ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4489/2022

Ședința publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii (le chemare în judecată

Prin acțiunea formulată, reclamanta A., în temeiul art. 8 alin. (1) și alin. (1)

2

din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, a solicitat obligarea pârâtelor, potrivit competențelor conferite de lege, să efectueze o acțiune de control în unitatea de învățământ preuniversitar din județul Dolj, Școala Gimnazială Filiași, cu sediul în Filiași, cu privire la încheierea situației școlare a elevilor acestei instituții, clasele I -VIII, semestrul I și semestrul II, anul școlar 2019 - 2020 și remedierea deficiențelor constatate în urma controlului.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 252 din 11 noiembrie 2020, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Cercetării, Ministrul învățământului, Corpul de Control al Ministerului Educației și Cercetării, având ca obiect obligația de a face.

Calea de atac exercită în cauză

Reclamanta A. a declarat recurs împotriva sentinței nr. 252 din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

- 2-

Recurenta critică soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., întrucât instanța de fond a pronunțat sentința recurată, fără a efectua o analiză a normelor de drept material aplicabile în speță, fără o analiză a cererii de probatorii a recurentei din cursul procesului, fără a "pipăi fondul cauzei" fără nicio motivare în drept a soluției de respingere a anumitor argumente acestora, urmare a lipsei de analiză sau a analizei eronate a susținerilor acesteia, fiind astfel încălcate principiile esențiale procesului civil și a drepturilor corelative.

Opinează recurenta că hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele pro și contra care au format, în fapt și în drept, convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată, argumente care, în mod necesar, trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susținerile și apărările părților, iar, pe de altă parte, la dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, în caz contrar, fiind lipsită de suport probator, legal și pronunțată cu nerespectarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Mai mult, obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 21 alin. (3) din Constituia României și art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Apreciază că, s-a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor materiale incidente în cauza, respectiv a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. r) coroborate cu dispozițiile art. 8 alin. (1) și alin. (1)

2

din Legea nr. 554/2004, raportat si la particularitățile speței deduse judecății.

În motivarea căii de atac recurenta a mai arătat următoarele:

Astfel, a precizat că înainte de sesizarea instanței de contencios administrativ și fiscal, recurenta a înțeles, pe calea procedurii prealabile, să reclame vătămarea unui interes legitim public, în speță al elevilor instituției de învățământ Școala Gimnazială Filiași, ce vor participa la Evaluarea Națională a absolvenților clasei a VIII-a în anul școlar 2019 - 2020 și, ulterior la admiterea în licee, unde media de admitere se va calcula în continuare luând în calcul media de la Evaluarea Națională 2020 - care are o pondere de 80% în media de admitere la liceu și media generală de absolvire a claselor V -VIII care va avea pondere de 20%.

Din această perspectivă, recurenta a învederat încălcarea, de către unitatea școlară preuniversitară, a procedurii de încheiere a situației școlare și a acordării notei la purtare, ce reflectă comportamentul elevului pe timpul școlarizării, atât pentru semestrul I, ce a avut loc în data de 19.12.2019 pentru clasele I - VIII, cât și pentru semestru II, ce a avut loc astăzi, 12.06.2020 pentru clasele I -VIII.

Sub acest aspect, situațiile școlare și notele la purtare sunt invalide, recurenta refuzând să-și dea acordul cu privire la acestea, fiind în prezența unor înscrisuri lovite de nulitate, care au fost întocmite în fals și tară validare (fără hotărâre de validare) întrucât nu s-a făcut cvorumul necesar în data de 19.12.2020 pentru primul semestru.

Situațiile la purtare pentru clasele a VIII-a - A, B, C, D, E - sunt lovite de nulitate, întrucât nu a fost respectată legislația în vigoare.

Ulterior, în data de 5 iunie 2020 a fost descărcată o situație școlara în baza procesului-verbal al Consiliului Profesoral, dar nu a existat fizic o hotărâre de validare.

Or, în baza acestei baze de date din sistemul informatic, referitoare Ia mediile generale obținute de elevi, se vor elibera acte de studii elevilor, în baza cărora se va face procedura de selecție la admiterea ulterioară în licee.

Din acest punct de vedere, caracterul discriminatoriu ce încalcă dreptul elevilor și îi prejudiciază pe candidați în drepturile lor, materiale și morale, în condițiile în care pierderea reală de șansă poate constitui un element de luat în considerare în acordarea unei reparații echitabile pentru prejudiciul suferit (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea în cauza Glod împotriva României, cererea nr. x/98, hotărâre în cauza Crisan contra România, cererea nr. 42930).

