ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3866/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3866/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 13 septembrie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 08.02.2019 reclamantul INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU ELECTROCHIMIE SI MATERIE CONDENSATA INCEMC - TIMISOARA a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL CERCETARII SI INOVARII, CONSILIUL NATIONAL DE ETICA A CERCETARII STIINTIFICE, DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI INOVARII, A., B., și C.
- anularea Hotărârii nr. 14 din data de 12.07.2018 și a Raportului final nr. 14 din data de 12.07.2018, comunicate în data de 02.11.2018, precum și a adresei nr. x/03.01.2019, înregistrată la INCEMC Timișoara sub nr. x/10.01.2019 emise de CNECSDTI sub semnătura domnului președinte D.;
- menținerea ca legale și temeinice a Rapoartelor Comisiei de Etică a INCEMC Timișoara din datele: 04.04.2016, 15.06.2017 și din 18.07.2016;
- cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă Nr. 554/12.04.2019 Tribunalul Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Timiș și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamantul INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU ELECTROCHIMIE SI MATERIE CONDENSATA INCEMC - TIMISOARA în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL CERCETARII SI INOVARII - CONSILIUL NATIONAL DE ETICA A CERCETARII STIINTIFICE, DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI INOVARII, și A., B., și C. în favoarea Curții de Apel Timișoara.
Astfel, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal la data de 11.06.2019.
Hotărârea ce face obiectul controlului judiciar dedus prezentei judecăți
Prin sentința civilă nr. 145 din 17 iunie 2020 Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:
"Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educației si Cercetării și, în consecință, respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata INCEMC - Timișoara, în contradictoriu cu pârâții Consiliul National de Etica a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, A., B. și C..
Obligă reclamantul la plata cheltuielilor de judecată ale pârâților A., B. și C., respectiv câte 1000 de RON pentru fiecare pârât, reprezentând onorariu avocațial."
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 145 din 17 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata INCEMC - Timișoara, și, întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului și pe cale de consecință casarea hotărârii atacate și, în principal, trimiterea cauzei spre o nouă judecătă la prima instanță, Curtea de Apel Timișoara, iar în subsidiar, reținerea spre rejudecare și respectiv admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată și precizată în baza art. 497 din C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Într-o primă critică recurentul, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., a susținut că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
Arată că hotărârea nu a fost motivată cu privire la primul capăt de cerere, fiind ignorate aspecte esențiale care, dacă ar fi fost analizate în profunzime de către instanța de fond, ar fi condus la o altă soluție.
Soluția instanței de fond nu este motivată suficient, este superficială și nu cuprinde motivele pe care se sprijină, reprezintă doar expunere a unei părți din obiectul cererii de chemare în judecată, apoi conchide cu formularea "criticile formale și cele de fond aduse de reclamantul INCEMC Timișoara nu au fost primite de instanță"
Consideră că instanța de fond era obligată să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere deduse judecății, precum și să arate motivele de fapt si de drept pe care se întemeiază soluția, fiind astfel dispozițiile art. 425 C. proc. civ. alin. (1) lit. b) care impun prezentarea considerentelor pentru care acțiunea a fost respinsă, iar lipsa motivării echivalează cu o nesoluționare pe fond a acesteia.
În cadrul cele de-al doua critici recurentul susține că sentința instanței de fond a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică dezvoltare tehnologică si inovare, neținând cont de existența normelor speciale aplicabile.
Consideră că, în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că documentele și probele materiale puse la dispoziție de către Comisia de Etică a INCEMC Timișoara au fost analizate potrivit dispozițiilor Ordinului nr. 211/2017, de un grup de specialiști în chimie organică, iar rezultatul analizei acestora a fost de natură să infirme existența încălcării normelor de bună conduită în activitatea de cercetare - dezvoltare și inovare, reținute de Comisia de Etică din cadrul institutului, fără a expune situația de fapt și de drept reținute pe baza probelor administrate.
De asemenea, consideră că în mod greșit instanța de fond a reținut că, Rapoartele Comisiei de Etică a INCEMC Timișoara din datele o4.04.2016, 15:06.2017 și 18.07.2016 nu au fost emise cu respectarea normelor privind buna conduită în activitatea de cercetare - dezvoltare și inovare, nearătând motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția.
