ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4307/2023

Ședința publică din data de 4 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, la data de 14.10.2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții U.A.T. Băile Govora și Primarul Orașului Băile Govora a solicitat anularea parțială a certificatului de edificare a construcțiilor nr. x/02.12.2020 emis de Primarul Orașului Govora, în ceea ce privește menționarea dreptului de proprietate al UAT Govora asupra imobilului proprietatea ei, în cota de 1/2 situat în orașul Băile Govora, strada x nr. 141 și 143.

2.1. Hotărârea Tribunalului Vâlcea, secția a II-a civilă

Prin sentința civilă nr. 84 din data de 7 februarie 2023, Tribunalul Vâlcea, secția a II-a a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță sesizată a reținut că acțiunea în contencios administrativ a fost introdusă ulterior modificării Legii nr. 554/2004, prin Legea nr. 212/2018, astfel că devin incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care stabilesc o competență exclusivă în favoarea tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul, persoană fizică.

Reținând că reclamanta are domiciliul în Județul Brașov, Tribunalul Vâlcea a considerat că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză este Tribunalul Brașov.

2.2. Hotărârea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 596 din data de 29 iunie 2023, Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

În argumentarea hotărârii pronunțate, Tribunalul Brașov a reținut că dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se completează cu dispozițiile C. proc. civ. ce reglementează competența teritorială, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, demers permis de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În concret, atunci când reclamantul are domiciliul în străinătate, devin incidente dispozițiile art. 111 din C. proc. civ., potrivit cărora, cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.

Întrucât în speța de față, reclamanta are domiciliul în străinatate, iar sediul pârâților se află în circumscripția Tribunalului Vâlcea, instanța a reținut că acesta din urmă este competent să soluționeze prezente cauză.

Drept urmare, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

II. Soluția Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Analizând conflictul negativ de competență în raport de hotărârile pronunțate și de obiectul dedus judecății, Înalta Curte va stabili competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta a solicitat anularea în parte a unui act administrativ emis de Primarul Orașului Govora, respectiv a certificatului de edificare a construcțiilor nr. x/02.12.2020, în ceea ce privește menționarea dreptului de proprietate al U.A.T. Govora asupra imobilului proprietatea ei, în cota de 1/2 situat în orașul Băile Govora, strada x nr. 141 și 143.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență vizează împrejurarea că reclamanta are domiciliul în străinătate, situație nereglementată de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 astfel cum au fost acestea modificate prin Legea nr. 212/2018 care prevăd că "reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.".

Aceasta normă specială exclusivă înlătură de la aplicare norma generală cuprinsă în art. 111 din C. proc. civ. întrucât această din urmă se aplică doar litigiilor de drept comun.

Așadar, ulterior modificărilor aduse Legii nr. 554/2004 prin dispozițiile Legii nr. 212/2018, acest text de lege prevede o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de contencios administrativ și fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică, însă legiuitorul nu a avut în vedere și situația în care reclamantul are domiciliul stabilit în străinătate.

Deși dispozițiile art. 107 și următoarele din C. proc. civ. nu arată, în mod expres, ce se înțelege prin domiciliul părților, în dreptul intern, potrivit art. 87-88 din C. civ., prin domiciliu se înțelege locul unde persoana fizică declară că are locuința principală, iar reședința este locul unde persoana fizică are locuința secundară.

De asemenea, dispozițiile art. 90 alin. (1) din C. civ. prevăd că "reședința va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut".

Aplicând aceste dispoziții legale la speța de față, Înalta Curte reține că, deși noțiunile de "domiciliu" și "reședință" nu se suprapun din punct de vedere al evidenței populației, în sens procedural, în situația concretă în care reclamanta are domiciul în străinătate, noțiunea de domiciliu se identifică cu noțiunea de domiciliu de fapt, în cazul de față cu reședința reclamantei, întrucât o interpretare contrară ar conduce la atribuirea competenței de soluționare a cauzei în favoarea unei instanțe în circumscripția căreia reclamanta nu domiciliază în fapt, aspect de natură a invalida voința legiuitorului, care, prin modificarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a urmărit să asigure reclamanților accesul facil la instanța de judecată aflată în circumscripția teritorială în care locuiesc.

În urma verificării înscrisurilor existente la dosarul cauzei, Înalta Curte reține că reclamanta are domiciliul în Germania, însă reședința se află în Brașov (Str. x, apt. 7, Jud. Brașov), aceasta din urmă fiind locuința statornică în raport de care urmează a se stabili competența teritorială a instanței de contencios administrativ.

În consecință, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâții U.A.T. Băile Govora prin Primar și Primarul Orașului Băile Govora, în favoarea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 4 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.