ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1202/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1202/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 29 februarie 2024
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A. anularea certificatului seria nr. x.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 2843 pronunțată la 18 mai 2023, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată de pârât și a declinat competența materială de soluționare a cererii formulate de reclamantul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Curții de Apel București - Secțiile de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit art. 8 alin. (7) din Legea nr. 341/2004 contestațiile împotriva actelor administrative de respingere a cererilor pentru acordarea calităților prevăzute de prezenta lege și obținerea certificatului, precum și împotriva actelor administrative privind anularea certificatelor în condițiile legii se soluționează în instanța de contencios administrativ, conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și cu respectarea competenței prevăzute la art. 25.
În cauză, în raport de criteriul poziționării autorității publice emitente a actului a cărui anulare se solicită, în sistemul administrației publice și de obiectul acțiunii în contencios, respectiv anularea Certificatului de Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel București, Secțiile de contencios administrativ și fiscal, iar nu Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Instanța constată că Legea nr. 341/2004 stabilește competența specială a Tribunalului, secția de contencios administrativ și fiscal în cazul acțiunilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor [art. 9 alin. (5)], contestațiilor privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant [ art. 9
2
alin. (7)] și cele legate de aplicarea dispozițiilor aceluiași act normativ, dar în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat (art. 26).
Având în vedere că aceste norme de procedură sunt norme speciale care derogă de la normele generale privind competența în materia contenciosului administrativ și fiscal, instanța reține că acestea se interpretează restrictiv, fiind aplicabile numai în cazurile expres prevăzute.
2.2. Prin sentința civilă civilă nr. 1659 pronunțată la 10 noiembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență material, a declinate competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului București, secția a II -a contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 134 C. proc. civ. a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, competentă să soluționeze conflictul.
Curtea de Apel a constatat că, deși art. 26 din Legea nr. 341/2004, cu modificările ulterioară, stabilește competența de soluționare în favoarea tribunalului doar în cazul în care cererile sunt formulate în contradictoriu cu Secretariatul, totuși, neputând reține stabilirea unei competențe materiale diferite pentru soluționarea acțiunii în anularea aceluiași act, în funcție de persoana care a sesizat instanța.
Curtea precizează că prezenta acțiune formulată de Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989 cade tot în competența tribunalului, în speță Tribunalul București, secția a II a de contencios administrativ și fiscal.
În același sens a fost și Minuta ședinței judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curte de Casație și Justiție din data de 16.10.2023 în care s-a dezbătut problema de drept "competența materială de soluționare a cererilor având ca obiect acțiunea reclamantului Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, în contradictoriu cu pârâtul, persoană fizică, de anulare a certificatului de luptător cu rol determinat emis pe numele pârâtului" prin prisma dispozițiilor legale incidente (art. 26 din Legea nr. 341/2004; art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 563/2014), în care s-a consemnat că în unanimitate, judecătorii secției de contencios administrativ și fiscal au hotărât că:
"Instanță competență material pentru judecarea acțiunilor formulate împotriva pârâților persoane fizice, de către Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, prin care se solicită anularea Certificatelor privind recunoașterea calității de luptător cu rol determinant emise pe numele pârâților, este Tribunalul, secția de contencios administrativ și fiscal."
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 - 1989 de anulare a certificatului seria nr. x emis pe numele pârâtului pârâtul A. și retragerea titlului de revoluționar al acestuia.
Potrivit art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018:
"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...)
(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Așadar ca regulă generală, potrivit criteriului rangului autorității emitente, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, se soluționează în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
În raport cu obiectul cauzei deduse judecății, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 26 din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora:
"Prin derogare de la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, litigiile legate de aplicarea dispozițiilor prezentei legi, în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989 sau Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, se soluționează, în fond, de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, iar în recurs, de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel."
Acest text legal instituie o derogare de la norma generală de competență materială în litigiile legate de aplicarea Legii nr. 341/2004, acestea fiind date în competența de soluționare a tribunalului, secția de contencios administrativ și fiscal, iar referirea din textul legal la situația în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat este menită să întărească această interpretare, întrucât acesta este autoritate publică centrală, a cărei calitate ar fi atras, în lipsa dispoziției derogatorii, competența materială a curții de apel.
Cu alte cuvinte, această precizare a textului art. 26 nu înseamnă că derogarea de la norma generală de competență vizează doar acțiunile formulate de persoana vătămată prin emiterea/neemiterea certificatului de luptător, ci și acțiunile formulate de Secretariatul de stat în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 341/2004, fiind de neconceput ca, în situația în care se schimbă calitatea părților, aceeași categorie de litigii să fie soluționate de instanțe de grad diferit, în condițiile în care soluționarea litigiului vizează verificarea respectării acelorași dispoziții legale.
Art. 26 din Legea nr. 341/2004 a fost introdus prin Legea 2/2013, respectiv prin art. V din această lege, privind unele măsuri de degrevare a instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., iar scopul edictării Legii nr. 2/2013 este cel evidențiat în titlul său, respectiv degrevarea instanțelor judecătorești, fiind instituită o derogare de la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că revine competența de soluționare tribunalului, ca instanță de fond de contencios administrativ, chiar dacă parte în cauzele ce au ca obiect aplicarea dispozițiilor Legii nr. 341/2004 este o instituție centrală, respectiv Secretariatul de Stat sau Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989.
Pe lângă scopul declarat al Legii nr. 2/2013 de degrevare a instanțelor judecătorești, legiuitorul a avut în vedere și asigurarea accesului la justiție pentru persoanele destinatare ale Legii nr. 341/2004, fiind stabilită prin derogare competența materială în favoarea tribunalului și nu a curții de apel pentru soluționarea în fond a unor astfel de litigii, raționament ce nu poate fi diferit în funcție de calitatea Secretariatului de Stat de pârât sau de reclamant.
Cum în Legea nr. 341/2004, cu completările și modificările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de O.U.G. nr. 168/2022, se regăsesc dispoziții speciale cu privire la competența instanței de contencios administrativ, reprezentată de secția de contencios administrativ a tribunalului, ce soluționează acțiunea pe fond, respectiv cele prevăzute la art. 8 alin. (7), art. 9 alin. (5), art. 92 alin. (7) și art. 26, având conținut similar, în regulator de competență, Înalta Curte constată că nu poate fi competentă o instanță de un anumit grad raportat la calitatea părții care o învestește și nu pot fi aplicate prevederile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ dacă acțiunea dedusă judecății este promovată de secretariatul de stat, ca emitent al actului administrativ a cărui anulare se solicită.
Pe cale de consecință, având în vedere caracterul de normă specială, derogatorie, a art. 26 din Legea nr. 341/2004, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care stabilesc competența de soluționare a cauzei în raport de rangul autorității pârâte, aceste prevederi având caracter general în raport de dispozițiile Legii nr. 341/2004, care se aplică cu prioritate.
Un argument în plus, îl reprezintă faptul că problema de drept a făcut obiectul unei soluții de principiu adoptate în cadrul Ședinței judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 16 octombrie 2023, în exercitarea rolului Înaltei Curți de unificare a jurisprudenței, consacrat de art. 126 (3) din Constituția României și art. 20 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, în care s-a stabilit că:
"Instanță competență material pentru judecarea acțiunilor formulate împotriva pârâților persoane fizice, de către Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, prin care se solicită anularea Certificatelor privind recunoașterea calității de luptător cu rol determinant emise pe numele pârâților, este Tribunalul, secția de contencios administrativ și fiscal."
Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța competentă material să soluționeze prezenta cauză, în fond, este tribunalul, în speță, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.
Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.
Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 29 februarie 2024.