ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3892/2023

Ședința publică din data de 15 septembrie 2023

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal la data de 14.07.2022, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, contestație împotriva rezoluției inspectorului-șef nr. C22-991 din 27 iunie 2022 și rezoluției de clasare nr. 989 emisă la data de 25 mai 2022 în lucrarea nr. 22-1357 a Inspecției Judiciare.

Prin sentința civilă nr. 2230 din 25 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta INSPECȚIA JUDICIARĂ, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 2230 din 25 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamatul A..

In motivarea recursului, s-a arătat că, în mod netemeinic și nelegal, Inspecția Judiciară dar și prima instanță au reținut că în cauză a intervenit prescripția răspunderii disciplinare aspect care nu se confirmă față de împrejurarea că lucrările Judecătoriei Novaci au fost transmise către Inspectoratul de Poliție Județean Gorj în anul 2021 și au avut ca finalitate înscrierea în Registrul automatizat al persoanelor care au săvârșit infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

A mai precizat că prima instanță, în cadrul soluționării acțiunii pe fond, nu a solicitat de la Inspectoratul Județean de Poliție Gorj referatul în urma căruia s-a dispus înscrierea recurentului în Registrul Automatizat.

Se întemeiază în susținerea căii de atac pe prevederile constituționale ce garantează dreptul la viață, libertatea de circula și de a munci, drepturi care i-au fost restricționate prin atitudinea pârâtei.

Petru toate aceste motive, recurentul a solicitat admiterea căii de atac, casarea sentinței civile atacate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată în sensul obligării intimatei la continuarea cercetărilor.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 17.02.2023 intimata - pârâtă Inspecția Judiciară a invocat excepția nulității cererii de recurs în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (1) și (2) raportate la art. 488 din C. proc. civ.

În dezvoltarea excepției, a arătat intimata - pârâtă că recurentul - reclamant nu aduce nicio critică în concret sentinței civile de la fondul cauzei care să poată fi subsumată vreunuia dintre motivele de casare prevăzute în mod expres de lege.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a recursului și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 15 septembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate și de apărările expuse de intimată, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta este nemotivat.

În acest sens, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din susținerile recurentului - reclamant A., prin comparație cu argumentația din acțiunea de la fond, rezultă că aceasta a reluat parțial argumentele în cadrul cererii de chemare în judecată, fără, însă, a aduce nicio critică de nelegalitate sentinței atacate care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale de drept procesual sau de drept material pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele expres și limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute limitativ de lege.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de Codul anterior în care motivele vizau și netemeinicia sentinței criticate.

Înalta Curte constată că recurentul - reclamant nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea hotărârii recurate, alegațiile din cererea de recurs vizând elemente de fapt ale cauzei și netemeinicia sentinței, care nu pot fi asimilate cu îndeplinirea cerinței de motivare a recursului. Or, o asemenea neregularitate a cererii de recurs este sancționată de lege cu nulitatea căii de atac formulate.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 2230 din 25 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară prin întâmpinare.

Constată nul recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 2230 din 25 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, pentru nemotivare.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 septembrie 2023.