ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4338/2023

Ședința publică din data de 4 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. 1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25.07.2022 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în Perioada 1945 - 1989 în contradictoriu cu pârâții A. și Administrația Prezidențială a solicitat anularea certificatului preschimbat de luptător remarcat pentru fapte deosebite LRM-I seria x emis pe numele pârâtului și retragerea titlului de revoluționar al pârâtului.

În considerentele sentinței s-au reținut dispozițiile art. 8 alin. (1) și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și faptul că normele care reglementează competența materială sunt norme de ordine publică, cu caracter absolut, astfel încât părțile nu pot deroga de la acestea, nici chiar cu autorizarea instanței.

S-au mai reținut dispozițiile art. 8 alin. (7) din Legea nr. 341/2004, precum și faptul că, în raport de criteriul poziționării autorității publice pârâte, în sistemul administrației publice și de obiectul principal al acțiunii în contencios, anularea actelor administrative privind anularea Certificatului de Luptător pentru Revoluția din decembrie 1989 - luptător cu rol determinant și retragerea titlului conferit conform Decretului nr. 1053/2019, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel București, secțiile de contencios administrativ și fiscal.

Tribunalul București a constatat că Legea nr. 341/2004 stabilește competența specială a Tribunalului, secția de contencios administrativ și fiscal în cazul acțiunilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor (art. 9 alin. (5), contestațiilor privind noile certificate - Luptător cu rol determinant (92 alin. (7) și cele legate de aplicarea dispozițiilor prezentei legi, în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat (art. 26), acestea fiind norme speciale care derogă de la normele generale privind competența în materia contenciosului administrativ și fiscal, sens în care se interpretează restrictiv, fiind aplicabile numai în cazurile expres prevăzute.

În consecință, a reținut că în cazul acțiunii având ca obiect anularea certificatului de luptător pentru Revoluția din decembrie 1989 - Luptător cu rol determinant, formulată de către Secretariatul de Stat rămân aplicabile normele generale privind competența, art. 8 alin. (7) din Legea nr. 341/2004 neprevăzând vreo derogare în acest sens.

Pentru a pronunța această hotărâre a reținut că reclamantul a invocat, pe de o parte, ca temei de drept al acțiunii sale, art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, precum și dispozițiile procedurale ale art. 49 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, iar pe fond, dispozitiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, modificată prin legea nr. 242/2021, care dispune:

"De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945-1989 au deținut cel puțin o demnitate sau o funcție de conducere în cadrul organelor de conducere la nivel local, regional sau național ale B.".

Acest text de lege a fost pus în aplicare la data de 19/04/2022 prin Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, art. 49

3

.

În ceea ce privește competența materială, Curtea de Apel București a avut în vedere art. II din Legea nr. 241/2021, în vigoare de la 11 octombrie 2021, care prevede că:

"(1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Secretariatul de Stat va finaliza verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (2) și (3) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, de către toți titularii de titluri și de certificate obținute anterior în temeiul Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare. Persoanele care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) - (3) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu mai beneficiază de drepturile acordate în temeiul acestei legi, iar certificatul acordat acestora se retrage prin decizia Secretariatului de Stat. În cazul retragerii unui certificat, Secretariatul de Stat va propune Președintelui României retragerea titlului atribuit în baza acestuia. Decizia de retragere a certificatului poate fi contestată de titular la instanța de contencios administrativ, conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și cu respectarea competenței prevăzute la art. 25 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În cazul respingerii definitive a contestației și al menținerii deciziei de retragere a certificatului, secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel va comunica decizia instanței casei teritoriale de pensii competente, precum și instituțiilor care au transmis situația acordării altor drepturi prevăzute la art. 5 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, în vederea sistării plății oricăror sume de bani către fostul titular și încetării oricărei prestații viitoare care acordă persoanei respective beneficiul drepturilor prevăzute la art. 5 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare."

De asemenea, a reținut că art. 26 din Legea nr. 341/2004 (care face trimitere la art. 25) prevede că:

"Prin derogare de la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, litigiile legate de aplicarea dispozițiilor prezentei legi, în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat, se soluționează, în fond, de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, iar în recurs, de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel."

Astfel, dispozițiile Legii nr. 242/2021 stabilesc o procedură care atrage competența tribunalului, potrivit art. 26 din Legea nr. 341/2004 modificată prin Legea nr. 242/2021, iar, pe de altă parte, în cauză reclamantul a invocat atât competența generală prevăzută de art. 10 din Legea nr. 554/2004, prin prisma termeiul de drept invocat - art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 -, cât și competența specială prevăzută de Legea nr. 341/2004.

