ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3490/2022

Ședința publică din data de 15 iunie 2022

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea adresată Curții de Apel Constanța, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, înregistrată sub nr. x/2019, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Ministerul Educației și Cercetării a formulat cerere de chemare în judecată prin care a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea raportului de evaluare nr. x/11.10.2019 și a fișei de evaluare nr. 37.008/02.09.2019, prin care i s-a acordat calificativul "satisfăcător", precum și a raportului de evaluare nr. x/31.10.2019, prin care i-a fost soluționată contestația și s-au stabilit punctajul și calificativul final și reevaluarea activității sale.

1.2. Hotărârea pronunțată în cauză

Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 100/CA din 23.07.2020, Respinge acțiunea promovată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației și Cercetării.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză și motivele înfățișate

Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamanta A., în condițiile art. 493 C. proc. civ.

Invocând ca temei al cererii de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin argumentele prezentate în susținerea motivelor de nelegalitate, recurenta a făcut trimitere la prevederile art. 10 din Metodologia aprobată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 4351/2014 și art. 61 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Referitor la anularea Raportului de evaluare nr. x/31.10.2019, prin care a fost soluționată contestația și s-au stabilit punctajul și calificativul final, recurenta a susținut că instanța de fond în mod greșit a apreciat că în cauză este incident art. 61 alin. (2) lit. c)

1

) din O.U.G. nr. 57/2019.

Arată că, la adoptarea O.U.G. nr. 63/2019 prin care se completează art. 61 din O.U.G. nr. 57/2019, intenția Guvernului a fost să asigure derularea activităților de ordin financiar ale celor 3 ministere în care funcțiile de ministru erau vacante, cea mai importantă fiind achitarea drepturilor salariale ale angajaților.

Nici art. 61 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 57/2019 nu poate fi aplicat prezentei cauze. Art. menționat prevede că "[secretarul general] îndeplinește alte atribuții prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a ministerului ori încredințate de ministru." Este evident că regulamentul de organizare și funcționare a Ministerului Educației nu poate să prevadă pentru secretarul general o atribuție a ministrului cuprinsă într-un act normativ de ordin superior.

Pe de altă parte, susține recurenta, în condițiile vacanței funcției de ministru, secretarului general nu îi putea fi încredințată nicio atribuție de către ministru.

Referitor la anularea Raportului de evaluare nr. x/11.10.2019 și a fișei de evaluare nr. 37.008/02.09.2019 prin care i s-a acordat calificativul anual

Instanța a apreciat în mod profund eronat că "se constată lipsa în cauză a oricăror indicii privind arbitrariul/excesul de putere al comisiei de evaluare sau vicii de procedură de evaluare".

Evaluarea anuală a personalului cu funcții de conducere din inspectoratele școlare se face în conformitate cu Metodologia privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, aprobată prin Ordinul nr. 4.315 din 11 august 2014 și vizează unitățile de competență prevăzute în anexele la aceasta:

- anexa nr. 1 pentru inspectorii școlari generali

- anexa nr. 2 pentru inspectorii școlari generali adjuncți

- anexa nr. 3 pentru directorii caselor corpului didactic

Menționează recurenta că a îndeplinit funcția de inspector școlar general adjunct și, în conformitate cu metodologia menționată, evaluarea sa ar fi trebuit să vizeze unitățile de competență aferente acestei funcții și cuprinse în anexa nr. 2.