Este inadmisibil ca, în cadrul unei unități de învățământ preuniversitar, să nu existe o departajare reală între elevii care frecventează orele instituției și lipsesc motivat și, cei care înțeleg să nu frecventeze orele instituției și au un comportament delincvențional.

Neaplicarea regulamentelor și a legislației în vigoare, referitoare la scăderea mediei la purtare pentru absențele

:

nemotivate și pentru abateri disciplinare, constituie o ingerință în drepturile elevilor, ce se răsfrânge în închiderea unor situații școlare ce nu reflectă realitatea.

În calitate de cadru didactic, recurenta apreciază că este vătămată de deciziile arbitrare, nejustificate și nelegale luate de către instituția școlară preuniversitară, ce înțelege să adopte o atitudine pasivă cu privire la problemele reale cu care se confruntă profesorul la clasă, care nu de multe ori ajung să fie mediatizate de către mass-media.

Această atitudine a instituției de învățământ conferă unor elevi privilegii fără o acoperire legală și morală din partea celor ce ar trebui să vegheze la dezvoltarea unor tineri cu reale valori morale și sociale, în detrimentul elevilor care dovedesc prin comportamentul manifestat aderarea lor la o societate bazată pe tradițiile morale și sociale ale societății românești.

Potrivit dispozițiilor Hotărârii nr. 24 din 16 ianuarie 2020, Ministerul Educației și Cercetării este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care se organizează și funcționează în subordinea Guvernului,

Ministerul Educației și Cercetării organizează și conduce sistemul național al educației, formării profesionale, cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării și exercită atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera sa de activitate.

Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Ministerul Educației și Cercetării îndeplinește următoarele funcții principale:

- de strategie, prin care planifică strategic și asigură elaborarea și implementarea politicilor în domeniul educației, formării profesionale, cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării;

- de autoritate de stat, prin care asigură urmărirea și controlul respectării reglementărilor din domeniile sale de activitate;

- 4-

- de evaluare, coordonare și control al realizării politicilor în domeniul educației, formării profesionale, cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovam; (...)

Astfel, în considerarea prerogativelor conferite de disp art. 5 alin. (1) lit. c) și ț) din Hotărârea nr. 24/2020, potrivit cărora MEC, coordonează și controlează sistemul național de educație, de formare profesională și de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare; efectuează acte de control potrivit reglementărilor în vigoare și regulamentelor naționale și ale Uniunii Europene în domeniile sale de activitate, coroborate cu disp. art. 6 lit. f), prin care este autorizat să efectueze acte de control, potrivit reglementărilor în vigoare și regulamentelor naționale și ale Uniunii Europene, în domeniile sale de activitate, urmează să rețineți admisibilitatea demersului reclamantei, cu atât mai mult cu cât, MEC este girantul sistemului național al educației, formării profesionale, cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării. Cu privire la Corpul de Control din cadrul MEN, arată faptul că acesta funcționează la nivel de direcție și este direct subordonat ministrului Educației.

Pe cale de consecință, obiectivul general al Corpului de Control constă în asigurarea condițiilor de conformitate cu actele normative aflate în vigoare, în vederea bunei funcționări a aparatului propriu și a entităților din domeniul de competență al MEN.

Dintre funcțiile Corpului de Control al MEN, amintim verificarea instituțiilor planificate pentru control sau a aspectelor a unor aspecte sesizate în memorii, dispuse prin ordin de serviciu de către ministrul Educației, întocmirea rapoartelor de control cu prezentarea propunerilor de remediere a deficiențelor constatate și monitorizarea modului de îndeplinire a măsurilor stabilite în rapoartele aprobate.

Participarea procesuală a C.N.C.D., în baza art. 27 din O.G. nr. 137/2000R opinăm că privește toate Cauzele judecătorești, indiferent de obiectul concret al acestora (conflicte de muncă, anulare de acte administrative, reziliere de contracte, refuzul de soluționare a unor cereri sau alte pretenții, drepturi bănești etc), care vizează lato sensu principiul nediscriminării, intentate pe rolul tuturor instanțelor de judecată competente material și teritorial de pe întreg teritoriul României

Pentru aceste considerente, opinează că este vorba de un tratament favorabil rezultat al unei aplicării greșite a legii, iar instanța sesizată cu acțiunea poate și trebuie să analizeze aceste aspecte, urmare a verificării și constatării caracterului discriminatoriu manifestat de unitatea de învățământ, cât și prin absența efectuării unui control de către autoritățile abilitate.

