ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4438/2023

Ședința publică din data de 10 octombrie 2023

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal (ca efect al declinării de la Tribunalul Buzău, secția I civilă, prin sentința nr. 1282/23.09.2021), reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naționale - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

- anularea parțială a deciziei medicale nr. x/30.03.2021 emisă de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale, sub aspectul diagnosticului stabilit și a legăturii de cauzalitate dintre acesta și misiunea din teatrul de operații (TO) Afganistan din perioada 2016 - 2017;

- constatarea, în urma probelor ce vor fi administrate, a diagnosticului corect și a legăturii de cauzalitate între acesta și misiunea din TO Afganistan din perioada 2016 -2017;

- obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată generate de această cauză.

La data de 12 ianuarie 2022, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere modificatoare a capătului 1 din cererea introductivă, prin care a solicitat a se lua act ca înțelege să îndrepte omisiunea strecurată în cuprinsul acestuia, în sensul că solicită și înscrierea în cuprinsul deciziei contestate a diagnosticului "tulburare de stres post-traumatic".

La termenul de judecată din data de 9 martie 2022, fiind pusă în discuția părților cererea modificatoare formulată de reclamant, după deliberare, instanța a apreciat că deși a fost intitulată cerere modificatoare, aceasta este de fapt o precizare a cererii de chemare în judecată, întrucât în cuprinsul inițial al cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că acesta consideră că diagnosticul stabilit prin decizia medicală contestată este incomplet, în sensul că trebuia menționată și tulburarea de stres postraumatică și, pe cale de consecință, instanța a apreciat că reclamantul nu a investit instanța cu o nouă pretenție prin lărgirea cadrului procesual cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, ci a precizat cu privire la capătul 1 de cerere, ceea ce a învederat la fila x a acțiunii, paragraful 2, solicitare de care oricum instanța trebuie să țină seama, astfel încât nu devin incidente dispozițiile art. 204 alin. (1) rap. la alin. (3) C. proc. civ. privind acordul expres al pârâtei în ceea ce privește precizarea la cererea de chemare în judecată.

La data de 17 septembrie 2022, a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 312 din data de 13 aprilie 2022 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Buzău, iar la termenul de judecată din data de 26 octombrie 2022 a fost pus în discuția părților, după ce, în prealabil, părțile au luat cunoștință de conținutul acestuia și au precizat că înțeleg să nu formuleze obiecțiuni cu privire la acesta.

Prin sentința nr. 212 din 26 octombrie 2022, Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recurentul-reclamant a formulat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticând ca nelegală soluția de respingere a acțiunii prima instanță, care a reținut în esență că diagnosticul solicitat a fi menționat nu a fost confirmat și că nu a rezultat cu certitudine existența legăturii de cauzalitate dintre afecțiunea psihică actuală și ultima misiune din Afganistan efectuată de către reclamant.

În cadrul recursului, se critică de recurentul-reclamant faptul că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile Legii nr. 168/2020 în analiza legalității deciziilor medicale contestate. Conform recurentului, din actele medicale depuse și din analiza raportului de expertiză, rezultă faptul că diagnosticul corect și legal a fi menționat este cel de tulburare de stres posttraumatic cu existența legăturii de cauzalitate dintre acest diagnostic și misiunea din Afganistan din perioada 2016-2017.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

La dosar, intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat, Curtea constată că acesta este fondat în parte, sentința atacată fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii în ceea ce privește stabilirea legăturii de cauzalitate între diagnosticul stabilit prin Decizia medicală din data de 23.02.2021 și îndeplinirea misiunii militare din Afganistan în perioada 2016-2017; în ceea ce privește diagnosticul stabilit prin actele medicale contestate, soluția de respingere a primei instanțe urmează a fi menținută.

Considerentele instanței de recurs sunt următoarele în raport de cele două aspecte de nelegalitate invocate.

În ceea ce privește solicitarea din acțiune și din recurs privind modificarea diagnosticului stabilit prin actele medicale contestate, Curtea apreciază că sentința recurată este legală în ceea ce privește soluția de respingere a acestei solicitări, în sensul că prima instanță, cu corecta aplicare a legii, nu a reținut diagnosticul de tulburare de stres posttraumatic invocat de către recunretul-reclamant.

