ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3466/2022

Ședința publică din data de 14 iunie 2022

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II a contencios administrativ și fiscal la data de 01.07.2021, reclamanta A. a formulat cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr. 8746/16.12.2019 pronunțate de Tribunalul București, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, precum și împotriva deciziei civile nr. 473/05.03.2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., susținând că există hotărâri definitive potrivnice care încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 2044/15.05.2009 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2008, precum și puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 7240/21.12.2012 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosar nr. x/2011, ambele definitive și irevocabile prin respingerea recursurilor de către Inalta Curte de Casație și Justiție. S-a susținut că prin aceste hotărâri a fost obligată pârâta SSPR să procedeze la analiza pe fond a dosarelor fără a se mai putea pune în dicuție formularea sau nu de către reclamantă a cererii pentru acordarea titlului de luptător pentru Victoria Revoluției în fața Comisiei abilitate de Legea nr. 42/1990, motiv pentru care prin sentința civilă nr. 8746/16.12.2019 și decizia civilă nr. 473/05.03.2021 se încalcă autoritatea de lucru judecat.

Prin sentința nr. 7675 din 08.12.2021 pronunțată de Tribunalul București, secția II de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect revizuire (art. 509 pct. 8 din C. proc. civ.) în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Hotărârea atacată.

Prin decizia civilă nr. 473 din 5 martie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 8746 din 17 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimații-pârâți Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din decembrie 1989, ca nefondat.

Apărările intimaților.

Prin întâmpinarea depusă în fața Tribunalului București, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989 a solicitat respingerea cererii de revizuire apreciindu-se că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., cauzele având obiecte diferite, fiind atacate acte distincte emise de pârât.

Intimata Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din decembrie 1989 prin întâmpinarea depusă în fața tribunalului a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția tardivității, în raport de termenul prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., care curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție

Revizuenta a invocat în fața tribunalului excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 634 alin. (2) teza finală din C. proc. civ., referitor la momentul de la care curge termenul de formulare a cererii de revizuire intemeiată pe art. 509 pct. 8 din C. proc. civ.

Înalta Curte, în temeiul art. 148 alin. (12) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a dispus crearea dosarului asociat nr. x/2021 în cadrul căruia s-a soluționat excepția de neconstituționalitate invocată.

Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii

Înalta Curte, analizând în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., excepțiile de procedură, precum și cele de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, constată că excepția tardivității, invocată din oficiu în cauză, este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va respinge cererea de revizuire ca tardivă.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța are în vedere considerentele în continuare arătate:

Cererea de revizuire este o cale de atac de retractare, reglementată de dispozițiile art. 509-513 C. proc. civ., care poate fi exercitată în cazurile și în condițiile expres prevăzute de art. 509-511 C. proc. civ.

Conform art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti […] în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".

În raport de conținutul normei de drept citată, pe deplin justificată prin prisma principiul siguranței raporturilor juridice, legat de interesul general al asigurării stabilității hotărârilor judecătorești definitive, Înalta Curte constată că există un singur termen atât pentru introducerea revizuirii cât și pentru motivarea acestuia, respectiv o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel fiind, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 473 din 5 martie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin care a rămas definitivă sentința civilă nr. 8746/16.12.2019 pronunțată de Tribunalul București, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, în considerarea motivului de revizuire reglementat prin dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., trebuia, atât introdusă la instanță, cât și motivată în termen de o lună de la data de 5 martie 2021 data pronunțării instanței de recurs, indiferent de momentul comunicării deciziei, pe considerentul că, în momentul cunoașterii soluției pronunțate de instanța de recurs, partea interesată putea aprecia în concret dacă este sau nu cazul să formuleze o cerere de revizuire.

Astfel, Înalta Curte constată că, deși decizia atacată a fost pronunțată la data de 5 martie 2021, revizuenta a transmis cererea de revizuire la data de 29 iunie 2021 (data poștei), cu depășirea termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ceea ce atrage sancțiunea prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Apărările revizuentei în sensul că termenul de revizuire ar curge de la momentul comunicării deciziei în ipoteza revizuirii întemeiate pe contradictorialitatea considerentelor, urmează a fi respinse ca neîntemeiate, întrucât dispozițiile legale enunțate nu lasă loc la interpretare, fiind lipsit de relevanță momentul redactării acestei hotărâri.

Mai observă Inalta Curte că prin motivele cererii de revizuire revizuenta critică încălcarea autorității de lucru judecat chiar prin sentința civilă nr. 8746/16.12.2019 pronunțată de Tribunalul București, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, sentință atacată cu recurs și menținută prin decizia Curții de Apel, arătând că ambele instanțe au repus în discuție un aspect litigios tranșat în mod definitiv prin sentința nr. 2044/15.05.2009 pronuțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2008.

Totodată, Înalta Curte are în vedere și considerentele Curții Constituționale exprimate prin decizia nr. 524/2016, în care, învestită fiind cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., pe motiv că acestea îngrădesc exercitarea drepturilor fundamentale, respectiv dreptul la un proces echitabil al justițiabilului care este pus în situația de a promova o cale extraordinară de atac - revizuirea - împotriva unei decizii care nu este încă redactată și nu cuprinde considerentele, Curtea Constituțională a reținut că formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate și, pentru aceleași rațiuni, nu îngrădesc accesul liber la justiție al revizuentului.

Temeiul de drept al soluției adoptate în revizuire

Având în vedere toate considerentele expuse și ținând seama de prevederile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire declarată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 473 din 5 martie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulată.

Cu recurs la Completul de 5 judecători al Inaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 iunie 2022.