ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3440/2022

Ședința publică din data de 14 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 24.10.2019 reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale să se dispună: anularea calificativului final "BINE" acordat reclamantei în Fișa de evaluare nr. 1285A/27.03.2018, comunicată cu Adresa MEN nr. x/03.05.2019 ca urmare a soluționării contestației formulate; anularea calificativului final "SATISFĂCĂTOR" acordat în Fișa de evaluare nr. 4224A/30.08.2018, înregistrată la Ministerul Educației sub nr. x/19.03.2019 și comunicată cu Adresa MEN nr. x/21.03.2019.

Prin sentința civilă nr. 84 din 1 iulie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ promovată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale.

S-a anulat calificativul final "BINE" acordat reclamantei în Fișa de evaluare nr. 1285A/27.03.2018, comunicată cu adresa nr. x/03.05.2019, ca urmare a soluționării contestației.

S-a respins cererea de anulare a calificativului "SATISFĂCĂTOR" acordat în Fișa de evaluare nr. 4224A/30.08.2018.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru următoarele motive de nelegalitate, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.:

- prima instanță a judecat cu dublă măsură cele două fișe de evaluare, pronunțând astfel o hotărâre ce cuprinde motive contradictorii. Pentru aceleași argumente și Fișa de acordare a punctajului inițial (de 75,5 puncte, aferente calificatului Satisfăcător) este un act administrativ nelegal întrucât îi lipsește motivarea/justificarea punctajului acordat, motiv pentru care se impunea a fi anulat și acesta;

- fișa de evaluare inițială prin care Comisia de evaluare a acordat punctajul de 75,50 puncte aferent calificativului Satisfăcător, act pe care instanța de fond nu 1-a anulat, îndeplinește condițiile pentru a fi calificată ca act administrativ, prin prisma definiției date de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004;

- cum fișa de evaluare emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor prin care s-a acordat punctajul de 81 de puncte nu este motivată, la fel nu se regăsește nicio motivare în cuprinsul actului administrativ de acordare a punctajului inițial de 75,50 puncte, respectiv în Fișa de evaluare nr. 4224A/30.08.2018 înregistrată la Ministerul Educației sub nr. x/19.03.2019 emisă de Comisia de evaluare;

- invocarea deciziei CCR pentru situația din speță nu are suport în prezenta cauză care are în vedere alte acte decât cele analizate în decizia menționată;

- instanța a prezentat argumente străine de natura cererilor din cauză întrucât recurenta reclamantă nu a criticat stabilirea criteriilor de evaluare și nici acordarea calificativului corespondent punctajului, ci acordarea nemotivată a unui punctaj inferior cu ignorarea raportului argumentativ și a probelor prezentate, fără ca în actul de evaluare al Comisiei de evaluare să se indice motivul înlăturării raportului argumentativ și al probelor prezentate în susținerea Fișei de autoevaluare;

- hotărârea atacată se încalcă principiul de drept care stabilește imperativ neagravarea situației în propria cale de atac, Non reformatio în pejus, instanța agravând situația reclamantei avută anterior formulării acțiunii.

Pentru toate motivele dezvoltate s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin întâmpinare, intimatul - pârât Ministerul Educației Naționale solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că prima instanță a constatat în mod legal că la evaluarea activității reclamantei, comisia a respectat procedura aplicabilă, instanța neavând posibilitatea de a se substitui autorității publice în a stabili alte criterii de evaluare.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru considerentele în continuare arătate:

Argumente de fapt și de drept relevante

Recurenta - reclamantă, Inspector Școlar General al Județului Constanța, a formulat contestație împotriva soluției pronunțate la plângerea prealabilă înregistrată sub nr. x/28.03.2019 la M.E.N. prin care i-au fost acordate un nr. de 81 de puncte, corespunzătoare calificativului BINE.

Inițial, urmare a evaluării activității reclamantei, acesteia i-a fost acordat un punctaj de 75,50 puncte, corespunzător calificativului "Satisfăcător" . Fișa de evaluare întocmită de Comisia de evaluare a fost însoțită de Raportul nr. x/19.03.2019 încheiat în urma activității de evaluare a conducerii Inspectoratului Școlar Județean Constanța.