Astfel cum a reținut prima instanță în cadrul situației de fapt, în cauză a fost întocmit Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 312 din data de 13 aprilie 2022 de către Serviciul județean de medicină legală Buzău.

Potrivit acestuia, la momentul examinărilor în comisia medico-legală psihiatrică, domnul A. (recurentul - reclamant) a prezentat simptome specifice unei tulburări depresive cu evoluție recurentă cronică. De asemenea, Serviciul județean de medicină legală Buzău a reținut că "pentru diagnosticul de Tulburare de stres posttraumatic nu sunt suficiente criterii specifice conform ICD-W. Comisia a apreciat că unele dintre simptomele existente sunt comune atât Tulburării depresive cât și Tulburării de stres posttraumatic".

Din analiza concluziilor reținute în raportul întocmit de Serviciul județean de medicină legală Buzău, rezultă faptul că nu se regăsesc informații care să susțină caracterul psihotraumatic al misiunii din Afganistan în perioada 2016- 2017.

În raport și de actele medicale prezentate, prima instanță a apreciat cu o corectă aplicare a legii că diagnosticul menționat în actele contestate și anume tulburare depresivă cu evoluție recurente-cronică este legal stabilit, iar Înalta Curte nu poate cenzura modalitatea de evaluare a probatoriului, ca și aspect de fapt, prin criticile din recurs nefiind devoalate aspecte de nelegalitate din această perspectivă.

În ceea ce privește însă legătura de cauzalitate între starea patologică actuală a recurentului (tulburare depresivă cu evoluție recurentă-cronică) și participarea sa la misiuni în teatrele de operațiuni, Curtea apreciază că prima instanță nu a motivat corespunzător respingerea acestei solicitări, soluția nefiind explicată nici prin modalitatea de evaluare a probatoriului administrat în cauză într-o manieră suficientă și convingătoare.

Pe de altă parte, în raport de concluzia raportului de expertiză, care a folosit exprimarea "ar putea fi" în legătură cu existența legăturii de cauzalitate mai sus menționate, prima instanță nu a motivat din perspectiva prevederilor art. 425 din C. proc. civ. modalitatea în care a dat eficiență acestei concluzii de posibilitate; astfel, în situația unei concluzii științifice de posibilitate (iar nu de certitudine), care nu exclude logic niciuna din tezele contrare ale părților, instanța de fond este abilitată să evalueze situația de fapt și să aplice corespunzător legea ca urmare a unui raționament logic, bazat pe elementele de probă avute la dispoziție, prin care să discearnă între cele două teze contrare și să motiveze în consecință hotărârea, explicând rațiunea pentru care a ales teza adoptată în final.

Or, prima instanță s-a mărginit la a susține concluzia că nu este dovedită legătura de cauzalitate, ceea ce reprezintă concluzia unui silogism logico-juridic de argumentare, iar nu silogismsul ca atare, acesta lipsind cu desăvârșire din sentința recurată din perspectiva petitului referitor la stabilirea legăturii de cauzaitate.

Cum acest aspect nu a fost lămurit și motivat de prima instanță, în cauză se impune casarea cu trimitere spre rejudecare pe capătul de cerere referitor la stabilirea legăturii de cauzalitate; cu ocazia rejudecării, prima instanță va aprecia suveran dacă se impune administrarea de probe suplimentare pentru soluționarea acestui capăt de cerere, urmând a pronunța o soluție motivată din care să reiasă silogismul logico-juridic ce stă la baza soluției ce se va pronunța, conform celor statuate în prezentele considerente.

Față de considerentele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 496-497 C. proc. civ., va admite recursul și va casa sentința recurată; va trimite spre rejudecare capătul de cerere referitor la stabilirea legăturii de cauzalitate între diagnosticul stabilit și îndeplinirea serviciului militar; va menține în rest sentința recurată în ceea ce privește diagnosticul stabilit și menținut de prima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 212 din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și trimite spre rejudecare capătul de cerere referitor la stabilirea legăturii de cauzalitate între diagnosticul stabilit și îndeplinirea serviciului militar.

Menține în rest sentința recurată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 10 octombrie 2023.