Considerentele înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, înalta Curte constată următoarele:

În cauza de față, prin acțiunea promovată, recurenta-reclamantă A. a solicitat obligarea pârâtelor, potrivit competențelor conferite de lege, să efectueze o acțiune de control în unitatea de învățământ preuniversitar din județul Dolj, Școala Gimnazială Filiași, în cadrul căreia activează ca și profesor, cu privire la încheierea situației școlare a elevilor acestei instituții, clasele I -VIII, semestrul I și semestrul II, anul școlar 2019 - 2020 și remedierea deficiențelor constatate în urma controlului.

Recurenta a arătat că este cadru didactic, iar, în unitatea școlară preuniversitară în care își desfășoară activitatea, a fost încălcată procedura de încheiere a situației școlare și a acordării notei la purtare, atât pentru semestrul I, cât și pentru semestrul II, ceea ce conduce la vătămarea interesului public al elevilor din cadrul instituției de învățământ, avînd în vedere că, în baza mediilor generale obținute de elevi, se vor elibera acte de studii, în temeiul cărora va fi făcută selecția la admiterea ulterioară în licee.

Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată formulat, recurenta-reclamantă A. a solicitat obligarea pârâtelor, potrivit competențelor conferite de lege, să verifice legalitatea încheierii situaților școlare în ceea ce privește notele la purtare a elevilor claselor I-VIII (semestrul I și semestrul II, anul școlar 2019-2020) din unitatea de învățământ preuniversitar din județul Dolj, Școala Gimnazială Filiași și remedierea deficiențelor constatate în urma controlului.

Instanța de fond în mod corect a analizat din oficiu excepția lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecată de către reclamanta A. în conformitate cu prevederile dispozițiilor art. 8 alin. (1) și alin. (1)

2

din Legea nr. 554/2004.

Astfel, raportând susținerile recurentei privind vătămarea unui interes public, la temeiul de drept invocat, instanța de fond în mod corect a reținut că "în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004, interes legitim public este interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice". Art. 8 din același act normativ, trasând limitele obiectului acțiunii în contencios administrativ, prevede, la alini înd.l că persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat".

Astfel, în mod temeinic s-a statuat că invocarea vătămării unui interes legitim public are un caracter subsidiar invocării unei vătămării unui interes legitim privat, respectiv în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat.

Interesul privat afirmat de recurenta -reclamantă în cererea de chemare în judecată constă în interesul de a desfășura activitatea didactică în mod normal, fără perturbări, în timpul orelor, astfel că instanța nu a putut reține ca fiind dovedită susținerea acesteia în sensul că, prin încheierea, în mod defectuos, a mediilor școlare anuale sau semestriale, au existat situații particulare în care elevii au pierdut poziții favorizante la examenul de capacitate.

Din analiza interesului recurentei în demararea prezentului demers judiciar, instanța de fond în mod întemeiat a reținut că în conformitate cu prevederile art. 32 C. proc. civ., existența interesului este urmărită pe tot parcursul procesului, nu numai cu privire la cererea introductivă de instanță, ci și în cazul tuturor celorlalte acte procedurale îndeplinite de părți pe parcursul desfășurării procesului.

Interesul este actual dacă, în situația în care o persoană nu ar recurge la acțiunea în justiție, la momentul respectiv, s-ar expune, prin aceasta unui prejudiciu. Un interes eventual nu poate fi luat în considerare. Or, în cauză, recurenta nu justifică

- 6-

un drept subiectiv sau un interes legitim propriu privat, ci un așa-zis interes legitim public care nu este subsidiar unui interes privat.

Prin urmare, în condițiile în care nu a fost făcută dovada unui interes legitim privat sau a unui drept personal al recurentei vătămat, nu se poate reține vătămarea unui interes legitim public, pierderea reală de șanse a elevilor din cadrul instituției de învățământ în care își desfășoară activitatea recurenta nefiind probată, astfel că în mod corect s-a reținut că este fondată excepția lipsei de interes al recurentei în promovarea prezentei acțiuni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 252 din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 06 octombrie 2022.