ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4406/2023

Ședința publică din data de 05 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Sibiu, a solicitat:

- anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/2020 și anularea anexei la certificatul de încadrare în grad de handicap nr. x/2020;

- menținerea efectelor certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 1061/2009 și a anexei aferente;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat.

2.1. Prin sentința civilă nr. 222 din 15 aprilie 2021, Tribunalul Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

În motivarea soluției astfel dispuse s-a reținut că, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care sunt de strictă interpretare, precum și de domiciliul reclamantei, competent din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza este Tribunalul București.

2.2. Prin sentința civilă nr. 4399 din 28 iunie 2021, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul București a avut în vedere faptul că reclamanta avea reședința stabilită în circumscripția Tribunalului Sibiu la momentul învestirii instanței.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Din actele și lucrările dosarului rezultă că domiciliul reclamantei este în București, aspect care de altfel este necontestat în cauză.

Deși reclamanta are reședința în circumscripția Tribunalului Sibiu, se are în vedere faptul că în materia dreptului public, în speță a dreptului administrativ și fiscal, fiind vorba despre o competență exclusivă a instanței, este important ca domiciliul să fie dovedit cu mențiunile cuprinse în actul de identitate, deoarece reprezintă declarația solemnă a unei persoane care indică locuința sa principală în fața autorităților competente.

Totodată, prin noțiunea de domiciliu al reclamantului neîntelegându-se în accepțiunea legii, domiciliul ales, întrucât, astfel s-ar da posibilitatea unei persoane de a-și alege instanța unde dorește să se judece pe teritoriul României și să eludeze astfel normele de competență teritorială exclusivă, cum este și cea analizată în cauză.

Nu în ultimul rând, inclusiv la nivelul instanței supreme a fost dată o soluție de unificare a practicii în legătură că noțiunea de "domiciliu", ca element de determinare a competenței instanțelor judecătorești și s-a considerat că aceasta trebuie interpretată în sens restrâns, respectiv ca adresa domiciliului înscris în actul de identitate, soluție adoptată la 02 noiembrie 2020.

Prin urmare, competența de soluționare a acțiunii în primă instanță revine Tribunalului București, competent după domiciliul reclamantei.

În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Sibiu în numele și pentru Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Sibiu, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 05 octombrie 2023.