În cuprinsul Raportului de evaluare nr. x/11.10.2019, existent la dosar, la punctul I Tematica evaluării este menționat că "Evaluarea a vizat unitățile de competență cuprinse în fișa de evaluare, anexa nr. 1 la metodologia aprobată prin OMEN 4315/2014". Mai mult, la punctul II Constatări sunt acordate punctaje pentru unitățile de competență cuprinse în anexa nr. 1 și se fac mențiuni privind neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a unor atribuții prevăzute de aceeași anexă, ca justificare la punctajul acordat, astfel:

proiectarea strategiei educaționale și a politicilor educaționale ale inspectoratului școlar, organizarea activităților inspectoratului școlar. conducerea/coordonarea activității inspectoratului școlar, motivarea/antrenarea personalului din subordine, monitorizarea/evaluarea/controlul acivităților inspectoratului școlar, relații de comunicare, pregătire profesională

Conchide recurenta reclamantă în sensul că este evident că procedura de evaluare a fost viciată prin analizarea activității sale raportat la unitățile de competență corespunzătoare unei alte funcții și nu la cele corespunzătoare funcției ocupate de către aceasta.

Față de acestea a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, in rejudecare admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Intimatul- pârât Ministerul Educației Naționale, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că prin recursul declarat s-au reluat criticile din fond.

În plus a susținut că acordarea calificativului pentru fiecare criteriu de evaluare nu poate fi supusă cenzurii instanței.

Mai învederat pârâtul faptul că instanța de judecată nu se poate substitui angajatorului și prin urmare nu poate să anuleze un calificativ acordat în urma unei evaluări instituite printr-o procedură administrativă specială, procedură efectuată în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

Cu privire la acordarea calificativului și la modalitatea de stabilirea a acestuia, intimatul consideră că a fost acordat obiectiv, ca urmare a constatării a numeroase deficiente.

Mai învederează pârâtul că metodologia aprobată prin OMEN 4315/11.08.2014 asigură deplina transparență și legalitatea evaluării activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, recurenta-reclamantă neaducând nicio probă concludentă în vederea susținerii afirmațiilor sale, întreg cuprinsul cererii de chemare în judecată fiind constituit din formularea unor susțineri de ordin general, nedovedite, izvorâte din nemulțumirea acestuia, generată de faptul că nu a reușit să obțină calificativul "foarte bine" la evaluare.

1.5. Procedura de soluționare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluția din 20 ianuarie 2011 a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 15 iunie 2022, cu citarea părților.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

În prealabil, Înalta Curte constată că în motivarea cererii de recurs, în lipsa unor argumente juridice pertinente și concludente, recurenta-reclamantă reiterează sub o altă formă considerentele prezentate prin apărările formulate la instanța fondului fără a dezvolta un raționament juridic pentru care apreciază că sentința recurată este neîntemeiată, fără a aduce reale critici modului în care curtea de apel a soluționat prezenta cauză, fiind nemulțumită de fapt de soluția pronunțată de aceasta.

Analizând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la prevederile legale incidente dar și față de contextul factual al cauzei, Înalta Curte reține că este nefondat recursul de față, astfel că urmează a fi respins în temeiul art. 496 C. proc. civ., pentru considerentele ce succed:

Așa cum rezultă și din expunerea rezumativă a considerentelor hotărârii atacate, instanța de contencios administrativ a fost investită cu cererea reclamantei recurente prin care aceasta contestă legalitatea raportului de evaluare nr. x/11.10.2019 și a fișei de evaluare nr. 37.008/02.09.2019, prin care i s-a acordat calificativul "satisfăcător", precum și a raportului de evaluare nr. x/31.10.2019, prin care i-a fost soluționată contestația și s-au stabilit punctajul și calificativul final și reevaluarea activității sale din perspectiva aprobării de o persoană necompetentă și a modalității de punctare a fiecărui criteriu din fișa de evaluare.

Este de necontestat că, recurenta-reclamantă îndeplinește funcția de Inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Constanța, instituție aflată în subordinea Ministerul Educației și Cercetării, conform Ordinului Ministrului nr. 4239 din 22.06.2016 în baza contractului de management nr. x din 23.06.2016, îndeplinindu-și atribuțiile conform fișei postului din 23.06.2016.

