ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3608/2023

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 20.04.2017 sub nr. x/2017, reclamantul Serviciul Român de Informații - Unitatea Militară 0929 București, reprezentat de Oficiul Juridic - Unitatea Militară 0198 București a chemat în judecată pe pârâtul Ministerului Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Competitivitate - Autoritatea de Management pentru POSCCE, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: - anularea, în totalitate, a Deciziei nr. 76099 din 15.11.2016, emisă de Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Competitivitate în cadrul proiectului "Sistem Național de protecție a infrastructurilor IT&C de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic", cod SMIS 48723, ca neîntemeiată și, în subsidiar, - obligarea pârâtei la rambursarea sumei de 299.440,47 RON, reprezentând contravaloarea corecției de 5% aplicate. Prin sentința civilă nr. 5007/19.12.2017 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea reclamantei; a anulat Decizia nr. 76099 din 15.11.2016 emisă de pârât în cadrul proiectului "Sistem Național de protecție a infrastructurilor IT&C de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic", cod SMIS 48723; a obligat pârâtul să ramburseze reclamantului suma de 299.440,47 RON, reprezentând contravaloare corecție de 5% aplicate. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Prin decizia civilă nr. 6177/19.11.2020 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de pârât; a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal - Veche la data de 07.04.2021 sub nr. x/2017*.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 322 din 19 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Serviciul Român fr Informații-Unitatea Militară 0929 București-prin Oficiul Juridic Unitatea Militară 0198 București cu sediul în București în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul Serviciul Român de Informații - Unitatea Militară 0929 București prin Oficiul Juridic Unitatea Militară 0198 București criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ. În dezvoltarea motivului de nelegalitate întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurentul-reclamant a arătat că, în ceea ce privește considerentele circumscrise condițiilor minime obligatorii solicitate de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, prima instanță s-a limitat să afirme că acestea ar fi fost nejustificate doar din prisma faptului că specializările minime cerute nu sunt certificate de autorități publice sau organisme de drept public. Or, simpla afirmație că "nu sunt justificate" nu este în măsură să asigure o motivare propriu-zisă a raționamentului juridic avut în vedere de instanța de fond pentru consemnarea unei asemenea afirmații, în condițiile în care: - s-a probat în toate ocaziile că obiectul contractului impunea cunoștințe care nu se dobândesc în ciclurile de învățământ clasice (universitare ori postuniversitare) ori prin cursuri de perfecționare organizate de entități naționale recunoscute oficial sau înființate de statul român, ci doar pe calea parcurgerii de activități concrete in domeniul IT și prin certificări oferite de entități din categoriile enumerate exemplificativ în documentația de atribuire doar acestea fiind recunoscute internațional în sectorul de resort și impuse fiind prin contractul de finanțare. - chiar dispozițiile H.G. nr. 925/2006 permiteau impunerea condiții minime obligatorii pentru contractele de achiziții publice având un obiect de complexitate deosebită, cum a fost cazul proceduri de achiziție având ca obiect furnizarea de "Echipamente și sisteme informatice Soluții de monitorizare a traficului de rețea, Soluții de tipul Endpoint Protection și soluție Network Forensics", în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul de finanțare aferent proiectului "Sistem Național de protecție a infrastructurilor IT&C de interes national impotriva amenințărilo provenite din spațiul cibernetic", cod SMIS 48723 - instanța de fond nu arată raționamentul logic care să înfrângă, în concret, natura complexă a obiectului contractului de achiziție publică pentru care s-a aplicat corecția, natură care se încadrează cu puterea evidenței în dispozițiile legale în vigoare la momentul respectiv. Prima instanță a preluat formal pasajele din Nota de constatare și Decizia contestate referitoare la certificările de tip CISSP, SSCP, CRISC etc. impuse de autoritatea contractantă, reținându-se că acestea nu sunt emise de vreo autoritate publică competentă și nici de vreun organism de drept public sau privat, fiind emise de organizații care utilizează propria schemă de certificare. În privința motivului de nelegalitate întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul-reclamant a arătat că prima instanță a nesocotit chiar dispozițiile legale invocate în considerentele sentinței recurate, respectiv art. 8 din H.G. nr. 925/2006 care prohibesc restricționarea participării la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare doar în situațiile în care acestea nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ori sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică de atribuit. Însă cerințele criticate de prima instanță prezentau relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică și nu au fost disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică de atribuit. Criteriile de calificare și selecție au fost aplicate de autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile art. 176 lit. a) - f), art. 178 alin. (1) și alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 179, alături de art. 7 art. 8 din H.G. nr. 925/2006, fiind limitate la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului respectiv, luând în considerare exigentele specifice impuse de valoarea, natura și complexitatea acestuia, nefiind disproporționate față de acestea din urmă. Având în vedere complexitatea proiectului, rezultă că cerința ca instructorii specializați ai operatorului economic să dețină cel puțin două dintr-o serie de certificări recunoscute la nivel mondial în domeniul securității cibernetice nu a fost una restrictivă și nu a limitat în mod nepermis concurența între agenții economici calificați pe acest tip de servicii. Prin urmare, cerința nu contravenea prevederilor art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, în condițiile în care, raportat la obiectul contractului, autoritatea contractantă a dorit să se asigure de o bună executare a contractului, iar potențialii ofertanți ar fi putut prezenta oricare dintre certificările enumerate de autoritatea contractantă. De asemenea, din documentele dosarului de achiziție publică nu rezultă că solicitarea ar fi limitat participarea unor operatori economici, nefiind depuse contestații și nici solicitate clarificări cu privire la aceste aspecte și, cu atât mai mult, nici autoritatea de management nu a adus vreo dovadă în susținerea concluziilor sale privind nerespectarea principiului proporționalității în cadrul procedurii în discuție. Cerințele privind capacitatea tehnică și/sau profesională au fost enunțate și justificate de autoritatea contractantă prin Nota justificativă privind cerințele minime de calificare nr. x/29.07.2014, acestea limitându-se numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului, cu luarea în considerare a exigențelor specifice impuse de valoarea, natura și complexitatea acestuia, complexitatea proiectului a fost determinată de procesul de asigurare a securității cibernetice naționale prin securizarea rețelelor informatice din categoria ICIN (Infrastructură Cibernetică de Interes National) și prin implementarea unui sistem de management centralizat a incidentelor de securitate la nivel național, cu aplicarea tehnicilor de securizare prin prevenție, detecție, investigație și corecție în cadrul tuturor ICIN. Din analiza celor enunțate, rezultă că implementarea proiectului nu era posibilă fără instruirea echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică din cadrul Centrului National CYBERINT, destinate intervenției prompte și oferirii de asistență tehnică de specialitate în cadrul unei investigații, operaționalizării unui laborator malware pentru analiza aplicațiilor malițioase identificate în cadrul ICIN-urilor și a unui sistem de management al evenimentelor de securitate destinat corelării și interpretării evenimentelor colectate. In acest sens, proiectul impunea instruirea specialiștilor/administratorilor IT din cadrul ICIN-urilor pentru utilizarea sistemelor și soluțiilor propuse, instruire fundamentală pentru asigurarea bazei teoretice și practice necesare bunei desfășurări a activităților de prevenire și contracarare a amenințărilor cibernetice la nivel național. Necesitatea asigurării cursurilor de către firmele producătoare ale soluțiilor de securitate sau de instituții consacrate în domeniul securității cibernetice, capabile să asigure baza teoretică și practică avansată de identificare și analiză a atacurilor cibernetice și aplicațiilor malițioase, este înscrisă și în documentația proiectului aprobat spre finanțare. Cerințele caietului de sarcini au fost fundamentate pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului, obiectul contractului nefiind unul de necesitate curentă, dimpotrivă fiind unul cu un grad ridicat de aplicabilitate și importanță la nivel național. Fiecare soluție informatică definită, contractată, furnizată și implementată în cadrul proiectului are impact la nivel național și chiar internațional, având în vedere importanța și riscurile asociate utilizării de către specialiștii din cadrul ICIN-urilor. Pentru produsele furnizate în cadrul loturilor 2 și 3, era imperios ca beneficiarii să fie în măsură să le utilizeze corespunzător și fără să inducă riscuri, în baza unei instruiri adecvate efectuate de un instructor care deține cunoștințele necesare și are o experiență rezonabilă în instalarea și configurarea produselor respective. Cerințele impuse sunt pe deplin justificate din perspectiva faptului că un instructor trebuie să dețină un bagaj de cunoștințe în domeniul pe care va transmite informații unor cursanți și nu se poate regăsi în situația în care cursanții au mai multe cunoștințe decât instructorul. Cursurile au fost solicitate pentru a fi predate unui număr semnificativ de specialiști/administratori IT din cadrul Centrului