Împotriva calificativului acordat reclamanta a formulat contestație, iar în urma soluționării contestației reclamanta a primit punctajul de 81 puncte, corespunzător calificativului "Bine", fiind întocmite de către Comisia de soluționare a contestațiilor Raportul nr. x/02.05.2019 și Fișa de evaluare nr. 1285A/27.03.2018.

Prin soluția pronunțată, instanța de fond a reținut că, în condițiile în care nu a fost relevată nicio neregularitate de ordin procedural cu privire la prima evaluare, în raport de limitele instanței de contencios administrativ care nu se poate substitui autorității pentru stabilirea criteriilor de evaluare și nici pentru acordarea punctajului, nu poate fi reținută nelegalitatea calificativului "Satisfăcător" acordat de Comisia de evaluare.

În ceea ce privește însă reevaluarea efectuată de Comisia de soluționare a contestațiilor prin Raportul nr. x/02.05.2019 și Fișa de evaluare nr. 1285A/27.03.2018, curtea de apel a apreciat că lipsa cu desăvârșire a motivării calificativului "Bine" acordat reprezintă un viciu de legalitate care îi produce reclamantei o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea acestuia, cu consecința reluării procedurii de soluționare a contestației.

Din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că hotărârea pronunțată întrunește exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., instanța explicând soluția pronunțată în dispozitiv.

Pentru a ne afla în prezenta unor motivări contradictorii ale hotărârii, ar trebui ca în considerente să fie inserate argumente care să contrazică dispozitivul, ceea ce nu este cazul în speță. Modalitatea distinctă în care au fost apreciate cele două evaluări nu se încadrează în acest caz de casare, Inalta Curte urmând să respingă aprecierile recurentei - reclamante.

Hotărârea este, însă, criticabilă în raport de modalitatea în care instanța a analizat obiectul cauzei, reprezentat de contestația împotriva rezultatului evaluării, respectiv a calificativului final acordat de Comisia de Evaluare în procedura de evaluare anuală a acrivității manageriale desfășurate de persoanele care, în anul școlar precedent, au ocupat o funcție de conducere la nivelul inspectoratului școlar, procedură prevăzută de Ordinul MEN nr. 4315/2014 și de metodologia de aplicare a acestuia.

În speță, acțiunea reclamantei tinde la anularea rezultatului evaluării și la acordarea unui calificativ în concordanță cu autoevaluarea.

Este adevărat că prin contestația formulată, reclamanta a solicitat anularea ambelor calificative acordate prin cele două fișe de evaluare, însă judecătorul fondului era dator să solicite reclamantei lămuriri privind scopul real urmărit, în vederea unei juste și complete dezlegări a raportului litigios, prin luarea în considerare a întregii proceduri, iar nu prin abordarea trunchiată, care nu este în măsură să asigure un act de justiție eficient și să preîntâmpine alte litigii viitoare.

Observă instanța de control judiciar că procedând în această manieră, fiind analizate distinct fișele de evaluare de adresa de soluționare a contestației, s-a ajuns la încălcarea principiului disponibilității reglementat de art. 9 din C. proc. civ., instanța neputând depăși limitele acțiunii fixate de reclamantă, în sensul de a anula calificativul "BINE" obținut în urma contestației administrative, chiar constatând nemotivarea actului. Deși în considerentele sentinței s-a apreciat că se impune reluarea procedurii de soluționare a contestației, reclamantei nu i se poate agrava situația în propria contestație, în raport de prevalența principiului non reformatio în pejus, în caz contrar, punându-se în discuție însuși fundamentul procesului civil, și anume principiul disponibilității, ceea ce ar genera o insecuritate juridică.

Din această perspectivă, Înalta Curte reține că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând ca instanța de fond să rejudece calificativul acordat ca un tot unitar, să verifice obligația de motivare a actului administrativ în raport de toate actele procedurii prin prisma criteriilor de evaluare și a criticilor formulate de reclamantă, în limitele marjei de apreciere a autorității publice.

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 și art. 496 din C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și, va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 84 din 1 iulie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 iunie 2022.