Decizia nr. 3499/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 112 a Curții de Apel Galați

Obiectul cererii adresate instanței Prin cererile de îndreptare eroare materială și completare a dispozitivului sentinței civile nr. 67/19 aprilie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, ca prin încheiere motivată, să se dispună îndreptarea unor erori materiale și omisiuni, ce apar vădit, din chiar conținutul sentinței civile și respectiv completarea dispozitivului aceleiași hotărâri în sensul menționării excepțiilor respinse de instanță iar nu enumerarea în bloc a acestora. Ulterior, în cadrul aceluiași dosar, prin cererea înregistrată la data de 7.11.2022 reclamantul A. a solicitat în temeiul art. 444 C. proc. civ. completarea dispozitivului sentinței civile nr. 112/19.08.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel Galați.

Hotărârile pronunțate de prima instanță Prin sentința civilă nr. 112 de la data de 19 august 2022 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a fost admisă în parte cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 67/19.04.2022 pronunțate de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2020, formulată de reclamantul A.. A fost dispusă completarea dispozitivului sentinței civile nr. 67/19.04.2022 astfel: "Respinge ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Comisiei de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România și a Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România. Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului. Respinge ca nefondată excepția inadmisibilității capătului de cerere privind solicitarea de anulare a Deciziei nr. 1/2017 emisă de Colegiul Medicilor Galați. Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Colegiului Medicilor Galați." A fost respinsă, ca nefondată, cererea de îndreptare eroare materială a sentinței civile nr. 67/19.04.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2020, formulată de reclamantul A.. Prin sentința civilă nr. 176 de la data de 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins ca nefondată cererea formulată în cauză de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 112/19.08.2022.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva celor două sentințe civile cu nr. 112 de la data de 19 august 2022 și cu nr. 176 de la data de 20 decembrie 2022 ale Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a formulat cerere de recurs reclamantul A. în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 8 C. proc. civ. În esență, în motivare a arătat că, cererea de îndreptare a erorii materiale a fost soluționată în ședința publică, prin sentință, în condițiile în care textul de lege de la art. 442 C. proc. civ. prevede că cererea de îndreptare eroare materială se soluționează prin încheiere, dată în cameră de consiliu. Totodată, a criticat sentința nr. 112 de la data de 19 august 2022 din perspectiva soluției de respingere generice a cererii de îndreptare eroare materială, care avea trei capete distincte. A solicitat instanței de recurs să facă aplicarea în cauză a art. 405 C. proc. civ., a art. 461 alin. (2) C. proc. civ. și să aibă în vedere considerentele expuse în motivare de prima instanță care a transferat răspunderea în sarcina reclamantului și nu a procedat la administrarea unei probe cu expertiza de specialitate. În continuare, cu privire la cererea de recurs îndreptată împotriva sentinței civile nr. 176 de la data de 20 decembrie 2022, a invocat motivele de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 8 C. proc. civ., cu precizarea că prima instanță nu a soluționat în mod expres fiecare excepție invocată la fond. În același sens, a solicitat instanței de control judiciar să facă aplicarea dispozițiilor art. 405 C. proc. civ. și cu privire la sentința nr. 176/2022. Pentru toate aceste motive, concluziile finale exprimate de recurent au fost în sensul admiterii recursurilor.