Instanța de judecată nu se poate pronunța pe aspectele științifice, ceea ce impune constituirea unei comisii/grup de lucru format din specialiști consacrați în chimie organică recunoscuți la nivel național și internațional să argumenteze capacitatea de realizare/îndeplinire a obiectivului respectiv.
Contrar celor reținute, Comisia de Etică a INCEMC Timișoara, la întocmirea Rapoartelor din datele 04.04.2016, 15.06.2017 și 18.07.2016, a respectat Regulamentul Comisiei de Etică și prevederile art. 11 alin. (3) și (4) din Legea nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea științifica dezvoltarea tehnologica si inovare.
În continuare, recurentul reia susținerile din cadrul cererii de chemare în judecată privind legalitatea și temeinicia Rapoartelor Comisiei de etică a INCEMC Timișoara din data de 04.04.2016, din data de 15.06.2017 și din data de 18.07.2016, susțineri consemnate la filele x din cadrul acțiunii introduse pe rolul Tribunalului Timiș.
Deopotrivă, reia în integralitate criticile consemnate la fila x din cadrul aceleiași acțiuni.
În continuare, susține că, referitor la dosarul administrativ înaintat la data de 27 septembrie 2019, de către CNECSDTI prin președintele său D., la dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Curții de Apel Timișoara, în drept, documentele puse la dispoziție de către CNECSDTI cu privire la dosarul cauzei nu sunt depuse în integralitate, nu sunt sistematizate cronologic și nu respectă procedura prevăzută în Regulamentul de Ordine Interioara al CNECSDTI, care nu poarta nici un număr de înregistrare la care partea să se poată referi, iar semnăturile sunt indescifrabile.
Solicitarea sa, încuviințată de instanța de judecata cu privire la punerea la dispoziție a dosarului administrativ de către CNECSDTI, nu a fost dusa la îndeplinire de către pârâții 1 și 2, deoarece documentele înaintate nu conțin, în mod concret, activitățile și modalitățile în care aceștia s-au implicat pentru rezolvarea și analizarea cazurilor referitoare la încălcarea normelor de bună conduita în urma contestațiilor sau sesizărilor primite, se rezuma doar la înaintarea unor documente privind corespondenta între părți, nicidecum modul în care CNECSDTI s-au preocupat de numirea unui grup de specialiști care sa analizeze cazurile cu responsabilitate, discernământ, bună credință și temeinicie.
Nu există la dosarul administrativ înaintat documentele care ar fi dat relevanță și credibilitate faptului că au fost analizate cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduita în activitatea de cercetare-dezvoltare și că în baza documentelor respective s-ar fi emis Hotărârea nr. 14/12.07.2018 și Raportul final nr. x/12.07.2018 (Convocatorul pentru întrunirea membrilor CNECSDTI; Ordinea de zi supusă aprobării; Procesul-verbal prin care se aduce la cunoștința membrilor obiectul analizării contestației; Constituirea Comisiilor de lucru cu specialiști - în cazul de față, grup de specialiști din domeniul chimie organică recunoscuți la nivel național și internațional; Nominalizarea Comisiei de lucru sau atragerea unor specialiștii de alte instituții de prestigiu cu specializarea respectiva; Analizarea în concert și individual a fiecărui caz, întocmirea unor puncte de vedere și a Procesului-verbal al Comisiei de lucru însărcinata; Prezentarea materialului si întocmirea Raportului final in baza documentației scrise exprimate de fiecare specialist și a procesului-verbal al comisiei; înaintarea spre aprobare a Raportului final și apoi întocmirea Hotărârii (finale) care este semnată doar de președintele CNECSDTI) Toate aceste activități materializate în acte/documente trebuiau înregistrate la Secretariatul CNECSDTI în mod cronologic.
De asemenea, nu a fost depusă, deși a solicitat ca, CNECSDTI să pună la dispoziție o copie certificată pentru conformitate cu originalul, după Registrul de Secretariat în care ar fi trebuit să fie înregistrate toate documentele întocmite, de la Convocator până la supunerea spre aprobare a Raportului final aceasta putea fi un mijloc de probă în vederea justei soluționări a cauzei.
