurări, în care cel puțin la nivel de aparență s-a probat îndeplinirea de către reclamante a primei condiții legale, care au relevat în speță o îndoială care are un caracter vădit serios în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004. Analiza cazului bine justificat trebuie să se limiteze la o cercetare a aparenței dreptului, pentru că în cadrul procedurii sumare a suspendării de executare nu este permisă prejudecarea fondului. Raportat la situația concretă dedusă judecății, în mod corect a reținut prima instanță că există o serioasă prezumție de nelegalitate, câtă vreme este important a se asigura atât un echilibru în procesul executării actelor administrative, cât și garanțiile de echitate pentru cetățeni, mai cu seama că activitățile administrative nu pot fi discreționare. De altfel, așa cum s-a menționat anterior, ideea existenței unor indicii de nelegalitate este întărită prin soluția pronunțată cu privire la acțiunea în anularea actului administrativ, admisă prin sentința nr. 72 din 22.03.2022 pronunțată de Curtea Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021. Această soluție pronunțată în primă instanță creează o puternică îndoială asupra prezumției de legalitate a actului administrativ, constituind un argument în sensul existenței cazului bine justificat, conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004. În privința condiției pagubei iminente, în sensul dat acesteia de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, constatările primei instanțe se impun a fi menținute. III. Temeiul procesual al soluției date recursului Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., raportat la art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul autorității pârâte ca nefondat.