ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3667/2023

Ședința publică din data de 29 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea la data de 07 iunie 2019 și înregistrată sub nr. x/2019, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., pentru membrii de sindicat A., B. și C., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la aplicarea Legii nr. 284/2010 în perioada cât aceasta a fost în vigoare în sensul acordării și plății către reclamanți a tuturor sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și a tuturor celorlalte drepturi salariale la care aveau dreptul în perioada de aplicare a legii; obligarea pârâtului la acordarea către reclamanți a compensației de risc/pericol deosebit, în cuantum de 30%, calculată la salariul de funcție, începând cu 11.03.2016 până la aplicarea acestui element salarial conform Legii nr. 153/2017; obligarea pârâtului la aplicarea Legii nr. 153/2017, începând cu data de 01.07.2017, în sensul acordării și plății către reclamanți a tuturor sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și a tuturor celorlalte drepturi salariale la care au dreptul conform acesteia; obligarea pârâtului la acordarea către reclamanți a compensației de risc/pericol deosebit, în cuantum de 30%, calculată la salariul de funcție, începând cu 01.07.2017; obligarea pârâtului la acordarea către reclamanți a majorării salariului de funcție cu 7,5%, conform art. 19 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017 începând cu data de 01.07.2017; obligarea pârâtului la acordarea către reclamanți a majorării salariului de funcție cu 12,5%, conform art. 23 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017 începând cu data de 01.07.2017.

Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la aplicarea prevederilor Legii nr. 153/2017, începând cu data de 01.07.2017, în mod special a art. 7 alin. (1) lit. b), raportat la art. 1. din H.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sumă de 1.450 RON, respectiv raportat la art. 1 din H.G. nr. 846/29 noiembrie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul garantării/plății unui salariu de funcție, fără adaosuri - sporuri, indemnizații, compensații ori alte tipuri de majorări salariale - la un nivel egal sau mai mare decât salariul de bază minim brut pe țară în sumă de 1900 RON, respectiv raportat la art. 1 din H.G. nr. 937/07.12.2018, în sensul garantării/plății unui salariu de funcție, fără adaosuri - sporuri, indemnizații, compensații ori alte tipuri de majorări salariale - la un nivel egal sau mai mare decât salariul de bază minim brut pe țară în sumă de 2080 RON și 2.350 RON pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare; obligarea pârâtului la acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri) prin raportare la salariul de funcție stabilit la 1450 RON pentru perioada 01.02.2017-31.12.2017; obligarea pârâtului la acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri) prin raportare la salariul de funcție stabilit la 1900 RON pentru perioada 01.01.2018-31.12.2018; obligarea pârâtului la acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri) prin raportare la salariul de funcție stabilit la 2080 RON și 2.350 RON pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, precum și obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale dintre salariile efectiv încasate și salariilor cuvenite conform Legii nr. 284/2010, pentru perioada cât aceasta a fost în vigoare, respectiv conform Legii nr. 153/2017, actualizate cu rata inflației și dobânda legală aferentă.

Prin sentința civilă nr. 1228/05.10.2022 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr. x/2019 s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare de pârâtul I.P.J. Tulcea.

S-a respins acțiunea privind pe reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I, în numele și pentru membrii de sindicat A., B. și C., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, ca nefondată.

Împotriva aceste sentințe a declarat apel Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I în numele și pentru membrii de sindicat A., B. și C., apel ce a fost înregistrat pe rolul secției I Civile a Curții de Apel Constanța.

2.1. Hotărârea Curții de Apel Constanța, secția I civilă, Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin decizia civilă nr. 67 din data de 6 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de polițiști și, dat fiind statutul de funcționar public stabilit expres prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 260/2002, acestora le sunt aplicabile reglementările prevăzute de O.U.G. nr. 57/2019, respectiv prevederile art. 536, competența de soluționare a cauzei aparținând secției de contencios administrativ și fiscal.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal

Prin decizia civilă nr. 5 din data de 15 mai 2023, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I Civilă a Curții de Apel Constanța, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că reclamanții nu au calitatea de polițiști, ci de personal contractual, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 382 din O.U.G. nr. 57/2019.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, secția I civilă - Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că "există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior și-au declarat necompetența".

Reclamanții din dosarul nr. x/2019 înregistrat inițial pe rolul Tribunalului Tulcea au solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea la plata unor drepturi salariale prin aplicarea Legii nr. 284/2010 și respectiv a Legii nr. 153/2017, astfel cum au fost detaliate în acțiunea introductivă.

Având în vedere calitatea de personal contractual a reclamanților, prin încheierea civilă din data de 02.06.2022, instanța a constatat natura juridică a cauzei ca fiind litigiu de muncă și a dispus trimiterea dosarului completului specializat competent în litigii de muncă și asigurări sociale, dosarul fiind soluționat pe fond de acest din urmă complet, prin sentința civilă nr. 1228 din data de 05.10.2022, cu menționarea căii de atac a apelului.

Astfel, litigiul a fost soluționat la fond de către secția civilă a Tribunalului Tulcea în considerarea calității reclamanților de personal contractual cu atribuții de secretariat în cadrul IPJ Tulcea, fiind pe deplin aplicabile dispozițiile art. 382 din O.U.G. nr. 57/2019, reclamanții făcând parte din categoria de personal bugetar cărora nu li se aplică prevederile privind funcționarii publici.

În acest context, fiind vorba de un litigiu civil soluționat pe fond de un complet specializat în litigii de muncă, calea de atac este cea a apelului, iar competența de soluționare a apelului aparține secției I civile din cadrul Curții de Apel, nicidecum secției de contencios administrativ și fiscal.

Înalta Curte are în vedere și faptul că prin Decizia nr. 4 din 24.04.2023 a Înaltei Curte de Casație și Justiție s-a statuat că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina: -cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac;- în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)".

Cum în primă instanță cauza a fost soluționată de secția civilă din cadrul Tribunalului Tulcea, în considerarea obiectului și naturii litigiului stabilit deja ca fiind litigiu de muncă și asigurări sociale, competența materială a instanței de control judiciar nu poate fi determinată decât prin prisma specializării primei instanțe.

Așa fiind, competența materială a instanței de control judiciar în soluționarea căii de atac a apelului, astfel cum a fost promovat de reclamanți, aparține secției I civilă din cadrul Curții de Apel Constanța.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, secția I civilă - Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe apelanții-reclamanți C. prin Sindicatul Național al Polițiștilor, Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., B. prin Sindicatul Național al Polițiștilor, A. prin Sindicatul Național al Polițiștilor și pe intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, în favoarea Curții de Apel Constanța, secția I civilă - Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 29 iunie 2023.