ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3603/2023

Ședința publică din data de 28 iunie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 20.05.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă și B., a solicitat anularea hotărârii Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nr. 106/05.02.2020, analizarea faptei de discriminare și înlocuirea hotărârii atacate cu conținutul sentinței judecătorești.

Prin sentința civilă nr. 913 din data de 17.05.2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția perimării și a constatat perimată judecarea cauzei formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă și B., director al Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Împotriva sentinței civile nr. 913 din data de 17.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A..

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, în mod greșit s-a dispus perimarea cauzei întrucât nu i s-a asigurat asistența juridică, nu i-au fost comunicate actele, i s-a îngrădit dreptul la apărare, avocatul nu a făcut nimic, nu i s-a comunicat dosarul administrativ al CNCD pentru hotărârea 106/05.02.2020 atacată, instanța nu a făcut nimic special pentru situația sa specială de nedeplasabil și disgrafic, nu s-a putut prezenta la arhivă, avocatul nu l-a reprezentat și nimic nu a oprit judecătorul să îi trimită înscrisurile prin poștă pentru ca judecata să avanseze și să se apere în cunoștință, judecătorul nu a urmărit interesul public cu asigurarea asistenței specifice pentru nedeplasabilitate și dexteritate redusă și nici personal prin aceea ca să îi asigure accesul la muncă în susbsidiar anulării Hotărârii Consiliului Național Combaterea Discriminării 106/05.02.2020 despre care este vorba în dosar.

Consideră că nu are nicio vină dacă nu s-ar fi lucrat nimic în dosar pentru că nu putea face mai mult.

Nu a cunoscut actele, nu s-a putut prezenta la sediul instanței să ia la cunoștință, ca alții și nu a avut cum să se apere.

Trebuia să primească asistență juridică pentru fiecare redactare și etapă și nu a primit deloc.

Cauza a fost suspendată; cererea de repunere pe rol a fost respinsă (pentru că avocatul nu a existat); s-a admis excepția netimbrării repunerii pe rol (deși nu datora și nu s-a cerut taxă de timbru nici la depunerea inițială); s-au cerut precizări referitoare la recalificarea cererii de reexaminare a taxei judiciare ca fiind ajutor public judiciar; s-a dispus scutirea de la plata taxei de timbru ca ajutor public judiciar; instanța nu a observat neglijența avocatului; a amânat două termene pentru avocat; instanța nu a observat neglijența avocatului și nu i-a comunicat actele de procedură; instanța nu a observat că avocatul nu a făcut niciun demers în dosar.

În fapt este persoană cu handicap locomotor grav la mâini și picioare, nu poate să redacteze și nici să meargă.

A solicitat asistență juridică prin avocat din oficiu dar nu a primit efectiv asistența care România avea obligația să i-o asigure.

Avocatul din oficiu nu l-a contactat așa cum a cerut, nu a depus cereri și înscrisuri, nu a redactat, nu a colaborat, ci a refuzat să-l apere.

A făcut toate demersurile față de care a fost capabil.

Nu deține cărucior rulant asigurat RAR, elevatorul căruciorului, vehicul de transport al căruciorului rulant, manipulatorul elevatorului căruciorului la destinație, șofer pentru transport-asistat, asistent personal, îngrijitor la domiciliu, însoțitor, familie, studii juridice, redactează și semnează condiționat și pentru asta îi trebuie asistență.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât B. a invocat excepția nulității recursului, întrucât recurentul-reclamant a formulat o cale de atac împotriva unui act care nu există, respectiv încheierea de ședință din data de 17 mai 2021, în timp ce instanța de fond a soluționat cauza prin sentința civilă nr. 913 din data de 17 mai 2021, precum și pentru nemotivarea căii de atac deoarece motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. În final, a solicitat respingerea recursului și menținere sentinței.

Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București a invocat excepția nulității recursului, întrucât recurentul-reclamant a formulat o cale de atac împotriva unui act care nu există, respectiv încheierea de ședință din data de 17 mai 2021, în timp ce instanța de fond a soluționat cauza prin sentința civilă nr. 913 din data de 17 mai 2021, precum și pentru nemotivarea căii de atac deoarece motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. În final, a solicitat respingerea recursului și menținere sentinței.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 15 decembrie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 31 mai 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite recursul, pentru următoarele considerente:

Recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nr. 106/05.02.2020, analizarea faptei de discriminare și înlocuirea hotărârii atacate cu conținutul sentinței judecătorești.