Având în vedere lipsa mijloacelor de proba ale CNECSDTI, cu privire la modul în care aceștia au considerat să emită doua acte respectiv Hotărârea si Raportul final, fără temei legal, recurentul solicită anularea acestora si obligarea pârâtului să desemneze o nouă Comisie de lucru a cărei competență decizională să fie în disciplina chimie organică, membrii recunoscuți la nivel național si internațional, în conformitate cu Ordinul nr. 211/24.04.2017 emis de MCI
Pentru toate aceste motive, recurentul solicită admiterea cererii de recurs, iar pe cale de consecință casarea hotărârii atacate și în principal trimiterea cauzei spre o nouă judecată la prima instanță, Curtea de Apel Timișoara, iar în subsidiar reținerea spre rejudecare și respectiv admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, în baza art. 497 din C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecata din prima instanță.
Apărările formulate în cauză
Împotriva recursului formulat de reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata INCEMC - Timișoara au formulat o întâmpinare comună intimații - pârâți persoane fizice A., B. și C., în cadrul căreia aceștia au solicitat respingerea recursului, ca nefondat și meținerea sentinței recurate, ca temeinică și legală.
La rândul lor, intimații persoane juridice Ministerul Educației și Cercetării și Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, au formulat, de asemenea, o întâmpinare comună, solicitând respingerea recursului, ca netemeinic și nefondat și menținerea în tot a sentinței civile recurate, ca temeinică și legală.
Răspunsul la întâmpinări
Recurentul - reclamant Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata INCEMC - Timișoara a formulat Răspunsuri la fiecare întâmpinare formulată de intimații -pârâți, în cadrul cărora solicită în esență înlăturarea apărărilor formulate de aceștia, ca neîntemeiate.
Procedura de soluționare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului din data de 16.12.2020 s-a fixat primul termen pentru soluționarea recursului la data de 13.09.2022, în ședință publică, cu citarea părților, când, Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reținând dosarul spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecății.
Soluția și considerentele instanței de recurs
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea recurată, prin raportare la criticile formulate și la normele legale incidente litigiului dedus prezentei judecăți, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata INCEMC - Timișoara este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru motivele arătate în continuare:
În ceeea ce privește contextul factual, se reține că demersul cu care reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata din Timișoara a sesizat instața, privește anularea Hotărârii nr. 14 din data de 12.07.2018 și a Raportului final nr. 14 din data de 12.07.2018, emise de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării. Acest demers are ca scop menținerea Rapoartele Comisiei de Etică ale Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata INCEMC - Timișoara, ca legale și temeinice.
Reclamantul a arătat că prin Raportul propriei Comisiei de Etică al INCEMC Timișoara din data de 04.04.2016 s-a analizat o sesizare care semnala o serie de neregularități referitoare la un număr de patru lucrări publicate în perioada 2012-2014 și a unor posibile abateri de la normele de bună conduită în cercetarea științifică. În analiza acestora, Comisia de etică a stabilit că lucrările au fost elaborate cu încălcarea regulilor de bună conduită în cercetarea științifică-dezvoltarea tehnologică și inovare, că fapta este prevăzută de art. 2
1
alin. (1), lit. b) și art. 2
1
alin. (2) lit. a) și lit. b) din Legea nr. 206/2004, iar persoanele vinovate pentru abaterile sesizate sunt A. și B.. În consecință, domnul B. a fost sacționat cu "Avertisment scris".
Cel de-al doilea Raport al Comisiei de Etică emis de INCEMC Timișoara în data de 15.06.2017 a analizat o altă sesizare prin care s-a semnalat că există suspiciuni că lucrarea "Hdleborus purpurascens - Amino Acid and Peptide Analysis Linked to the Chemical and Antiproliferative Properties of the Extracted Compounds", apărută în revista "Molecules" 2015, 20 22170-22187, conține informații care sunt suspecte de a fi false.
Comisia de Etică a INCEMC Timișoara a stabilit că au fost încălcate prevederile din Legea nr. 206/2004 referitoare la confecționarea de rezultate sau date și prezentarea lor ca date experimentale și a stabilit ca persoane vinovate pe doamna A. și pe domnul B., iar cu privire la domnul C.- la acea vreme angajat al institutului - s-a aplicat sancțiunea Avertisment scris pentru participarea activă la abaterile săvârșite de către doamna A. și domnul B..