National CYBERINT și a 54 de instituții beneficiare și cu un bagaj de cunoștințe certificat, specialiștii Centrului National CYBERINT deținând cel puțin două din certificările recunoscute la nivel internațional, sens în care cerințele au fost formulate pentru a răspunde nevoilor reale și strict necesare îndeplinirii obiectivelor proiectului. În prezent, în domeniul securității cibernetice nu există forme de pregătire acreditate în învățământul mediu sau universitar, specializările efectuându-se prin eforturile proprii ale absolvenților de învățământ mediu sau superior care urmează cursurile de pregătire din seria celor a căror dovadă de absolvire a fost solicitată de autoritatea contractantă. Astfel, ISACA emitentul CISA și CISM este cea mai cunoscută autoritate în domeniul auditului, controlului și managementului securității sistemului informatic. Misiunea ISACA este de formare profesională și îmbunătățire a cunoștințelor persoanelor care activează în domeniile de audit, control și securitate a sistemelor similare informatice. ISC2 este o organizație nonprofit în domeniul securității cibernetice, cu atribuții Elementele de descriere a celor două entități, informații publice, facil accesibile oricărei persoane interesate, inclusiv reprezentanților MIPE, contrazic afirmația că ISACA și ICS2 sunt "fundații educaționale". De asemenea: - prin fișa de date a achiziției au fost solicitate certificări emise și de alte organisme internaționale, nu doar de ISACA și ICS2, așa cum s-a reținut în Nota de constatare; - administrarea, configurarea și exploatarea produselor din categoria celor solicitate prin caietele de sarcini aferente loturilor 2 și 3, impuneau ca instructorul să dețină nu numai cunoștințe specifice operării produselor respective, ci și cunoștințe generale și specifice domeniului securității informatice pentru a putea pregăti cursanții asupra modului de exploatare a soluțiilor ofertate în utilizare. Cerințele nu pot fi considerate excesive sau limitative și respectă prevederile art. 177 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum rezultă și din Raportul procedurii (nr. x/03.11.2014), toți cei 3 ofertanți îndeplinind cerințele de calificare menționate în documentația de atribuire, iar ofertele acestora fiind admisibile. De altfel, chiar prin actele administrative contestate în prezenta cauză s-a concluzionat în sensul că UM 0929 București nu a încălcat principiul proporționalității: Astfel, la pct. 1 lit. b) paragraful 5 (pag. 2) din Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 25.07.2016 că "având în vedere că sistemul achiziționat de beneficiar are ca obiect apărarea infrastructurii cibernetice guvernamentale împotriva atacurilor cibernetice, coroborat cu faptul că au existat 3 ofertanți care au respectat caietul de sarcini, nu au existat contestații, în consecință respectând principiul proporționalității". Nota de constatare nu subliniază nici gravitatea neregulii constatate, nici amploarea și implicațiile financiare ale neregulii, iar Curtea de Apel București era ținută să analizeze în ce măsură argumentele conținute în Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/25.07.2016, respectiv în Decizia nr. 76099 din 15.11.2016, răspund acestei condiții de valabilitate a notei de constatare. În plus, conform Deciziei de verificare nr. 887/152842/04.08.2014, reprezentanții Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice (UCVAP) au participat la etapele procedurii de achiziție, semnând cu înscrierea "fără observații" documentele întocmite de comisia de evaluare, iar raportul procedurii de achiziție a fost validat "fără observații" de către directorul UCVAP. Legalitatea și conformitatea procedurii de achiziție este confirmată aprobarea rambursării cheltuielilor de către Ministerul Fondurilor Europene, cuprinsă în Cererea de rambursare nr. x din 09.03.2015, rambursarea efectuându-se în data de 31.03.2015, pentru toată suma solicitată prin cererea de rambursare. În același timp, reprezentanți ai Compartimentului Control și Nereguli din cadrul Direcției Management Financiar și Control al Organismului Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională a efectuat controale planificate, precum și vizite de monitorizare, care au cuprins în eșantion și Contractul de finanțare nr. x/02.12.2013. Totodată, procedurile de achiziție derulate pentru implementarea proiectului, inclusiv procedura având ca obiect furnizarea de "Echipamente și sisteme informatice - Soluții de monitorizare a traficului de rețea, Soluții de tipul Endpoint Protection și Solutie Network Forensics", au constituit obiect al misiunii de audit a Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României, desfășurată în perioada 07 - 12.12.2016, nefiind semnalate neconformități.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a depus întâmpinare, solicitând, în principal, constatarea nulității recursului și, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