Prima instanță a admis excepția perimării și a constatat perimată judecarea cauzei formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă și B., director al Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă, reținând în esență că, atâta vreme cât pricina a rămas în nelucrare din vina părților începând cu data de 24.11.2020, care nu au făcut demersuri în vederea reluării judecății și nici dovada că ar fi intervenit situații care să justifice întreruperi sau suspendări ale cursului perimării, suspendarea se datorează pasivității exclusive a părților, fiind menținută mai mult de 6 luni.

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Astfel, recurentul-reclamant susține că în mod greșit s-a dispus perimarea cauzei întrucât nu i s-a asigurat asistența juridică, nu i-au fost comunicate actele, i s-a îngrădit dreptul la apărare, avocatul nu l-a reprezentat, nu s-a putut prezenta la arhivă, instanța nu a făcut nimic special pentru situația sa specială de nedeplasabil și disgrafic și nu a urmărit interesul public cu asigurarea asistenței specifice pentru nedeplasabilitate și dexteritate redusă.

Potrivit dispozițiilor art. 416 din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare timp de 6 luni, iar potrivit art. 420 din C. proc. civ. perimarea se poate constata din oficiu.

Perimarea este o sancțiune procedurală ce intervine în cazul în care nu se respectă cerința de a exista continuitate între actele de procedură, lăsându-se procesul în nelucrare timp de 6 luni, din motive imputabile părții.

Ori de câte ori culpa părții lipsește, perimarea nu va opera.

De asemenea, nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia îndeplinit din oficiu, precum și când, din motive neimputabile părții, cererea nu a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa un termen de judecată.

Termenul de perimare este de 6 luni și curge, ca regulă, de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță și se împlinește în ultima zi a celei de-a șasea luni.

Într-adevăr, prin încheierea din 24.11.2020, instanța a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecății, însă la data de 10.12.2020, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei pentru care a achitat o taxă judiciară de timbru în cuantum de 25 RON.

Înalta Curte constată că, deși prin încheierea din cameră de consiliu din 13.04.2021, prima instanță a admis cererea formulată de către reclamant și i-a acordat acestuia ajutor public judiciar prin acordarea unui apărător din oficiu, prin încheierea dată în ședința publică din 13.04.2021 instanța de fond a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, reținând că va menține măsura suspendării judecării cauzei pentru lipsa părților, având în vedere că prin cererea de repunere a cauzei pe rol nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 08.06.2021, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, iar prin încheierea din 11.01.2022, instanța de fond a admis excepția netimbrării cererii de repunere pe rol, a anulat cererea de repunere a cauzei pe rol și a menținut măsura suspendării judecății cauzei.

La data de 04.02.2022, reclamantul a formulat o nouă cerere de repunere pe rol, precum și cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 25 de RON aferentă cererii de repunere pe rol înregistrată la data de 04.02.2022.

Prin încheierea din 08.03.2022, prima instanță a admis cererea de ajutor public judiciar și a dispus scutirea reclamantului de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 25 de RON aferentă cererii de repunere pe rol înregistrată la data de 04.02.2022.

Având în vedere că actul de procedură este definit ca fiind orice act (operațiune juridică, manifestare de voință sau înscris concretizat într-o anumită formă prevăzută de lege), realizat pentru declanșarea procesului de către instanța de judecată, participanții la proces și auxiliarii justiției în vederea producerii unor efecte juridice determinate, iar încheierea de ședință din data de 08.03.2022 este un act de procedură întocmit de către instanța de fond, Înalta Curte constată că în mod greșit prima instanță a invocat din oficiu, la data de 17.05.2022, excepția perimării atât timp cât din demersul reclamantului rezultă o stăruință a acestuia în judecarea cererii de chemare în judecată, iar faptul că cererile de repunere pe rol formulate de acesta nu au soluționate în mod favorabil nu poate atrage concluzia că acesta a manifestat o stare de pasivitate cu privire la soluționarea cererii pendinte.

În acest sens, relevante sunt dispozițiile art. 416 alin. (3) C. proc. civ. conform cărora "nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu", iar pentru continuarea procesului, instanța de fond avea obligația de a manifesta rol activ cu privire la asigurarea unui avocat din oficiu care să reprezinte interesele recurentului-reclamant și să acorde termen de judecată în vederea soluționării cererii de chemare în judecată.

Având în vedere că ultimul act de procedură a fost întocmit de către instanță la data de 08.03.2022, în mod greșit s-a reținut că în cauza dedusă judecății s-ar fi împlinit termenul de perimare ce a fost calculat în raport de încheierea de ședință din data de 24.11.2020.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat, va casa sentința recurată și va trimite cauza aceleiași instanțe, pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 913 din 17 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza pentru continuarea judecății aceleiași instanțe.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 28 iunie 2023.