ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4402/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 15 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Dolj, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, a solicitat: 1. anularea, în partea ce privește OCPI Dolj, a măsurii dispusă la pct. II.5 din Decizia nr. 111/2/14.01.2022 emisa de Direcția 1 din cadrul Departamentului III al Curții de Conturi a României; 2. anularea, în partea ce privește OCPI Dolj, a măsurii dispusă la pct. I.3 din Decizia nr. 111/2/1-1.01.2022 emisă de Direcția 1 din cadrul Departamentului III al Curții de Conturi a României; 3. anularea, în partea ce privește OCPI Dolj, a măsurii dispusă la pct. II.4 din Decizia nr. 111/2/14.01.2022 emisă de Direcția 1 din cadrul Departamentului III al Curții de Conturi a României; 4. anularea pct. 204 - 233 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi (denumit în continuare RODAS), precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea plenul Curții de Conturi nr. 155/2014, cu modificările și completările ulterioare. Reclamantul a completat cererea de chemare în judecată la data de 31 mai 2022, în sensul că a solicitat și anularea încheierii nr. III/36/16.05.2022 a Comisiei de soluționare a contestației, având în vedere că aceasta i-a fost comunicată în timpul procesului.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 2057 din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: - a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată cu referire la anularea pe fond a actelor administrative; - a admis în parte acțiunea, cu completare ulterioară; - a anulat încheierea nr. III/36/16.05.2022 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi, prin care a fost respinsă contestația reclamantei în procedura prealabilă; - a respins contestația reclamantei împotriva măsurilor dispuse la punctele I.3, II.4 și II.5 din Decizia nr. III/2/14.01.2022 emisă de Curtea de Conturi; - a respins cererea privind anulare a pct. 204-233 din RODAS, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Cererea de completare dispozitiv și cererea de sesizare a Curții Constituționale Reclamantul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Dolj, în temeiul art. 444 C. proc. civ., a formulat cerere de completare a sentinței civile nr. 2057 din 15 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, în sensul de: - a se constata nulitatea absolută a pct. 204 - 233 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi (denumit în continuare RODAS), precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea plenul Curții de Conturi nr. 155/2014, cu modificările și completările ulterioare; - să se constate nulitatea absolută, în partea ce privește OCPI Dolj, a Deciziei nr. 111/2/14.01.2022, emisă de Direcția 1 din cadrul Departamentului III al Curții de Conturi a României, cu privire la măsurile dispuse la pct. I.3, pct. II.4 și pct. II.5; - să se dispună admiterea capetelor de cerere 1-4 astfel cum au fost formulată și precizată. Reclamantul a formulat și cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 prin raportare la art. 1, art. 52 și art. 73 din Constituție.

Soluția instanței de fond cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale Prin sentința civilă nr. 238 din 14 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a dispus, printre alte soluții, respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate.

Calea de atac exercitată împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale Împotriva sentinței civile nr. 238 din 14 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Dolj, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, în acest sens fiind înregistrat dosarul cu nr. x/2022 În dezvoltarea recursului, recurentul-reclamant a apreciat că erau întrunite condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, pentru sesizarea Curții Constituționale. Recurentul consideră că orice altă condiție desprinsă din practica judiciară, prin care să se adauge celor expres și limitative prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 încalcă principiul constitutional prevăzut de art. 1 alin. (94) din Constituție și, mai mult, instanța nu are căderea să analizeze constituționalitatea unui text. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și soluția recurată, în raport de dispozițiile legale incidente și de criticile invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Dolj este nefondat, pentru următoarele considerente: Criticile de nelegalitate formulate de recurentul-reclamant sunt nefondate, Înalta Curte reținând că textul de lege a cărui neconstituționalitate a fost invocată nu are legătură cu soluționarea cererii de completare dispozitiv, astfel cum în mod corect s-a reținut prin sentința recurată. Înalta Curte constată că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată, astfel cum a fost motivată de recurentul-reclamant, nu este admisibilă, în cauză nefiind îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Astfel, recurentul-reclamant a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, potrivit cu care: "(2) Organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curții de Conturi, în temeiul prezentei legi." Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: "(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți, sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Din interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, rezultă că, pentru sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, trebuie îndeplinite următoarele condiții, în mod cumulativ: (i) excepția să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial; (ii) excepția să aibă ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; (iii) norma vizată de excepție să aibă legătură cu soluționarea cauzei și să nu fi fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. De asemenea, condiția relevanței excepției, care impune ca normele criticate să aibă incidență în soluționarea cauzei respective, nu trebuie analizată in abstracto, ci dedusă din orice fel de tangență a prevederilor legale în discuție cu litigiul aflat pe rolul instanței. Prin urmare, se impune o analiză riguroasă, în care să fie luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepției de neconstituționalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual și a stadiului concret în care se află litigiul. Astfel, Înalta Curte reține faptul că procedura reglementată de dispozițiile art. 444 alin. (1) din C. proc. civ. permite completarea hotărârilor judecătorești în situația în care instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, deși partea nu a renunțat la judecata acestora. De asemenea, această procedură se aplică și în cazul în care instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra cererilor formulate de martori, experți, traducători sau avocați, referitoare la drepturile lor pentru activitatea prestată în proces. Din această perspectivă, Înalta Curte reține în primul rând că soluționarea cererii de completare nu depinde de o eventuală neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, în condițiile în care această procedură nu este prevăzută de norma legală criticată pentru neconstituționalitate și, în consecință, nu are nici aptitudinea de a influența modul de soluționare a acesteia. Totodată, contrar susținerilor recurentului-reclamant, Înalta Curte constată că instanța de fond a analizat în mod adecvat circumstanțele cauzei și textul de lege incident, din perspectiva condițiilor de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri și a explicat raționamentul care a condus la soluția de respingere a cererii cu care a fost învestit. Astfel, analiza judecătorului fondului a fost circumscrisă exclusiv verificării condițiilor cumulative de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, iar nu constituționalității textului de lege ce a făcut obiectul cererii de sesizare a Curții Constituționale, acesta constatând că una dintre aceste condiții nu este îndeplinită (respectiv legătura cu cauza a normei vizată de excepția de neconstituționalitate), fără să adauge celor expres prevăzute în lege. Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Dolj, ca nefondat.