Apărările formulate în cauză Intimatele - pârâte, deși legal citate cu copie a motivelor de recurs formulate de recurentul - reclamant A., nu au depus întâmpinare în cauza de față.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 14 februarie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 23 iunie 2023, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra motivelor de recurs 1. Aspecte de fapt și de drept relevante Prin cererile adresate primei instanțe de judecată, reclamantul A. a solicitat îndreptarea de eroare materială și completarea dispozitivului sentinței civile nr. 67/2022, îndreptarea de eroare materială fiind respinsă iar cererea de completare fiind admisă prin sentința civilă nr. 112/2022. Considerându-se nemulțumit, reclamantul A. a formulat cerere de completare a sentinței civile nr. 112/2022, care a fost respinsă ca nefondată prin sentința civilă nr. 176/2022 cu motivarea că instanța s-a pronunțat asupra aspectelor reiterate prin cea de-a doua cerere de completare formulată. Împotriva sentințelor civile nr. 112/2022 și respectiv nr. 176/2022 a formulat cerere de recurs același reclamant, întemeiată pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 5,6 și 8 C. proc. civ., cu solicitarea de anulare a acestora deoarece sunt lovite de nulitate absolută. Examinând sentințele civile atacate prin prisma dispozițiilor legale incidente cauzei și a criticilor formulate de partea declarantă a căii de atac A., Înalta Curte apreciază că motivele de casare invocate sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează. Analizând cererea de recurs formulată împotriva sentinței civile nr. 112/2022 din perspectiva criticii aduse de recurentul - reclamant A. cu privire la modul de soluționare a cererii de îndreptare eroare materială, Înalta Curte reține că soluționarea unei cereri de îndreptare a erorii materiale prin sentință în loc de încheiere, în ședință publică iar nu în camera de consiliu, nu este de natură a produce o vătămare părții procesuale declarate a recursului. În același timp, partea care invocă nulitatea actului de procedură emis de instanță trebuie să facă dovada vătămării care i s-a produs prin judecarea cererii sale de îndreptare eroare materială în ședință publică, cu emiterea documentului de soluționare a cererii denumit sentință. Dimpotrivă, instanța de fond, procedând la soluționarea, cu aceeași ocazie, a cererii de îndreptare a erorii materiale precum și a cererii de completare dispozitiv(care se judecă cu citarea părților, în ședință publică), în mod corect și cu respectarea drepturilor procesuale ale participanților la judecată a dispus citarea părților, în ședință publică. În acest sens, s-a realizat de către prima instanță respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare, iar nu s-a încălcat dispoziția legală invocată de partea recurentă de la art. 442 alin. (2) C. proc. civ. Totodată, nu se poate reține critica recurentului care a invocat soluționarea generică a cererii de îndreptare eroare materială în sensul respingerii ca nefondate, considerentele expuse pe larg în motivare fiind suficiente pentru ca partea procesuală să ia cunoștință de elementele reținute de prima instanță care s-a pronunțat în sens contrar celui dorit de recurentul - reclamant. Înalta Curte reține că aceasta nu este o veritabilă critică de nelegalitate a sentinței civile atacate pe calea prezentului recurs deoarece motivarea soluției emise de instanță, deși judecătorul fondului a folosit în dispozitiv sintagma "Respinge, ca nefondată, cererea de îndreptare eroare materială…", reiese din cuprinsul considerentelor pe care se sprijină soluția din minută așa cum am precizat anterior. Analizând cererea de recurs îndreptată împotriva sentinței civile nr. 176/2022, Înalta Curte reține că și aceasta este nefondată și urmează a fi respinsă în consecință. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reține că subsumat acestui motiv de recurs pot fi circumscrise mai multe categorii de nereguli procedurale. În concret, în speța de față, recurentul-reclamant a supus atenției instanței de control judiciar încălcarea normelor de procedură de la art. 444 C. proc. civ. care, în opinia sa, ar atrage sancțiunea nulității sentinței de la fond. Așa cum am precizat anterior, partea care invocă nulitatea unui act de procedură trebuie să facă dovada vătămării care i s-a produs ca urmare a emiterii unui act nelegal de către instanță, aspecte pe care recurentul - reclamant nu a reușit să le probeze în cauza de față. Evidenta nemulțumire pe care o reiterează cu fiecare ocazie are în vedere respingerea ca generică a cererilor pe care le-a formulat cu trimitere la dispozitivul sentințelor civile criticate, însă această alegație nu se poate subsuma motivului de casare anterior amintit și să conducă la reformarea sentinței civile din perspectiva invocată de recurentul - reclamant. Prin urmare, Înalta Curte, contrar susținerilor expuse în calea de atac exercitată, nu poate face aplicarea în cauză a dispozițiilor prevăzute de art. 405 C. proc. civ., nefiind identificate motive de nulitate a sentinței civile atacate. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte reține că în temeiul art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., republicat, instanța este obligată să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția pronunțată, arătând atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Motivarea este, așadar, un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constituția României și art. 6 par. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În speță, Înalta Curte, analizând raționamentul juridic ce a stat la baza soluției pronunțate de către instanța de fond, prin raportare la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., constată că, instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea sentinței prevederile art. 442 alin. (2) dar și prevederile art. 444 alin. (1) C. proc. civ., care consfințesc procedura de soluționare a cererilor de îndreptare/completare a hotărârii și a efectuat o analiză a sentinței față de care s-a solicitat îndreptarea/completarea din perspectiva acestor norme juridice. Astfel, instanța de fond a emis o opinie proprie de specialitate și a pronunțat o soluție argumentată juridic, aspect ce contrazice critica recurentului-reclamant. Totodată, Înalta Curte subliniază că pronunțarea unei soluții care respectă îndeaproape cerințele tehnice procedurale instituite art. 425 C. proc. civ. și care prezintă în mod clar raționamentul juridic al judecătorului, inclusiv în situația în care soluția ar urma a fi reformată de către instanța de control judiciar, nu se circumscrie motivului de casare prevăzut de pct. 6 alin. (1) al art. 488 C. proc. civ. . Or, în speță instanța de fond a respectat rigorile impuse de textul de lege prevăzut de art. 425 C. proc. civ. oferind propriul raționament juridic față de soluția adoptată, considerente pentru care criticile subscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., sunt neîntemeiate. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este invocat formal, deoarece în cuprinsul cererii de recurs nu sunt identificate critici care să se circumscrie acestui motiv de casare, considerente pentru care acest motiv de casare nu va fi analizat. Astfel, nu este indicat de către recurentul-reclamant un text de drept material care a fost încălcat sau interpretat greșit de prima instanță și care să fi condus la pronunțarea unei hotărâri nelegale. Înalta Curte, analizând poziția procesuală a recurentului-reclamant în fața instanței investită cu soluționarea cererii de îndreptare/completare, poziție reiterată și prin cererea de recurs, apreciază că demersul juridic al acestuia vizează în fapt o reformare a sentinței a cărei îndreptare/completare s-a solicitat și nu efectiv o îndreptare/completare a hotărârii în procedura instituită de art. 442 și art. 444 C. proc. civ. 2. Temeiul de drept pentru pronunțarea soluției Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 112/2022 din 19 august 2022 și a sentinței civile nr. 176/2022 din 20 decembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.