Răspunsul la întâmpinare Recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare, solocitând respingerea apărărilor invocate prin întâmpinare. 5. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente: În privința cazului de nelegalitate întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte observă că prima instanță a prezentat motivele de fapt și de drept pentru care a respins cererea de chemare în judecată și care sunt argumentele în măsură să susțină această soluție. Contrar afirmațiilor recurentului-reclamant în cuprinsul considerentelor sentinței recurate, la paginile 12 și 13, prima instanță a precizat, în conformitate cu dispozițiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 8 alin. (1) lit. a) și b), precum și alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, care sunt obligațiile încălcate de către recurentul-reclamant (în calitate de autoritate contractantă) în procedura de atribuire a contractului de achiziție publică, respectiv nemotivarea cerințelor minime de calificare solicitate potențialilor ofertanți, restricționarea participanților la procedura de atribuire prin impunerea unor cerințe minime de calificare restrictive, fără relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție ce urmează a fi atribuit. Este arătat motivul pentru care se apreciază că s-a încălcat principiul proporționalității prin impunerea cerinței referitoare la certificările de tip CISSP, SSCP, CRISC etc., având în vedere că nu există autorități publice sau organisme de drept public care să ofere certificări în domeniul managementului serviciilor IT, iar aceste calificări nu sunt titluri de calificare oficială, autoritățile emitente utilizând propriile reguli de acreditare a certificărilor. De aceea, Înalta Curte apreciază că motivarea sentinței recurate respectă cerințele prevăzute de art. 425 din C. proc. civ., astfel încât critica recurentului-reclamant referitor la acest aspect este nefondată. Referitor la invocarea cazului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte observă că în data de 02.12.2013 a fost încheiat Contractul de finanțare nr. x/02.12.2013 între Ministerul pentru Societatea Informațională, în calitate de Organism Intermediar (OIPSI) în numele și pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice" (AM POSCCE) și recurentul-reclamant Serviviul Român de Informații - Unitatea Militară 0929 București, în calitate de Beneficiar, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru proiectul "Sistem național de protecție a infrastructurilor IT&C de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic " SMIS 48723. Pentru implementarea proiectului SERVICIUL ROMAN DE INFORMAȚII - UNITATEA MILITARĂ 0929 București, în calitate de autoritate contractantă a lansat procedura de atribuire a contractului "Echipamente și sisteme informatice-Soluții de monitorizare a traficului de rețea. Soluții de tipul Endpoint Protecion și Soluții Network Forensics: Lot x Monitorizare trafic rețea tip 1 (1 buc), Lot x Monitorizare trafic rețea tip 2 și tip 2 (13 buc); Lot x - Device Control și Edpoint Proection Suite tip1 (1buc) și Device Control și Edpoint Proection Suite tip 2 (1buc); Lot x - Network forensics (2 buc)", licitație deschisă cu faza finală licitație electronică, prin publicarea în S.E.A.P a Anunțului de participare numărul 152842/02.08.2014 și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) a anunțului nr. 2014/S149-267703 din 06.08.2014. Cu privire la fișa de date - cap. III.2.3. secțiunea a) "Capacitatea tehnică și/sau profesională" se menționează ca "Cerințe minime obligatorii": Pentru lot x rețea tip 3, lot x tip 1, ofertantul va pune la dispoziția autorității contractante cel puțin un instructor specializat care să ofere serviciile de instruire solicitate prin caietul de sarcini, referitoare lai produsul ofertat. Cu privire la Instructorii specializați, se menționează că aceștia trebuie "să aibă cel puțin 3 ani experiență de utilizare a produselor ofertate, să dețină licență de instructor valabilă la data limită de depunere a ofertei, să dețină cel puțin, două din următoarele certificări recunoscute la nivel mondial în domeniul securității cibernetice: ISC2 Certified Information Systems Security Professional (CISSP), ISC2 Systems Security Certified Practitioner (SSCP), EC- Council Certified Security Analyst (ECSA), EC-Council Certified Ethical Hacker (CEH), ECCouncil Certified Chief Information Security Officer (C\CISO), EC-Council Network Security Administrator (E\NSA), EC-Council Certified Security Specialist (E\CSS), CompTIA Security+, SANS GIAC Security Essentials (GSEC), SANS GIAC Certified Enterprise Defender (GCED), ISACA Certified Information Security Manager (CISM), ISACA Certified in Risk and Information Systems Control (CRISC), Offensive Security Certified Professional (OSCP), Offensive Security Certified Expert (OSCE), Certified Information Systems Security Officer (C)ISSO). Conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006, principiul proporționalității este un principiu ce stă la baza atribuirii contractului de achiziție publică. Potrivit art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, "autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire". În temeiul art. 179, "autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, precum și nivelul cerințelor minime solicitate, luând în considerare exigențele specifice impuse de natura și complexitatea contractului care urmează să