ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3646/2022

Cererea de chemare în judecată Prin sentința nr. 508 din data de 04 februarie 2020, pronunțată de Judecătoria Slatina s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Slatina invocată de pârâta și s-a declinat soluționarea cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâta Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din Cadrul Direcției Medicale a Ministerului Apărării Naționale, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această sentință Judecătoria Slatina, deliberând exclusiv, în raport cu dispozițiile art. 237 alin. (2) pct. 1 coroborat cu art. 248 C. proc. civ., asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Slatina, invocată de pârât, a admis și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, potrivit următoarelor considerente: Instanța a reținut că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A., a formulat în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naționale - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară, contestație împotriva deciziei medicale nr. A5760/35/09.07.2019, solicitând anularea deciziei contestate și menținerea ca temeinică și legală a Deciziei nr. 2748/9 din data de 24.05.2019. Prin Decizia medicală nr. A5780/35 din 09.07.2019 emisă de Ministerul Apărării Naționale - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară, reclamantul A., a fost declarat inapt pentru a urma instituțiile militare de învățământ, decizia medicală putând fi atacată la instanțele judecătorești competente în termen de 30 zile de la comunicare. În consecință, judecătoria a constat că obiectul principal al acțiunii, îl constituie: anularea Deciziei medicale nr. A5760/35/09.07.2019. Așadar, acțiunea promovată de reclamant privește un act administrativ emis de pârâtul Ministerul Apărării Naționale - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică conform dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 346/2006. În temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanța a apreciat întemeiată excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Slatina invocată de pârât, sens în care a admis cererea și în raport de dispozițiile art. 132 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal. La Curtea de Apel Craiova, cauza a fost înregistrată sub nr. x/2020.

Sentința instanței de fond Prin sentința nr. 110/2020 din 9 iulie 2020, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală De Expertiză Medico-Militară Din Cadrul Direcției Medicale A Ministerului Apărării Naționale, ca nefondată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 110/2020 din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casare sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii astfel cum a fost formulată. În motivarea recursului, recurentul-reclamant a susținut că prima instanță a interpretat greșit "actul dedus judecății", respectiv la momentul admiterii recurentul apreciază era apt din punct de vedere medical.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 23 octombrie 2020, intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale pentru Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a invocat excepția nulității recursului, iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea ca legală a hotărârii instanței de fond.

Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente: Prealabil, Înalta Curte va respinge ca neîntemeiată excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale pentru Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară apreciind că, în mod formal, criticile se circumscriu formal cazului de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Înalta Curte apreciază că argumentele recurentului-pârât vizând pretinsa încălcare sau greșita aplicare de către instanța de fond a normelor de drept material nu sunt întemeiate. Faptul că recurentul nu împărtășește raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția primei instanțe nu poate conduce la incidența în cauză a motivului de casare invocat. Totodată, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., analiza instanței de recurs presupune examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. În ceea ce privește motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat hotărârea recurată cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor legale incidente, astfel încât nu se impune reformarea acesteia nici din această perspectivă. Din analiza considerentelor hotărârii atacate, rezultă în mod clar care au fost considerentele primei instanțe, sub aspectul raportului juridic desfășurat între părțile litigante, respectiv care au fost considerentele pentru care a fost respinsă ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul A. având ca obiect anulare act administrativ. Astfel, decizia medicală nr. A 5780/35 din 09.07.2019 a fost emisă de Comisia centrală de expertiză medico-militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiză medico-militară, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne, al ministrului justiției și al directorului Serviciului Român de Informații nr. M.66/98/3005/8966/2016. În conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. a) din Regulament, Comisia analizează și avizează deciziile medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară. Or, în aplicarea acestor prevederi, Comisia a constatat că decizia medicală nr. A 2748/9 din 24.05.2019, emisă de Comisia de expertiză medico-militară a Spitalului Militar de Urgență "Dr. Alexandru augustin" Sibiu, cuprinde o încadrare necorespunzătoare a reclamantului în prevederile Baremului medical privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pe perioada școlarizării elevilor și studenților în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pentru ocuparea funcțiilor de soldat/gradat profesionist, precum și pentru candidații care urmează a fi chemați/rechemați/încadrați în rândul cadrelor militare în activitate/polițiștilor în serviciu/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne, al ministrului justiției și al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. M.55/107/2587/C/10357/210/496/831/2014, raportat la diagnosticul stabilit. Așadar, pentru diagnosticul "Rinichi în potcoavă", care reprezintă o malformație renală constând într-o anomalie de formă a rinichilor, conform paragrafului 215 categoria I din Baremul medical, încadrarea este "Inapt" și nu "Apt". De asemenea, în conținutul art. 13 alin. (1) lit. c) din Regulament se prevede că, în cazul neavizării deciziilor medicale emise de comisiile de expertiză medico-militară, ca urmare a încadrării necorespunzătoare în prevederile Baremului medical, Comisia convoacă și/sau expertizează prin internare sau pe baza documentelor medicale pacientul, ca urmare a încadrării necorespunzătoare în prevederile Baremului medical și emite o nouă decizie medicală. Diagnosticul "Rinichi în potcoavă (fără tulburări funcționale)" - pe care reclamantul nu l-a contestat - a fost stabilit în urma internării în Clinica Urologie a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila", astfel cum rezultă din Biletul de ieșire din spital depus la dosar. Pe baza acestui diagnostic stabilit de medicul specialist din cadrul Clinicii de urologie și confirmat de medicul șef de secție, Comisia nu a făcut altceva decât să verifice încadrarea în prevederile Baremului medical. Conform paragrafului 215 categoria I din baremul menționat, încadrarea pentru malformațiile renale, indiferent dacă acestea sunt sau nu însoțite de tulburări funcționale, este "Inapt" pentru a urma cursurile unei instituții de învățământ militar. În ceea ce privește criticile recurentului - reclamant referitoare la componența Comisiei, se au în vedere dispozițiile art. 12 alin. (2) din Regulament potrivitt cărora se precizează specialitatea medicală doar pentru președintele Comisiei, și anume că acesta trebuie să fie medic specialist sau primar în specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă, în timp ce pentru ceilalți membri medici nu se precizează specialitatea, ci doar că aceștia trebuie să fie medici specialiști/medici primari. Având în vedere faptul că din compunerea comisiei fac parte doar 3 sau 4 medici specialiști/medici primari de specialitate, este practic imposibil de a asigura reprezentarea în comisie a fiecărei specialități medicale. Apreciază Înalta Curte faptul că, din punct de vedere al componenței Comisiei, nu este relevantă prezența vreunui medic specialist sau primar în specialitatea urologie sau nefrologie, motivat de argumentul că, în activitatea de expertizare, Comisia nu stabilește diagnostice ci, în baza diagnosticului stabilit de medicul specialist, verifică încadrarea în prevederile Baremului medical. Acest aspect a fost reținut și de instanța de fond care, în analiza argumentelor reclamantului, a constatat că "Apărarea (…) referitoare la faptul că medicii din echipa de expertiză aveau cu totul alte specialități, nefiind urologi, prin urmare necompetenți să constate diagnosticul său, nu poate fi reținută, de vreme ce aceștia au făcut doar o încadrare în Baremul medical (…), în baza actelor medicale emise de specialiști în urologie (…)." Mai reține, în mod judicios, instanța de fond în motivarea hotărârii pronunțate următoarele: "(…) Baremul medical nr. M55 din 2014 în temeiul căruia a fost emisă decizia contestată a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale din 30.04.2014, fiind publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 686 din 19 septembrie 2014, dată la care a intrat în vigoare. Având în vedere că reclamantul, la data promovării cererii de chemare în judecată - 12.08.2019, este student în anul II care se încheie la 27.09.2019, (…), Curtea reține că Ordinul în discuție era în vigoare la momentul admiterii reclamantului în unitatea de învățământ superior cu profil militar. Potrivit Baremului medical nr. M55 (…), paragraful 215 categoria I, (…) candidații pentru unitățile de învățământ MApN, MAI, MJ, ANP, precum și elevii și studenții pe perioada școlarizării (…) și pe perioada instruirii sunt considerați inapți, dacă au o malformație renală sau ale căilor urinare-anomalii de număr, de mărime, de sediu, de structură de formă, de rotație, ale vaselor renale - cu/fără tulburări funcționale." (pag. 2 a sentinței recurate, paragrafele 9 și 10). În continuarea raționamentului juridic, împărtășit de instanța de control judiciar, instanța fondului a mai constatat: "În raport de acest act normativ, reclamantul, căruia i s-a stabilit de către medicii de specialitate diagnosticul clinic și funcțional de "rinichi în formă de potcoavă, fără tulburări funcționale", era inapt să candideze la unitatea de învățământ la care are calitatea de student, respectiv Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu, ordinul fiind în vigoare la momentul la care acesta a dobândit această calitate. Chiar în ipoteza în care s-ar admite că reclamantul nu cunoștea diagnosticul la data înmatriculării la unitatea de învățământ, inaptitudinea sa de a urma cursurile facultății se întinde și pe perioada școlarizării și chiar ulterior, la angajare (…)." . Jurisprudența invocată nu poate conduce către o altă soluție, întrucât potrivit sistemului de drept românesc, hotărârile judecătorești nu sunt izvor de drept și pe de altă parte, sentința nr. 79 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. x/2018 vizează alte situații, astfel încât nu poate constitui un reper în analiza criticilor invocate de către reclamant. Totodată, Înalta Curte constată că în motivarea cererii de recurs, în lipsa unor argumente juridice pertinente și concludente, recurentul-pârât reiterează sub o altă formă considerentele prezentate prin apărările formulate la instanța fondului fără a dezvolta un raționament juridic pentru care apreciază că sentința recurată este neîntemeiată, fără a aduce reale critici modului în care curtea de apel a soluționat prezenta cauză, fiind nemulțumit de fapt de soluția pronunțată de aceasta. Temeiul legal al soluției adoptate de instanța de recurs Pentru considerentele expuse, constatând că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente în cauză, nefiind identificate motive de casare prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat și va menține sentința de fond.