ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3771/2023

Ședința publică din data de 12 septembrie 2023

Asupra cererii de îndreptare, lămurire și completare a Deciziei nr. 1052 din 23 februarie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, astfel cum a fost formulată și motivată de petentul - recurent A., reține următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la 24.02.2020 și precizată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, a solicitat desființarea Rezoluției de clasare din 21.12.2019, înregistrată sub nr. x emisă în dosarul nr. x al Inspecției Judicare - Direcția de inspecție pentru Judecători, cât și Rezoluția inspectorului șef al Inspecției Judicare nr. C20-133 din 10 februarie 2020 și și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 455 din 25 martie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca nefondată.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva senținței pronunțate de Curtea de Apel București a promovat recurs reclamantul A., în condițiile art. 483 C. proc. civ.

Hotărârea ce face obiectul cererii de îndreptare, lămurire și completare ce face obiectul prezentei judecăți

Prin Decizia nr. 1052 din 23 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 455 din 25 martie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Cererea formulată de petentul-recurent A.

La data de 14.03.2023, recurentul A. a transmis pe e-mail la instanță cerere de îndreptare, lămurire, completare împotriva Deciziei nr. 1052 din 23 februarie 2022, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 442, 443 și 444 din C. proc. civ.

În susținerea cererii sale, petentul arată că în toată motivarea deciziei nu se face nici o mențiune cu privire la abaterea disciplinară "gravă neglijență" a judecătorilor din dosarele nr. x/2019 și y/2017 ale Curții de Apel Pitești, iar aceasta este dovedită în dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici nu se precizează dacă această abatere disciplinară de gravă neglijență a judecătorilor din aceste dosare există conform motivelor de recurs expuse în dosarul de față nr. x/2020, motive ce ar fi trebuit să-i dea câștig de cauză în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Pitești.

Motivul de recurs din dosarul de față nr. x/2020 de constatare și verificare a abaterii disciplinare " gravă neglijență" era singurul și nu a fost judecat, motiv pentru care solicită a se constata că recursul său nu a fost judecat.

Solicită astfel a se dispune anularea Deciziei nr. 1052/23.02.2022 din dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție și judecarea recursului său, în sensul admiterii acestuia, astfel cum a fost formulat, existând gravă neglijență în judecarea dosarelor nr. x/2019 și y/2017 ale Curții de Apel Pitești, deoarece a fost încălcată legea în mod evident, neechivoc și clar, producându-i-se un prejudiciu enorm, fiind lăsat fără serviciul la care era specialist.

Invocă dispozițiile art. 99

1

din Legea nr. 303/2004 și precizează că nu solicită ca Înalta Curte să judece în locul magistraților din dosarele nr. x/2019 și y/2017 ale Curții de Apel Pitești, ci să se analizeze dacă a fost respectată legea în aceste dosare, solicitând astfel a se atașa respectivele dosare, pentru dovedirea motivelor sale de recurs.

Apărările formulate cu privire la cererea petentului-recurent A.

Deși cererea de îndreptare,lămurire, completare a Deciziei nr. 1052 din 23.02.2022, astfel cum a fost formulată de petentul -recurent A. a fost comunicată intimatei Inspecția Judiciară, aceasta nu a formulat apărări.

Soluția Înaltei Curți cu privire la cererile formulate de petentul - recurent A..

Analizând cererile, astfel cum au fost formulate și motivate de petentul A. cu privire la Decizia nr. 1052 pronunțată la data de 23 februarie 2023, în contradictoriu cu intimata Inspecția Judiciară, Înalta Curte constată că, în esență, petentul solicită atât îndreptarea erorii materiale, cât și lămurirea și completarea deciziei anterior menționate, urmând, așadar ca aceste cereri să fie analizate raportat la dispozițiile art. 442, 443 și art. 444 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 442 din C. proc. civ.:

"Îndreptarea hotărârii

"Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere."

Totodată, potrivit dispozițiilor Art. 443 din C. proc. civ.:

Art. 443 Lămurirea hotărârii și înlăturarea dispozițiilor contradictorii:

"1. În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea și aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice".

Dispozițiile Art. 444 din C. proc. civ., ce reglementează " Completarea hotărârii" prevăd că:

"Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale", pe care părțile îl pot utiliza pentru a "cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare".

Astfel, Înalta Curte reține că, în sensul dispozițiilor art. 442 alin. (1) și art. 444 din C. proc. civ., noțiunea de greșeală materială are înțelesul de eroare materială vizibilă, avându-se în vedere doar greșelile asupra numelui, calităților și susținerilor părților, cele de calcul sau orice alte greșeli materiale, iar cerința esențială, comună, ce poate reprezenta cauza unei cereri de îndreptare, respectiv de completare a unei hotărâri judecătorești este omisiunea instanței.

În ceea ce privește lămurirea hotărârii și înlăturarea dispozițiilor contradictorii, reglementată de art. 443 C. proc. civ., din interpretarea normei legale enunțate rezultă că instituția reglementată de acest text de lege vizează ipoteza în care se impune explicitarea dispozitivului hotărârii sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii din cuprinsul acestuia.