Prin cel de-al treilea Raport al Comisiei de etică a INCEMC Timișoara din data de 18.07.2016 s-a analizat sesizarea asupra faptului că lucrarea "Helleborus purpurascens - Amino Acid and Peptide Analysis Linked to the Chemical and Antiproliferative Properties of the Extracted Compounds" apărută în revista "Molecules" 2015, a fost publicată prin încălcarea normelor de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare prevăzute în Legea nr. 206/2004.
Comisia de Etică a INCEMC Timișoara a considerat că vinovați pentru abaterile constatate sunt: doamna A. ca autor comun a celor două lucrări analizate, pentru abaterea de la pct. 1, și domnii B. și C. pentru abaterile de punctele 2 și 3 și a stabilit în conformitate cu art. II1 lit b) din Legea nr. 206/2004, retragerea lucrării "Helleborus purpurascens - Amino Acid and Peptide Analysis Linked to the Chemical and Antiproliferative Properties of the Extracted Compounds" apăruta in revista "Molecules" 2015, în sarcina domnului B., suspendarea pentru o perioada de 3 ani a dreptului de înscriere la concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și control sau ca membru în comisii de concurs, iar în sarcina domnului C., avertisment scris.
Aceste trei rapoarte ale Comisiei de Etică a INCEMC au fost contestate la CNECSDTI.
Contestațiile au fost admise, iar prin Raportul final nr. x/12.07.2018 s-a dispus anularea Raportului nr. x/04.04.2016, retragerea acestuia de pe site-ul INCEMC Timișoara, anularea sancțiunilor stabilite pentru doamna A. și domnii B. și C. cu privire la articolul publicat în revista Molecules. În plus, s-a pus în vederea Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată din Timișoara să revizuiască Regulamentul de Organizare și Funcționare al Comisiei de Etică, astfel încât să asigure eliminarea presiunilor exercitate de directorul general sau de alte persoane din Consiliul de Administrație și totodată, respectarea regulilor de funcționare și de organizare, precum și prevederile legale.
Raportul final nr. x/12.07.2018 a fost contestat în cadrul procedurii prealabile, iar CNECSDTI a respins plângerea prealabilă.
Soluționând cererea de anulare a Hotărârii nr. 14 din data de 12.07.2018 și a Raportului final nr. 14 din data de 12.07.2018, emise de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, formulată de reclamantul Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata INCEMC - Timișoara, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a respins-o, ca neîntemeiată, prin sentința civilă nr. 145 din 17 iunie 2020, recurată în cauză. Mai întâi, aceasta a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educației si Cercetării și, în consecință, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.
Recurentul - reclamant Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata INCEMC - Timișoara, prin cererea de recurs ce face obiectul prezentei judecăți, a criticat hotărârea de fond, însă, doar în ceea ce privește soluția dată acțiunii în anularea actelor administrative, neformulând critici și în ceea ce privește soluțiile date excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerului Educației si Cercetării și Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, motiv pentru care hotărârea recurată nu va fi analizată sub acest aspect, soluțiile date excepției lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți anterior menționați dobândind autoritate de lucru judecat.
Analizând hotărârea recurată, în limitele învestirii, Înalta Curte constată că, prin criticile formulate recurentul - reclamant a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
Prin criticile subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., ce reglementează situația când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, recurentul - reclamant a invocat în esență nemotivarea sentinței recurate, susținând că soluția instanței de fond nu este motivată suficient, este superificială și nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
A susținut recurentul că instanța de fond era obligată să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere deduse judecății și să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția.
Aceste critici nu pot fi însă reținute de instanța de control judiciar raportat la conținutul sentinței recurate.
Contrar susținerilor recurentului, Înalta Curte constată că hotărârea recurată îndeplinește cerințele impuse de art. 425 alin. (1) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei, instanța de fond a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se atât la susținerile părților, cât și la dispozițiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecății.
Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."
Înalta Curte constată că obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.
Totodată, omisiunea primei instanțe de a oferi o motivare, în condițiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunțare asupra acțiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv și considerente, ca elemente componente esențiale și obligatorii ale hotărârii judecătorești.
Înalta Curte mai arată și că, în acord cu disp. art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluționarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situația de fapt specifică procesului, iar în funcție de aceasta să aplice normele juridice incidente.
