ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4199/2023

Ședința publică din data de 28 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brasov, la data de 14.07.2023, sub numărul x/2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale- Direcția Operativă de Valorificare Bunuri Confiscate - Serviciul Teritorial de Valorificare Bunuri 7 a solicitat, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării vânzării la licitație publică a bunului imobil teren extravilan - grădină în suprafață de 324 mp, situat în Codlea, str. x, jud. Brașov, înscris în CF x Codlea, așa cum rezultă din Anunțul privind vânzarea unor bunuri imobile nr. x/05.07.2023 din 10.07.2023 emis de pârâtă, până la pronunțarea instanței de fond în dosar nr. x/2023 al Tribunalului Brașov, cu cheltuieli de judecată.

2.1 Prin sentința civilă nr. 700/CA/08.08.2023 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov, invocată din oficiu, și a fost declinată spre competentă soluționare la Curtea de Apel Brașov cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale- Direcția Operativă de Valorificare Bunuri Confiscate- Serviciul Teritorial de Valorificare Bunuri 7, având ca obiect "suspendare executare act administrativ".

Pentru pronunțarea acestei soluții, instanța a reținut, în esență, prin raportare la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și având în vedere că litigiul nu privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, ori accesorii ale acestora, pentru a se reține aplicabilitatea criteriului valoric în ce privește competența materială a instanței de contencios administrativ, este aplicabil criteriul rangului autorității emitente a actului.

Anunțul privind vânzarea unor bunuri imobile nr. x/05.07.2023 din 10.07.2023, la a cărui suspendare se tinde în prezenta cauză, este emis de ANAF prin Direcția operativă de valorificare bunuri confiscate- Serviciul teritorial de valorificare bunuri nr. 7 . De asemenea, procesele-verbale din 19.07.2023 și din 22.06.2023 privind desfășurarea și rezultatul licitației pentru valorificarea bunului imobil, sunt emise de comisia de licitație ce funcționează în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală- Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale- Direcția Operativă de Valorificare Bunuri Confiscate- Serviciul Teritorial de Valorificare Bunuri 7.

Enunțând dispozițiile art. 13

2

alin. (1) și (1)

1

din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, Tribunalul a apreciat că Serviciul teritorial de valorificare bunuri nr. 7 nu reprezintă o autoritate publică locală sau județeană (cu atât mai mult cu cât respectivul serviciu are în aria de competență teritorială multiple județe - Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu - conform Ordinului președintelui ANAF nr. 1.080/2019), ci este o structură organizată în cadrul Direcției generale executări silite cazuri speciale (direcție generală fără personalitate juridică în aparatul central al ANAF), context în care se reține că emitentul actului este ANAF - organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, conform art. 1 din H.G. nr. 520/2013, astfel că litigiul privește pretinse acte administrative emise de o autoritate publică centrală, iar competența de soluționare a cererii revine curții de apel.

2.2 Prin sentința nr. 97/22.08.2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal și a fost declină competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale - Direcția Operativă de Valorificare Bunuri Confiscate- Serviciul Teritorial de Valorificare Bunuri 7 - Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional Brașov, în favoarea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea a reținut că instanța a fost învestită cu acțiune având ca obiect anularea unor acte emise de pârâta ANAF prin Direcția operativă de valorificare bunuri confiscate- Serviciul teritorial de valorificare bunuri nr. 7, și, interpretând dispozițiile art. 13

2

alin. (1)

1

din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit cărora "În cadrul Direcției generale executări silite cazuri speciale funcționează structuri teritoriale de executări silite cazuri speciale și de valorificare a bunurilor confiscate în materie penală și civilă, având ca atribuții ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită, precum și valorificarea bunurilor sechestrate și/sau confiscate în materie penală, precum și a celor confiscate în materie civilă, în cazurile speciale și în alte cazuri prevăzute prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală." a concluzionat că autoritatea administrativă emitentă a actelor contestate este o structură teritorială, iar nu una centrală.

Astfel, în aplicarea criteriului rangului autorității emitente a actului contestat prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, nu trebuie avute în vedere doar autoritățile publice județene, ci toate autoritățile publice locale, chiar dacă au o competență care se extinde la nivelul mai multor județe, cum este cazul în speță, iar, întrucât litigiul privește pretinse acte administrative emise de o autoritate publică locală, competența de soluționare a cererii revine tribunalului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale - Direcția Operativă de Valorificare Bunuri Confiscate - Serviciul Teritorial de Valorificare Bunuri 7 a solicitat, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării vânzării la licitație publică a bunului imobil teren extravilan - grădină în suprafață de 324 mp, situat în Codlea, str. x, jud. Brașov, înscris în CF x Codlea, așa cum rezultă din Anunțul privind vânzarea unor bunuri imobile nr. x/05.07.2023 din 10.07.2023 emis de pârâtă, până la pronunțarea instanței de fond în dosar nr. x/2023 al Tribunalului Brașov, cu cheltuieli de judecată.

Înalta Curte constată că instanțele aflate în conflict s-au declarat necompetente din punct de vedere material să soluționeze prezenta cauză.

Obiectul acțiunii este cererea, întemeiată pe dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind suspendarea executării vânzării la licitație publică a bunului imobil teren extravilan - grădină în suprafață de 324 mp, situat în Codlea, str. x, jud. Brașov, înscris în CF x Codlea, așa cum rezultă din Anunțul privind vânzarea unor bunuri imobile nr. x/05.07.2023 din 10.07.2023 emis de pârâtă, până la pronunțarea instanței de fond în dosar nr. x/2023 al Tribunalului Brașov.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

În ceea ce privește determinarea instanței competente material să soluționeze în fond un litigiu de contencios administrativ, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, și în jurisprudența secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mod constant și unitar, s-a reținut că dispozițiile respective prevăd două criterii distincte, după cum urmează:

- criteriul rangului autorității emitente, conform căruia, în cazul litigiilor având ca obiect un act administrativ, competența materială este stabilită în favoarea curții de apel sau a tribunalului, după cum actul a fost emis de o autoritate centrală sau locală;

- criteriul valoric, conform căruia, în cazul litigiilor având ca obiect un act administrativ fiscal care privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, competența este stabilită în funcție de criteriul valoric, fără a mai fi avut în vedere criteriul rangului autorității emitente.

Având în vedere modul în care a fost formulată cererea de suspendare întemeiată pe dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că pentru determinarea competenței materiale în prezenta cauză este aplicabil criteriul rangului autorității publice pârâte.

Se reține că în conformitate cu dispozițiile art. 13

2

alin. (1)

1

din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit cărora "În cadrul Direcției generale executări silite cazuri speciale funcționează structuri teritoriale de executări silite cazuri speciale și de valorificare a bunurilor confiscate în materie penală și civilă, având ca atribuții ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită, precum și valorificarea bunurilor sechestrate și/sau confiscate în materie penală, precum și a celor confiscate în materie civilă, în cazurile speciale și în alte cazuri prevăzute prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală."

Cum Serviciul Teritorial de Valorificare Bunuri 7 din cadrul Direcției Operative de Valorificare Bunuri Confiscate a Direcției Generale Executări Silite Cazuri Speciale nu este o entitate de sine stătătoare, fiind o structură din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, competența de soluționare a cauzei se stabilește în raport cu rangul autorității publice pârâte - Agenției Naționale de Administrare Fiscală, organ de specialitate al administrației publice centrale, conform art. 1 din H.G. nr. 520/2013, respectiv în favoarea Curții de apel, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale -Direcția Operativă de Valorificare Bunuri Confiscate - Serviciul Teritorial de Valorificare Bunuri 7 în favoarea Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 28 septembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.