În acest sens, a reținut jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal (Decizia nr. 4700/2020), în care s-a stabilit competența de soluționare a acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Dentiști din România - Comisia Superioară de Disciplină, în favoarea Tribunalului Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal.

Aplicând același raționament, a constatat că, deși art. 26 din Legea nr. 341/2004 stabilește competența de soluționare în favoarea tribunalului doar în cazul în care cererile sunt formulate în contradictoriu cu Secretariatul de Stat, nu se poate reține stabilirea unei competențe materiale diferite pentru soluționarea acțiunii în anularea aceluiași act, în funcție de persoana care a sesizat instanța, astfel că cererea formulată de Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, cade tot în competența tribunalului, în speță Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în Perioada 1945 - 1989 în contradictoriu cu pârâții A. și Administrația Prezidențială a solicitat anularea certificatului preschimbat de luptător remarcat pentru fapte deosebite LRM-I seria x emis pe numele pârâtului și retragerea titlului de revoluționar al pârâtului.

Potrivit art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018:

"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...)

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Așadar ca regulă generală, potrivit criteriului rangului autorității emitente, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, se soluționează în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.

În raport cu obiectul cauzei deduse judecății, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 26 din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora:

"Prin derogare de la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, litigiile legate de aplicarea dispozițiilor prezentei legi, în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989 sau Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, se soluționează, în fond, de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, iar în recurs, de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel."

Acest text legal instituie o derogare de la norma generală de competență materială în litigiile legate de aplicarea Legii nr. 341/2004, acestea fiind date în competența de soluționare a tribunalului, secția de contencios administrativ și fiscal, iar referirea din textul legal la situația în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat este menită să întărească această interpretare, întrucât acesta este autoritate publică centrală, a cărei calitate ar fi atras, în lipsa dispoziției derogatorii, competența materială a curții de apel.

Cu alte cuvinte, această precizare a textului art. 26 nu înseamnă că derogarea de la norma generală de competență vizează doar acțiunile formulate de persoana vătămată prin emiterea/neemiterea certificatului de luptător, ci și acțiunile formulate de Secretariatul de stat în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 341/2004, fiind de neconceput ca, în situația în care se schimbă calitatea părților, aceeași categorie de litigii să fie soluționate de instanțe de grad diferit, în condițiile în care soluționarea litigiului vizează verificarea respectării acelorași dispoziții legale.

Art. 26 din Legea nr. 341/2004 a fost introdus prin Legea 2/2013, respectiv prin art. V din această lege, privind unele măsuri de degrevare a instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., iar scopul edictării Legii nr. 2/2013 este cel evidențiat în titlul său, respectiv degrevarea instanțelor judecătorești, fiind instituită o derogare de la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că revine competența de soluționare tribunalului, ca instanță de fond de contencios administrativ, chiar dacă parte în cauzele ce au ca obiect aplicarea dispozițiilor Legii nr. 341/2004 este o instituție centrală, respectiv Secretariatul de Stat sau Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989.

Pe lângă scopul declarat al Legii nr. 2/2013 de degrevare a instanțelor judecătorești, legiuitorul a avut în vedere și asigurarea accesului la justiție pentru persoanele destinatare ale Legii nr. 341/2004, fiind stabilită prin derogare competența materială în favoarea tribunalului și nu a curții de apel pentru soluționarea în fond a unor astfel de litigii, raționament ce nu poate fi diferit în funcție de calitatea Secretariatului de Stat de pârât sau de reclamant.

Cum în Legea nr. 341/2004, cu completările și modificările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de O.U.G. nr. 168/2022, se regăsesc dispoziții speciale cu privire la competența instanței de contencios administrativ, reprezentată de secția de contencios administrativ a tribunalului, ce soluționează acțiunea pe fond, respectiv cele prevăzute la art. 8 alin. (7), art. 9 alin. (5), art. 92 alin. (7) și art. 26, având conținut similar, în regulator de competență, Înalta Curte constată că nu poate fi competentă o instanță de un anumit grad raportat la calitatea părții care o învestește și nu pot fi aplicate prevederile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ dacă acțiunea dedusă judecății este promovată de secretariatul de stat, ca emitent al actului administrativ a cărui anulare se solicită.

Pe cale de consecință, având în vedere caracterul de normă specială, derogatorie, a art. 26 din Legea nr. 341/2004, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care stabilesc competența de soluționare a cauzei în raport de rangul autorității pârâte, aceste prevederi având caracter general în raport de dispozițiile Legii nr. 341/2004, care se aplică cu prioritate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța competentă material să soluționeze prezenta cauză, în fond, este tribunalul, în speță, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 și pârâții A. și Administrația Prezidențială, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 4 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.