De asemenea, activitatea de evaluare a recurentei, inspector școlar general adjunct la IȘJ Constanța în perioada 01.09.2018 - 31.08.2019, s-a realizat de către o comisie de evaluare în baza fișei de (auto)evaluare prevăzute la Anexa nr. 2 a O.M.E.N. nr. 4315/11.08.2014.

Așa cum s-a menționat anterior, reclamanta a formulat contestație administrativă, procedura de soluționare finalizându-se prin emiterea raportului nr. x/31.10.2019, înaintat spre aprobare secretarului general care, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2) lit. c)

1

din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, îndeplinea la acel moment calitatea de ordonator principal de credite, funcția de ministru al educației naționale fiind vacantă.

Recurenta- reclamantă reinterează ca o primă neregularitate și, până la urmă o încălcare a normelor legale, faptul că Fișa de evaluare a reclamantei este semnată de Secretarul General al Ministerului iar, în conformitate cu art. 61 din O.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, nu se regăsește în atribuțiile Secretarului General și această atribuție de a aproba fișele de evaluare ale Inspectorilor Generali.

Într-adevăr, în perioada 18.09.2019-03.11.2019, funcția de ministru al educației 2019 nu era ocupată, astfel că toate atribuțiile ministrului au fost preluate de secretarul general.

În primul rând, trebuie subliniat că potrivit dispozițiile art. 61 din O.U.G. nr. 57/2019 prevăd îndeplinirea de către secretarul general al ministerului, pe perioada vacanței funcției de ministru, a calității de ordonator de credite, dar și a oricăror alte atribuții prevăzute de regulament, aprobarea raportului de evaluare de către secretarul general fiind conformă legii.

"(1) Secretarul general al ministerului și secretarii generali adjuncți sunt înalți funcționari publici, numiți prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Aceștia asigură stabilitatea funcționarii ministerului, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între structurile ministerului, precum și cu celelalte autorități și organe ale administrației publice. (2) Principalele atribuții și responsabilități ale secretarului general sunt următoarele: c

1

) îndeplinește, prin excepție de la prevederile art. 56 alin. (1) lit. d), calitatea de ordonator principal de credite, pe perioada vacanței funcției de ministru sau în situația în care acesta se află în imposibilitatea absolută a exercitării atribuțiilor (...). d) monitorizează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare în sarcina ministerului și dispune măsuri pentru realizarea lor conform normelor specifice;

e) monitorizează implementarea politicilor de personal și respectarea principiilor privind managementul resurselor umane în cadrul instituției;

f) îndeplinește alte atribuții prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a ministerului ori încredințate de ministru.

(3) Secretarii generali adjuncți îndeplinesc atribuțiile stabilite de ministru."

Textul legal stabilește așadar faptul că, toate atribuțiile ministrului sunt preluate de secretarul general și, având în vedere că, în perioada 18.09.2019-03.11.2019 funcția de ministru al educației nu era ocupată, în mod corect a reținut instanța fondului că, pe perioada vacanței funcției de ministru, a calității de ordonator de credite, dar și a oricăror alte atribuții prevăzute de regulament, aprobarea raportului de evaluare de către secretarul general este conformă legii.

În același timp, se impune a se observa că evaluarea managerială este o procedură specifică care se realizează conform Ordinului de ministru nr. 4315/2014, privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, cu modificările ulterioare.

Astfel, prin contestația formulată, reclamanta A. a solicitat reevaluarea activității sale manageriale, arătând modalitatea în care a respectat fiecare dintre criteriile de performanță stabilite în vederea evaluării activității sale derulate în calitatea de inspector școlar general adjunct în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța. De asemenea, reclamanta a enumerat activitățile îndeplinite în realizarea fiecăruia dintre aceste criterii, atașând contestației administrative documente care atestă îndeplinirea acestora: procedurile specifice pentru fiecare tip de activitate din cadrul domeniilor de evaluare, activitățile considerate prioritare la nivelul compartimentului, planul managerial de management, rapoarte ale inspectorilor școlari.