Or, instanța de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluția adoptată; Înalta Curte apreciază că sentința civilă recurată respectă disp. art. 22 alin. (2) și art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanță a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluției pronunțate, fiind clare rațiunile avute în vedere de instanță.
Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată.
În ceea ce privește critica conform căreia instanța de fond era obligată să se pronunțe asupra " tuturor capetelor de cerere deduse judecății", reține Înalta Curte că, raportat la petitul cererii de chemare în judecată " acțiune în anularea Hotărârii nr. 14 din data de 12.07.2018 și a Raportului final nr. 14 din data de 12.07.2018, precum și a adresei nr. x/03.01.2019, respectiv menținerea, ca legale și temeinice a Rapoartelor Comisiei de Etică a INCEMC Timișoara din datele de 04.04.2016, 15.06.2017 și 18.07.2016", soluția dată de instanță, de respingere a acțiunii, este pronunțată în limitele învestirii, astfel cum impun dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., ce reglementează rolul judecătorului în aflarea adevărului.
În condițiile în care, astfel cum se poate constata cu ușurință, în cadrul considerentelor hotărârii instanța a analizat criticile de nelegalitate invocate de recurentul - reclamant în cererea de chemare în judecată și a arătat motivele pentru care le-a înlăturat, reținând legalitatea Hotărârii nr. 14 din data de 12.07.2018, a Raportului final nr. 14 din data de 12.07.2018 și a adresei nr. x/03.01.2019, în mod evident că nu putea menține, "ca legale și temeinice Rapoartele Comisiei de Etică a INCEMC Timișoara din datele de 04.04.2016, 15.06.2017 și 18.07.2016", astfel cum recurentul - reclamant a solicitat prin cel de-al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, în cadrul hotărârii instanța arătând motivele pentru care a considerat că Rapoartele Comisiei de Etică a INCEMC Timișoara din datele de 04.04.2016, 15.06.2017 și 18.07.2016 nu au fost emise cu respectarea normelor privind buna conduită în activitatea de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și invocare, contrar susținerilor reclamantului.
Reține instanța de control judiciar că motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant, fiecare temei de drept invocat de acesta în cererea de chemare în judecată și fiecare probă depusă de parte, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune.
Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile/criticile invocate de reclamant cu privire nelegalitatea actelor administrative atacate, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de casare cercetat; prima instanță reținând corect situația de fapt și, totodată, realizând o încadrare juridică adecvată.
Dimpotrivă, judecătorul fondului a expus în mod clar și logic raționamentul în baza căruia a constatat legalitatea actelor contestate, neputându-se reține astfel nemotivarea hotărârii.
Faptul că recurentul nu împărtășește raționamentul logico-juridic ce a fundamentat soluția primei instanțe, respectiv că instanța nu și-a însușit criticile recurentului, dimpotrivă, le-a respins, expunând și argumentele pentru care a procedat astfel, nu înseamnă că hotărârea este nemotivată.
Reține Înalta Curte că cerința motivării adecvate a unei hotărâri judecătorești nu trebuie confundată cu obligația de a răspunde tuturor argumentelor prezentate de părți în vederea susținerii temeiurilor de fapt și de drept pe care se întemeiază solicitările părților litigante, fiind suficient ca aceasta să răspundă argumentelor esențiale, aceste argumente putând fi tratate grupat.
Motivarea hotărârii judecătorești înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raționamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.
O hotărâre motivată corespunzător, astfel încât să fie posibilă exercitarea controlului judiciar asupra sa și să ofere toate garanțiile unui proces echitabil, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituția României și ale art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu poate fi atinsă de un viciu de nelegalitate rezultat din lipsa unui răspuns la fiecare argument cuprins în cererile părților, cât timp raționamentul logico-juridic s-a format cu luarea în considerare a acestor argumente, chiar și în condițiile în care nu s-a referit expres la fiecare dintre ele.
Astfel, așa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunțate în Cauza Gheorghe Mocuța împotriva României:
"În continuare, Curtea reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligația de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanțelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."
În speța de față, instanța de control judiciar constată că sentința recurată respectă exigențele impuse de art. art. 425 alin. (1) C. proc. civ., pentru a fi considerată motivată, întrucât, raportat la obiectul cauzei, instanța de fond a expus în mod corespunzător argumentele prin care a înlăturat criticile de nelegalitate expuse de recurentul - reclamant, raportându-se atât la susținerile părților, cât și la dispozițiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecății, nefiind identificate nici "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" pentru a se putea reține incidența motivului de casare invocat.