Prin Decizia nr. 1052 pronunțată la data de 23.02.2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 455 din 25 martie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Prin cererea ce face obiectul prezentei judecăți, petentul A. a susținut în esență că instanța nu a analizat dacă în dosarele anterioare există abaterea disciplinară " gravă neglijență", astfel cum a dezvoltat în cadrul cererii de recurs formulate în dosarul de față, motivul de recurs " de constatare și verificare abateri disciplinare - gravă neglijență" fiind singurul și " nu a fost judecat", solicitând astfel admiterea recursului.

Astfel, față de argumentele petentului, se constată că acesta urmărește de fapt o rejudecare a recursului, partea fiind, în esență, nemulțumită de soluția pronunțată de instanța de recurs. Se constată, așadar, că petentul tinde, în realitate, la schimbarea soluției pronunțate în cauză.

Or, Înalta Curte reține că procedura specială de îndreptare a erorii materiale sau de lămurire a dispozitivului hotărârii poate fi folosită de părți doar în ipoteza în care noțiunea de greșeală materială are înțelesul de eroare materială vizibilă, avându-se în vedere doar greșelile asupra numelui, calităților și susținerilor părților, cele de calcul, săvârșite cu ocazia redactării hotărârii. Pe calea prevăzută pe textele de lege menționate nu pot fi îndreptate greșelile de judecată, care privesc fondul litigiului.

De asemenea, procedura specială de lămurire a dispozitivului poate fi folosită de părți doar în cazul în care dispozitivul hotărârii judecătorești nu este suficient de clar, fapt ce poate crea dificultăți cu ocazia punerii în executare, nefiind însă o cale instituită de lege în scopul de a anula sau schimba hotărârea pronunțată, întrucât anularea sau schimbarea unei hotărâri se poate realiza numai prin intermediul căilor legale de atac. Rezultă, din prevederile art. 443 C. proc. civ., că instanța nu poate reanaliza fondul pricinii în această procedură decât cu încălcarea flagrantă a principiului autorității de lucru judecat a hotărârii judecătorești a cărei lămurire s-a solicitat, principiu stabilit de art. 430 și urm. C. proc. civ.

Așadar, prin cererea privind lămurirea dispozitivului hotărârii, nu se poate cere modificarea acestuia, ci doar clarificarea lui, se pot interpreta doar măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se dorește, fără ca judecătorul să poată, sub motiv de interpretare, să elimine anumite dispoziții din hotărârea inițială, să adauge la aceasta sau să-i modifice sensul. În toate cazurile însă, procedura lămuririi întinderii și cuprinsului dispozitivului hotărârii este folosită numai atunci când există contradicții în cadrul dispozitivului, ceea ce nu este cazul în ceea ce privește Decizia nr. 1052 pronunțată la data de 23.02.2022, în condițiile în care, în cadrul acesteia s-a dispus doar respingerea recursului, ca nefondat.

Cât privește completarea hotărârii, reține Înalta Curte că, pe această cale nu se poate invoca nesoluționarea recursului sau omisiunea de a cerceta vreunul dintre motivele de casare invocate Din economia acestei norme legale rezultă că textul legal se aplică în cazul judecății în primă instanță, când instanța are a se pronunța asupra cererilor principale, accesorii, conexe sau incidentale cu care a fost investită, precum și în cazul judecății în fond, după casarea cu reținere ori după anularea sentinței în apel.

Nicidecum această normă legală nu permite părții să solicite completarea unei hotărâri pronunțate în căile de atac și care vizează omisiuni privind pronunțarea asupra unor motive ori critici compatibile cu calea de atac respectivă, deoarece procedura completării nu este incidentă în ipoteza nesoluționării unui motiv de recurs, ci în ipoteza nesoluționării unui capăt de cerere, ca urmare a casării cu reținere spre rejudecare.

Așa fiind, Înalta Curte constată că pretinsa omisiune a instanței de a judeca recursul ce a făcut obiectul dosarului de față nu poate fi remediată pe calea procedurală prevăzută de art. 444 C. proc. civ., dar nici pe caile reglementate de dispozițiile art. 442 și 443 C. proc. civ., partea fiind nemulțumită, de fapt, de soluția dată recursului său prin Decizia nr. 1052/23.02.2022, iar această soluție nu poate fi schimbată printr-o cerere de îndreptare, lămurire sau completare a hotărârii.

Față de toate aceste considerente, neidentificând nici o omisiune și nici o eroare materială din partea instanței la pronunțarea Deciziei nr. 1052 din data de 23 februarie 2022 în dosarul nr. x/2020, în sensul dispozițiilor art. 442, art. 443 și art. 444 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea formulată de petentul - recurent A. privind completarea, lămurirea și îndreptarea Deciziei nr. 1052 din data de 23 februarie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de petentul A. privind completarea, lămurirea și îndreptarea Deciziei nr. 1052 din 23 februarie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 septembrie 2023.