În Raportul nr. x/31.10.2019, s-a menționat că soluționarea contestației s-a realizat în conformitate cu fișa de (auto)evaluare, anexa nr. 2 la OMEN nr. 4315/11.08.2014, pe baza Raportului de evaluare întocmit de Comisia de evaluare numită prin ordinul de serviciu nr. 2330/IFL/2019, în urma analizei contestației depuse, a raportului argumentativ al fișei de evaluare, precum și a documentației aferente.

Ordinul nr. 4315/2014 reglementează procedura de evaluare a activității manageriale, desfășurate de inspectorii școlari generali/generali adjuncți, pentru activitatea managerială, în vederea evaluării activității manageriale desfășurate în anul școlar 2018-2019.

Ca atare, în baza prevederilor metodologiei s-a realizat, începând cu 1 septembrie 2018, evaluarea activității manageriale desfășurate de persoanele care, în anul școlar 2018-2019, au ocupat o funcție de conducere la nivelul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București.

Contrar susținerilor recurentei-reclamante, metodologia aprobată prin OMEN 4315/11.08.2014, asigură deplina transparență și legalitatea evaluării activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, reclamanta neaducând probe veridice în vederea susținerii afirmațiilor sale, izvorâte din nemulțumirea că nu a reușit să obțină calificativul "foarte bine" la evaluare.

În sensul aceleiași interpretări, Comisia de evaluare și comisia de contestații au respectat întrutotul procedura prevăzută de Ordinul nr. 4315/2014, iar susținerile recurentei reclamante nu au fost probate, astfel că nu pot fi reținute criticile reclamantei cu referire la modalitatea concretă de acordare a punctajului final în urma soluționării contestației sale administrative, întrucât acestea privesc activitatea concretă de evaluare, cum bine a punctatat instanța de fond.

Un alt argument în sprijinul celor reținute de judecător fondului, este faptul că instanța poate doar verifica dacă toate aceste criterii au fost analizate, împreună cu motivele invocate de contestatoare și documentele prezentate de aceasta, însă nu se poate substitui inspectorilor școlari și efectua o proprie analiză a modalității în care reclamanta a îndeplinit criteriile de performanță în funcție de care se evaluează activitatea unui inspector școlar,

Este evident că, potrivit art. 6 din Metodologie, din reprezentanți ai Direcției generale inspecție și control, Direcției generale învățământ secundar superior și educație permanentă, Direcției generale educație timpurie, învățământ primar și gimnazial, Direcției generale minorități și relația cu Parlamentul, Direcției generale economice, Compartimentului audit intern, judecătorul nu se poate substitui unei comisii de evaluare (alcătuite potrivit art. menționat,) în aprecierea din punct de vedere științific, de specialitate, a activității derulate de reclamantă în funcția de inspector școlar general adjunct, acest aspect excedând controlului privind legalitatea actului administrativ.

Așadar, în speță, în mod corect prima instanță a reținut instanța de fond lipsa oricăror indicii privind arbitrariul/excesul de putere al comisiei de evaluare sau vicii de procedură de evaluare, referindu-se la solicitarea de anulare a Raportului de evaluare nr. x/11.10.2019 și a fișei de evaluare nr. 37.008/02.09.2019 prin care i s-a acordat calificativul anual reclamantei.

Cu alte cuvinte, instanța nu se poate substitui inspectorilor școlari și efectua o proprie analiză a modalității în care recurenta-reclamantă a îndeplinit criteriile de performanță în funcție de care se evaluează activitatea unui inspector școlar.

Raționamentul expus de prima instanță urmează a fi validat de instanța de control judiciar, întrucât aspectele invocate de recurentă-reclamantă exced controlului instanței de contencios administrativ, în contextul în care această atribuție aparține comisiilor de evaluare, care au un drept exclusiv de apreciere.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 100/CA din 23.07.2020 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iunie 2022.