Contrar susținerilor recurentului, o astfel de motivare permite exercitarea controlului ierarhic superior asupra legalității sale, asigurând, totodată, garanțiile necesare pentru efectivul acces la justiție și pentru evitarea arbitrariului în soluționarea cauzei.
Prin urmare, criticile recurentului privind nemotivarea sentinței recurate, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., nu pot fi reținute, fiind nefondate.
În ceea ce privește criticile aduse aceleiași sentințe, din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., constată Înalta Curte că, potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.
În cadrul acestui motiv de recurs recurentul s-a limitat a susține doar că instanța a încălcat prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică dezvoltarea tehnologică și inovare, neținând cont de existența normelor speciale aplicabile, fără a indica, însă, în concret, care este efectiv textul de lege încălcat de instanța de fond și normele speciale aplicabile.
Deopotrivă, a mai susținut recurentul ca fiind eronată susținerea instanței de fond în sensul că " Rapoartele Comisiei de Etică a INCEMC Timișoara din datele o4.04.2016, 15.06.2017 și 18.07,2016 nu au fost emise cu respectarea normelor privind buna conduită în activitatea de cercetare - dezvoltare și inovare", aceasta nearătând motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția.
Această critică nu poate fi reținută de către instanța de control judiciar, raportat la considerentele instanței de fond ce fundamentează soluția pronunțată în dispozitivul hotărârii.
Analizând în mod judicios legalitatea și temeinicia Raportului final nr. x din 12.07.2018 privind souționarea sesizării înregistrate la CNECSDTI cu nr. x din 03.07.2017, nr. 55 din 25.07.2017 și nr. 65 din 09.08.2018, în mod corect instanța de fond și-a însușit concluziile pârâtului din cuprinsul raportului, în sensul că nu sunt suficiente elemente pentru a demonstra existența abaterilor semnalate, în condiile în care sesizarea care a stat la baza raportului din 15.06.2017 nu are număr de intrare în registratură, ci doar număr alocat de Comisia de etică - nr. 1/09.05.2017/CE, contravenind dispozițiilor art. 18 alin. (1) din propriul ROF al Comisiei de Etica din cadrul INCMC Timișoara, ce prevăd că toate sesizările și contestațiile adresate către CE se înregistrează la registratura INCEMC din Timișioara, str. x, nr. 144…, ori diferitele procese-verbale care au fost emise în legătură cu cauza de față poartă un număr diferit de semnături și niciunul dintre acestea nu precizează dacă hotârarea a fost luată cu unanimitate ori cu majoritate de voturi, fiind astfel încălcate și prevederile art. 23 alin. (2) din cadrul aceluiași Regulament, conform cărora "Procesul-verbal consemnează lista membrilor participanți, fie fizic, fie prin mijloace electronice, subiectele discutate și hotărârile adoptate fie prin consens, fie prin vot".
Totodată, contrar celor susținute de recurentul - reclamant, făcând propria analiză a Rapoartelor Comisiei de Etică a INCEMC Timișioara din data de 04.04.2016, 15.05.2017 și din data de 18.07.2016, dat fiind faptul că argumentele reținute de comisia ce a întocmit Raportul nr. x din 04.04.2016, la aplicarea sancțiunii s-au bazat doar pe suspiciuni, bănuieli și nu pe probe concrete, evidente, aceasta folosind expresiile" datele spectrale RMN prezentate de autori seamănă suspect de mult cu un spectru simulat", ori" apare suspiciunea că de fapt nu s-au realizat studii spectroscopice experimentale ci doar simulări de spectre" și " bănuială confirmată de refuzul autorilor de a prezenta spectrele obținute experimental", în mod corect judecătorul de primă jurisdicție a reținut ca fiind justificată concluzia pârâtului CNECSDTI, ce a constatat ca nefondat acest raport, pe considerentul că faptele semnalate de comisia de etică în privința celor patru articole publicate în perioada 2012-2014 nu sunt probate, iar argumentele expuse în raport se încadrează în articolul 3 din Legea nr. 206/2004, ce prevede că " Datele contradictorii, diferențele de concepție experimentală sau de practică, diferențele de interpretare a datelor de cobcepție experimentală sau de practică, diferențele de interpretare a datelor, diferențele de opinie sunt factori specifici cercetării-dezvoltării și nu constituie abateri de la buna conduită".
