ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3639/2022

Ședința publică din data de 21 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr. x/2019 din data de 19 februarie 2019, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională de Integritate București solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/01.02.2019.

Prin sentința nr. 54 din 28 mai 2019, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de repunere pe rol și de acordare a unui nou termen de judecată și a respins acțiunea având ca obiect "conflict de interese" formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondată.

Împotriva sentinței nr. 54 din 28 mai 2019 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A. criticând-o pentru nelegalitate, solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, anularea raportului de evaluare.

În motivarea recursului susține că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 raportat la incompatibilitatea în care s-a găsit prin exercitarea în perioada 11.08.2016 - 11.04.2017 atât a funcției de viceprimar al comunei Frumușica, jud. Botoșani, cât și a calității de memebru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1din satul Vlădeni Deal, Comuna Frumușica.

Mai arată recurentul că a fost ales în funcția de viceprimar al Comunei frumușica rpin hotărârea nr. 8/28.06.2016, iar prin Dispoziția nr. 183 din 18.08.2016 emisă de primarul Comunei Frumușica a fost desemnat membru în în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1din satul Vlădeni Deal. Dispoziția primarului a fost avizată de legalitate de către secretariatul comunai și supusă controlului de legalitate exercitat de către prefectul Județului Botoșani.

Or, niciuna dintre persoane nu a invocate existența unei situații de icompatibilitate.

Mai arată recurentul că nu s-a aflat într-o stare de incompatibilitate întrucât Legea nr. 1/2011 are dispoziții care permit să fie reprezentant al primarului în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1din satul Vlădeni Deal.

Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamantul A. a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ raportul de evaluare nr. x/01.02.2019 din data de 01.02.2019 prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților deoarece a exercitat (începând cu data de 28.06.2016) funcția de viceprimar al Comunei Frumușica, jud. Botoșani și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1 Vlădeni Deal, Com. Frumușica, în calitate de reprezentant al primarului (fiind desemnat să facă parte din acest consiliu de administrație prin Dispoziția primarului Com. Frumușica nr. 183/18.08.2016).

Instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea, iar reclamantul a criticat această soluție, apreciind că hotărârea este rezultatul unei greșite aplicări și interpretări a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 și ale Legii nr. 1/2011.

Soluția curții de apel este împărtășită de către instanța de control judiciar, care constată că hotărârea atacată nu este rezultatul unei aplicări și interpretări greșite a normelor de drept material și nu poate fi reformată prin prisma cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocat de recurentul-reclamant.

Stabilirea expresă a incompatibilităților are ca fundament premisa că, fiind în serviciul public, persoana care deține o funcție de demnitate publică sau de autoritate publică trebuie să fie nu numai independentă, dar și să se abțină de la exercitarea unor funcții sau de la desfășurarea unor activități care, prin natura lor, ar fi în contradicție cu mandatul său reprezentativ, sau care l-ar împiedica de la exercitarea acestuia, potrivit exigențelor legale sau regulamentare. Un asemenea cumul ar fi în dauna funcțiilor îndeplinite, a imparțialității, obiectivității și independenței pe care exercițiul lor corect îl presupune.

În cauză, în perioada 11.08.2016-11.04.2017, recurentul-reclamant a deținut simultan funcția de viceprimar al Comunei Frumușica, jud. Botoșani și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1 Vlădeni Deal, Com. Frumușica.

Conform dispozițiilor art. 57 alin. (7) din Legea nr. 215/2001, pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizația aferentă acestui statut. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, funcția de viceprimar este incompatibilă cu funcția de membru în consiliul de administrație la instituții publice.

Din interpretarea acestor texte de lege, incompatibilitatea rezultă din deținerea funcției de viceprimar simultan cu deținerea calității de membru în consiliul de administrație al școlii, astfel că nu prezintă relevanță în cauză împrejurarea că recurentul-reclamant a fost desemnat în Consiliul de administrație al Liceului al Școlii Gimnaziale nr. 1 Vlădeni Deal ca reprezentant al primarului sau al Consiliului local al Comunei Frumușica.