fie atribuit". Pe de altă parte, conform art. 8 din H.G. nr. 925/2006: "(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. (2) Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanța de urgență, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției." În mod legal, prima instanță a apreciat că cerința ca instructorii specializați să dețină cel puțin două din următoarele certificări recunoscute la nivel mondial în domeniul securității cibernetice: ISC2 Certified Information Systems Security Professional (CISSP), ISC2 Systems Security Certified Practitioner (SSCP), EC- Council Certified Security Analyst (ECSA), EC-Council Certified Ethical Hacker (CEH), ECCouncil Certified Chief Information Security Officer (C\CISO), EC-Council Network Security Administrator (E\NSA), EC-Council Certified Security Specialist (E\CSS), CompTIA Security+, SANS GIAC Security Essentials (GSEC), SANS GIAC Certified Enterprise Defender (GCED), ISACA Certified Information Security Manager (CISM), ISACA Certified in Risk and Information Systems Control (CRISC), Offensive Security Certified Professional (OSCP), Offensive Security Certified Expert (OSCE), Certified Information Systems Security Officer (C)ISSO) este o cerință disproporționată în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică. Este adevărat că proiectul este complex ca urmare a necesității de asigurare a securității cibernetice naționale prin securizarea rețelelor informatice din categoria ICIN (Infrastructură Cibernetică de Interes National) și prin implementarea unui sistem de management centralizat a incidentelor de securitate la nivel național, cu aplicarea tehnicilor de securizare prin prevenție, detecție, investigație și corecție în cadrul tuturor ICIN. Pe de altă parte, în domeniul securității cibernetice nu există forme de pregătire acreditate în învățământul gimnazial sau universitar. În acord cu prima instanță, Înalta Curte apreciază că cerința impusă are relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică din speță, dar este disproporționată în raport cu acestea. Disproporția se datorează, pe de o parte, faptului că aceste calificări nu sunt titluri oficiale de calificare (mai ales datorită faptului că nu există autorități publice sau organisme de drept public care să ofere certificări în domeniul managementului serviciilor IT), iar, pe de altă parte, faptului că persoanele juridice private emitente aplică propriile reguli de obținere a calificărilor, și nu reguli uniforme, general admise. În aceste condiții, conform art. 8 din H.G. nr. 925/2006, ca urmare a disproporționalității cerinței impuse în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică, cerința are caracter restrictiv, fiind aptă să restricționeze participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică. De asemenea, este nefondată critica recurentului-reclamant cu privire la necesitatea existenței unui prejudiciu produs bugetului Uniunii Europene, prejudiciu care nu s-a probat în cauză. În legea română, neregula este definită de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, drept "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit". În dreptul comunitar, conform prevederilor art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, neregula este "orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al U.E., prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general". În plus, în jurisprudența sa CJUE a stabilit că inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C-465/10, pct. 47, și C-199/03, pct. 31), statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării (C-465/10, pct. 32), regula generală fiind că orice abatere trebuie să conducă la retragerea avantajului obținut prin comiterea unei nereguli (C-199/03, pct. 15). În consecință, contrar susținerii recurentului-reclamant, indiferent de gravitatea neregulii săvârșite sau de implicațiile sale financiare, există obligația statelor membre de a aplica corecții financiare. Nu este fondată nici critica recurentului-reclamant referitoare la înlăturarea răspunderii sale ca urmare a verificărilor anterioare făcute de autoritățile publice competente (cum ar fi ANRMAP, UCVAP), deoarece, în temeiul dispozițiilor art. 32 4 din H.G. nr. 457/2008 prevede că,,(1) În cazul în care autoritatea de management consideră că au existat încălcări ale legislației comunitare sau naționale privind achizițiile publice, aceasta stabilește și aplică corecții financiare, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. (2) În exercitarea atribuției prevăzute la alin. (1), autoritatea de management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de ANRMAP și UCVAP potrivit dispozițiilor art. 32 2 și 32 3 ." Din aceste dispoziții legale rezultă neîndoielnic competența autorității de management de a stabili și aplica corecții financiare, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, fără a fi condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de ANRMAP și UCVAP.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs În temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8, precum și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., a art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.