ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3849/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 18.03.2021 pe rolul Tribunalului București, sub numărul x/2021, reclamantul A. a formulat cerere de chemare în judecat,ă în contradictoriu cu Consiliul National Pentru Combaterea Discriminării și Colegiul National Victor Babeș, prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 629 din data de 16.09.2020 emisa de Consiliul National Pentru Combaterea Discriminării si comunicata in data de 17.03.2021. Prin hotărârea nr. 629 din 16.09.2020 Colegiul Director, luând in considerare probele administrate, s-a pronunțat cu privire la faptele sesizate si a sancționat reclamantul cu o amenda contravențională în cuantum de 2000 RON, potrivit art. 2 alin. (11) si art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 coroborat cu art. 8 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Totodată, invocă excepția de nelegalitate a hotărârii anterior menționate, întrucât aceasta a fost emisa cu nerespectarea dispozițiilor prevăzute in art. 20 alin. (7) si art. 26 alin. (4) din O.U.G. nr. 137/2000 și prescripția dreptului de aplicare a sancțiunii amenzii contravenționale- art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001. La data de 27.12.2021 Inspectoratul Școlar al Municipiului București a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar al Municipiului București. A solicitat respingerea excepției nulității aplicării tardive a sancțiunii contravenționale invocata in cererea de chemare in judecata, precum si excepția prescripției aplicării amenzii contravenționale ca neîntemeiate si nefondate. Reclamantul a depus la dosar și cerere de suspendare act administrativ . Prin sentința civilă nr. 4643 din 13 iulie 2021, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția CAF pe rolul căreia s-a înregistrat dosarul cu nr. x/2021

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 133 din 1 februarie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal pronunțată în dosarul nr. x/2021, s-a respins ca inadmisibila excepția de nelegalitate a Hotărârii 629/2020 a CNCD; s-a respins cererea de suspendare a Hotărârii 629/2020 a CNCD ca neîntemeiată; s-a respins cererea de anulare a Hotărârii nr. 629/2020 a CNCD, în cauza privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Colegiul Național Victor Babeș și Inspectoratul Școlar al Municipiului București, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 133 din 1 februarie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat cerere de recurs, la dat de 17 martie 2023. Prin motivele de recurs, depuse la dosar la data de 9 mai 2022, întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susținut că instanța de fond nu i-a comunicat intampinarile formulate de parați, astfel încat sa aibă posibilitatea sa formuleze raspunsuri la întâmpinare, asa cum este statuat în dispozițiile art. 201 C. proc. civ., si pe cale de consecința, hotărârea atacată cade sub sancțiunea nulității prevăzută de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Astfel, în opinia sa, prima instanță a interpretat in mod greșit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia, mai ales cu privire la termenele procedurale in rezolvarea sesizărilor, asa cum este prevăzut in art. 20 alin. (7) din O.U.G. nr. 137/2000. A mai susținut recurentul că hotărârea recurata este lipsita de temei legal si a fost data cu incalcarea sau cu aplicarea greșita a legii, precum și faptul că hotărârea cuprinde motive constradictorii si străine de natura cauzei.

Apărările formulate în recurs Intimatul-pârât Colegiul Național Victor Babeș a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Colegiul Național întrucât actul administrativ contestat a fost emis de către CNCD prin Hotărârea nr. 629/2020, nu de către Colegiul Victor Babeș. Intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Municipiului București, prin întâmpinarea depusă la data de 04.05.2022, a invocat excepția nulității recursului raportat la prevederile art. 489 C. proc. civ., cu susținerea că recursul trebuia motivat prin însăși cererea de recurs, înăuntrul termenului de recurs. Intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Municipiului București, prin întâmpinarea depusă la data de 06.06.2022, a invocat excepția tardivității recursului, în raport de prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Răspunsul la întâmpinare Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul-reclamant a solicitat respingerea excepției nulității invocată de intimatul Inspectoratul Școlar al Municipiului București, susținând că art. 486 alin. (1) C. proc. civ. prevede posibilitatea depunerii motivelor de recurs pe cale separată fără ca textul să precizeze și un termen limită.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 14 septembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând cu prioritate excepția nulității recursului față de depunerea tardivă la dosar a motivelor de recurs, Înalta Curte apreciază că recursul este nul, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. 1. Argumente de fapt relevante Înalta Curte reține că potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 489 alin. (1) din același act normativ, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (3), care statuează că motivele de casare de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților. Una dintre cerințele de formă ale cererii de recurs prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. este aceea că "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: (…) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat." Prin urmare, motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare, interpretarea acestora în mod coroborat fiind în sensul că motivele de recurs se pot depune separat de cererea prin care se declaraă recurs, dar înăuntrul termenului de recurs. Or, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: "Hotărârea pronunțată în prima instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare". Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează. Înalta Curte constată că recurentul a înregistrat declarația de recurs la dosar la data de 17 martie 2022, în cuprinsul acesteia menționând că urmează să depună motivele de recurs până la primul termen de judecată, depunând memoriul cu motivarea recursului la data de 9 mai 2022. Așadar, în raport cu data comunicării sentinței atacate, respectiv 16 martie 2022, termenul de declarare a recursului se împlinea la data de 1 aprilie 2022, recurentul-reclamant depunând motivele de recurs la data de 9 mai 2022, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de lege. În concluzie, din această perspectivă, recursul declarat de recurentul-reclamant este inform din punct de vedere procedural și, ca atare, nu satisface exigențele pentru validarea acestuia, Înalta Curte urmând a face aplicarea sancțiunii nulității. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (1) C.prov.civ. și art. 496 alin. (1) C.prov.civ. coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, va admite excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât și va constata nulitatea recursului formulat de reclamant.