Potrivit art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, forma în vigoare în perioada supusă evaluării:

"În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. (…); b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă; c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă".

Înalta Curte apreciază că, din moment ce recurentul-reclamant deținea funcția de viceprimar, acesta a devenit incompatibil pentru desemnarea ca membru în consiliul de administrație al școlii, indiferent de autoritatea publică pe care o reprezenta în acest consiliu, potrivit dispozițiilor legale sus menționate.

Prezintă relevanță în reținerea cazului de incompatibilitate în discuție, așa cum s-a menționat anterior, deținerea simultană a funcției de viceprimar și a calității de membru în consiliul de administrație al școlii, ceea ce înseamnă că împrejurarea desemnării recurentului-reclamant din partea primarului/consiliului local nu este de natură a face inaplicabile prevederile legale ce reglementează acest caz de incompatibilitate.

Chiar dacă își păstrează calitatea de consilier local și a fost desemnat din partea primarului/consiliului local în consiliul de administrație al școlii, atât timp cât exercită funcția de viceprimar, recurentul-reclamant se află în stare de incompatibilitate. Este de subliniat și aspectul că în consiliul de administrație al școlii putea fi desemnat orice consilier local, în afara viceprimarului, întrucât acesta nu putea deține în mod legal ambele funcții, scopul incompatibilității fiind asigurarea imparțialității, independenței și obiectivității în exercitarea funcției publice.

În consecință, nu se poate reține că incompatibilitatea intervine numai în cazul exercitării efective a atribuțiilor aferente funcției care atrage starea de incompatibilitate. Legea nr. 161/2003 nu face referire la exercitarea atribuțiilor celor două funcții deținute, obținerea vreunui folos sau a vreunui venit ori la o altă condiție care trebuie îndeplinită pentru a putea fi atrasă starea de incompatibilitate, astfel că este necesară și suficientă deținerea simultană a funcției de viceprimar și a calității de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice, pentru reținerea incompatibilității în discuție.

În ceea ce privește susținerea recurentului referitoare la împrejurarea că Hotărârea nr. 8/28.06.2016 emisă de Consiliul local și Dispoziția nr. 183 din 18.08.2016 emisă de primarul Comunei Frumușica au fost avizate de către secretariatul Comunei Frumușica, respectiv supuse controlului de legalitate exercitat de către Prefectul Județului Botoșani, nu produce efecte în privința stării de incompatibilitate astfel generate, întrucât răspunderea pentru cunoașterea dispozițiilor legale referitoare la incompatibilitatea viceprimarilor, deci a celor privind funcția deținută și a activităților desfășurate potrivit legii, revine exclusiv persoanei evaluate.

Totodată, nici susținerile referitoare la modificarea adusă prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 prin Legea nr. 128/2017 nu prezintă relevanță în speța de față, în condițiile în care respectiva reglementare nu se subsumează noțiunii de "lege penală sau contravențională", pentru a avea astfel incidență în cauză, ca excepție de la aplicarea principiului neretroactivității legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție. Legea nr. 128/2017 conține norme de drept administrativ și nu norme de drept penal ori contravențional, astfel încât aceasta nu se aplică situațiilor juridice născute anterior datei modificării.

Raportul juridic este supus reglementărilor legale în vigoare la data nașterii sale, iar schimbarea ulterioară a condițiilor legale nu are nicio influență asupra legalității acestuia. Cu alte cuvinte, o situație juridică produce acele efecte care sunt prevăzute de legea civilă în vigoare la data nașterii ei.

Deopotrivă, referirile recurentului la așa numitele erori materiale strecurate în cuprinsul raportul a cărei legalitate o contestă nu sunt relevante cauzei, neputând fundamenta o eventuală soluție de anulare a acestuia.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentința primei instanțe nu este afectată de nelegalitate și nu poate fi reformată prin prisma cazului de casare invocat de recurent, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge ca nefondată calea de atac promovată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 54 din 28 mai 2019 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 iunie 2022.