În ceea ce privește critica recurentului conform căreia din cuprinsul Hotărârii nr. 14 din 12.07.2018 prin care aprobă Raportul final ce poartă același număr și aceeași dată, nu rezultă că au fost analizate de un grup de specialiști în chimie organică, Înalta Curte o apreciază ca nefondată, față de conținutul raportului, din cuprinsul căruia (filele x din Raportul final nr. 14) rezultă că " experții CNECSDTI au analizat cu atenție toate documentele primite de la CNECSDTI precum și cele disponibile online", respectivele documente fiind identificate în cadrul raportului.
Așadar, în acord cu instanța de fond și instanța de control judiciar constată că intimatul - pârât și-a îndeplinit obligația de a analiza contestația, folosindu-se și de expertiza unui grup de specialiști din domeniul chimie organică, iar prezența specialiștilor respectivi a respectat întru totul dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordinul nr. 211/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare si funcționare al Consiliului National de Etica a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, ce prevăd că " la ședințele CNECSDTI pot fi cooptați, cu aprobarea prealabilă a conducerii MCI, specialiști care nu sunt membri ai CNECSDTI numai pentru anumite puncte de pe OZ (ordinea de zi) și numai pe durata discutării acestora).
Solicitarea recurentului de a se face dovada prezenței unui reprezentat MCI la ședințele de lucru sau a unor specialiști în chimie organică recunoscuți la nivel național și internațional, în sensul divulgării identității acestora, este fără suport legal, contravenind chiar articolului 16 alin. (3) și (4) din Anexa 1 Regulament de organizare și funcționare al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării din Ordinul MCI nr. 211/2017, ce prevăd următoarele:
"art. 16 alin. (3) Membrii CNECSDTI și specialiștii din grupurile de lucru, precum și persoanele care asigură secretariatul CNECSDTI au obligația păstrării confidențialității în privința documentelor supuse dezbateriiși pozițiilor exprimate pe parcursul acestora, cu excepția acelor documente care sunt făcute publice.
Alineat 4 În momentul nominalizării, atât membrii CNECSDTI cât și specialiștii din grupurile de lucru ale acestuia, precum și persoanele care asigură secretariatul CNECSDTI vor semna o declație de confidențialitate".
Or, implementarea acestor dispoziții impune confidențialitatea asupra discuțiilor purtate, dar și asupra identității specialiștilor care au contribuit la redactarea rapoartelor intermediare și finale.
În ceea ce privește criticile de nelegalitate a Raportului final nr. x din 12.07.2018 sub aspectul celor reținute cu privire la Rapoartele Comisiei de Etică a INCEMC Timișoara din data de 04.04.2016, din data de 15.06.2017 și din data de 18.07.2016, reține Înalta Curte că, prin reluarea acestor critici deja cenzurate de prima instanță, recurentul-reclamant tinde să obțină o nouă reexaminare a fondului cauzei, ceea ce este de nepermis, în condițiile în care recursul, cale extraordinară de atac, nu implică o nouă dezbatere pe fond a pricinii, ci exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, respectiv conformitatea acesteia cu regulile de drept aplicabile, părțile având deja la dispoziție o judecată în fond în fața primei instanțe.
Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că soluția instanței de fond, de respingere a acțiunii în anulare și, astfel, de menținere a actelor atacate, este legală, fiind pronunțată cu interpretarea corectă a Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, dar și a Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării aprobat prin Ordinul MCI nr. 211/2017, criticile recurentului subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. neputând fi reținute.
Așa fiind, Înalta Curte reține că soluția adoptată a fost corect și amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât niciunul dintre motivele de casare invocate de recurentul - reclamant nu poate conduce la reformarea hotărârii atacate.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., invocate de recurentul - reclamant, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată INCEMC - Timișoara, ca nefondat, cu consecința menținerii, ca legale, a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamantul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată INCEMC - Timișoara împotriva sentinței civile nr. 145 din 17 iunie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 13 septembrie 2022.