ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3890/2023

Ședința publică din data de 15 septembrie 2023

Asupra recursului de față:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 24.04.2019 pe rolul acestei instanței sub nr. x/2019 reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea Deciziei nr. 333/04.04.2019 emisă de Consiliul Național al

Audiovizualului; exonerarea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 15.000 RON; în subsidiar: i) înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment/somație; ii) reducerea sancțiunii contravenționale proporțional cu gradul de pericol social, în principal la minimul acesteia de 5.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 705/2020 de la data de 24 iulie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI, fiind anulată Decizia nr. 333/04.04.2019 emisă de pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului.

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 din C. proc. civ., a formulat cerere de recurs recurentul - pârât Consiliul Național al Audiovizualului, solicitând casarea hotărârii atacate deoarece a fost emisă cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale ce au constituit temei juridic al sancțiunii contravenționale aplicate.

Recurentul-pârât CNA a precizat că sancțiunea aplicată postului de televiziune A. a avut la bază criteriile de individualizare de la art. 90 alin. (4) din Legea Audiovizualului, Consiliul votând în sensul aplicării amenzii la o valoare de 15.000lei.

A mai susținut că măsurile dispuse împotriva intimatei - reclamante au respectat dispozițiile legale de la art. 15 din Legea nr. 504/2002.

A menționat recurentul - pârât faptul că discursul d-lui B. la adresa clasei politice românești a fost unul acuzator, fiind folosit un limbaj jignitor, cu încălcarea prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul audiovizualului.

Totodată, s-a susținut în cadrul recursului că au fost încălcate prevederile art. 64 alin. (1) lit. a) și ale) art. 66 din Codul audiovizualului.

Mai mult decât atât, în cadrul emisiunilor pentru care a fost aplicată sancțiunea nu au fost prezentate punctele de vedere ale participanților la subiectul dezbaterii publice sau, în condițiile în care una dintre părți nu dorea să - și expună punctul de vedere, trebuia să se indice faptul că partea care nu și-a exercitat dreptul la replică.

Prin urmare, auditoriul nu a reușit să - și formeze o părere obiectivă despre subiectul supus dezbaterii publice ci doar s-au prezentat o serie de informații acuzatoare la adresa C. fără fi acordată șansa acestei părți de a aduce elemente în combaterea punctului de vedere advers.

Recurentul a susținut că sentința civilă atacată conține o motivare deficitară din partea primei instanțe, soluția emisă pe fondul cauzei fiind justificată prin preluarea tale quale a susținerilor intimatei - reclamante.

În același timp, a precizat recurentul-pârât că prima instanță a reținut în motivarea soluției de la fond o serie de temeiuri de lege pe care decizia CNA contestată nu le cuprinde, a furnizat argumente contradictorii precum și străine de natura cauzei.

Pentru toate aceste motive, având în vedere dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se impune admiterea căii de atac cu casarea sentinței civile atacate, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată.

Intimata-reclamantă A. nu a formulat întâmpinare în cauză însă a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate prin care a fost desființată decizia emisă de pârâtul CNA.

Examinând sentința civilă atacată din perspectiva motivelor de casare invocate, a apărărilor formulate pe calea concluziilor scrise de intimată, în raport de dispozițiile legale incidente cauzei, Înalta Curte va admite cererea de recurs pentru considerentele care vor fi expuse în paragrafele următoare .

În acest sens, instanța de control judiciar apreciază întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., invocat din oficiu, în sensul că sentința atacată cu recurs nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.

Potrivit dispozițiilor art. 425 C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă, printre altele, "motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".

Motivarea este, așadar, un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constituția României și art. 6 alin. (1) din CEDO.

Orice parte, în cadrul unei proceduri, are dreptul să prezinte judecătorului observațiile și argumentele sale și dreptul ca acesta să le examineze în mod efectiv. Dreptul la un proces echitabil, prin urmare, nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt corect examinate de către instanță, care are în mod necesar obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă.

Pe de altă parte, nemotivarea unei hotărâri judecătorești echivalează, practic, cu soluționarea procesului fără a intra pe fondul cauzei, de natură, prin urmare, să justifice casarea cu trimitere spre rejudecare. Într-adevăr, atâta timp cât în considerente instanța nu analizează argumentele părților, soluția exprimată prin dispozitiv rămâne nesusținută și pur formală, nefiind corolarul motivelor ce o preced.

Înalta Curte constată că instanța de fond nu a analizat în mod efectiv susținerile părților procesuale prin raportare la ansamblul probator administrat în cauză, cu aplicarea dispozițiilor legale incidente, pentru a pronunța soluția de la fondul cauzei ci a procedat la o analiză superficială a elementelor factuale și ale coordonatelor de ansamblu ale speței, însușindu-și în motivare punctul de vedere susținut de intimata - reclamantă.

Or, pârâtul a formulat în cauză apărări, invocând încălcarea de către reclamantă a disp. art. 3 alin. (2), art. 40 alin. (2), art. 64 alin. (1), art. 66 și respectiv art. 70 din Codul Audiovizualului, împrejurări pe care instanța nu le-a analizat, nesocotind astfel dispozițiile art. 425 C. proc. civ.

Omisiunea instanței de a arăta motivele de fapt și de drept care au determinat soluția pronunțată precum și pe cele pentru care au fost înlăturate susținerile părților face imposibilă verificarea legalității și temeiniciei hotărârii, impunându-se casarea acesteia cu trimitere spre rejudecare.

În fond după casare, instanța de trimitere va avea în vedere toate motivele invocate de reclamantă prin acțiune, toate apărările formulate de pârât prin întâmpinare precum și toate criticile părții recurentului - pârât subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 care se referă la interpretarea și aplicarea greșită a legii materiale de instanța fondului, a căror examinare, în raport de soluția dispusă prin prezenta decizie, devine inutilă.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 497 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa hotărârea recurată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul - pârât Consiliul Național al Audiovizualului împotriva sentinței civile nr. 705/2020 din 24 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 septembrie 2023.