ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3366/2023

Obiectul acțiunii deduse judecății 1.1. Cererea de chemare în judecată Ca urmare a declinării competenței, Curtea de Apel București a fost sesizată de Curtea de Apel Cluj cu acțiunea formulată de Comuna Gârbău prin Primarul Comunei Gârbău, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și intervenientul Parohia Greco-Catolică Gârbău, litigiul având ca obiect anularea și suspendarea executării Hotărârii C.N.C.D. nr. 319/10.06.2019, cu cheltuieli de judecată. 1.

Soluția instanței de fond Prin încheierea de ședință din 21 ianuarie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a amânat pronunțarea deciziei pentru data de 30 ianuarie 2020. Prin sentința civilă nr. 77 din 30 ianuarie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta Comuna Gârbău prin Primarul Comunei Gârbău, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a anulat Hotărârea C.N.C.D. nr. 319/10.06.2019, a suspendat executarea Hotărârii C.N.C.D. nr. 319/10.06.2019, până la soluționarea definitivă a cauzei, a respins cererea de intervenție accesorie formulată de Parohia Greco-Catolică Gârbău în favoarea pârâtului și a obligat pârâtul, către reclamant, la cheltuieli de judecată în sumă de 70 RON reprezentând taxă judiciară de timbru. 1.

Cererea de recurs 1.3.1. Împotriva sentinței civile și a încheierii de amânare a pronunțării a formulat recurs intervenienta Parohia Greco - Catolică Gârbău, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. A solicitat admiterea recursului și, pe cale de consecință, casarea sentinței civile atacate în sensul respingerii în totalitate atât a cererii privind suspendarea Hotărârii CNCD nr. 319/10.06.2019 cât și respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată, cheltuieli de judecată. 1.3.2. Pârâtul Consiliul National pentru Combaterea Discriminării a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 77/30.01.21 pronunțată în dosarul nr. x/2019, ca fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamanta Comuna Gârbău prin Primarul Comunei Gârbău, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a Hotărârii nr. 319/10.06.2019 emisă de Colegiul director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminării în dosarul nr. x/2018. 1.

Hotărârea Inaltei Curți Prin Decizia nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019 s-a respins excepția tardivității recursului formulat de recurenta-intervenientă. S-a respins recursul formulat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinței civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv. S-a constatat neavenit recursul formulat de intervenienta Parohia Greco - Catolică Gârbău împotriva sentinței civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal și a încheierii de ședință din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal. 1.

Contestația in anulare La data de 8 februarie 2022, sub număr de dosar x/2022, contestatorul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat, în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., contestație în anulare, solicitând anularea deciziei nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019. Prin decizia nr. 1438 din data de 14 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022 s-a admis contestația în anulare formulată de contestatorul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. S-a anulat decizia nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019. 2. Soluția instanței de recurs în rejudecare Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente: Argumente de fapt și de drept relevante Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia. Asupra recursurilor declarate în cauză Curtea constată și apreciază următoarele Recursul declarat de recurentul-pârât CNCD împotriva sentinței civile nr. 77/30.01.2020 este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente de către prima instanță în ceea ce privește analiza legalității Hotărârii nr. 319 din 10.06.2019 emisă în dosarul nr. x/2018. În cadrul acestui motiv de recurs recurentul-pârât invocă mai multe aspecte de nelegalitate privind sentința atacată prin care pe fond s-a dispus anularea Hotărârii CNCD nr. 319/2019 și s-a respins cererea de intervenție accesorie formulată de Parohia Greco - Catolică Gârbău. Primul aspect de nelegalitate privește aplicarea greșită a procedurilor art. 16 1 din Legea nr. 554/2004 raportat la dispozițiile art. 78 alin. 2 C. proc. civ. în ceea ce privește stabilirea cadrului procesual în raport de activitatea administrativ-jurisdicțională desfășurată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării conform art. 16 din O.G. nr. 137/2000. În raport de cadrul procesual stabilit de părți în faza administrativ jurisdicțională de soluționare a sesizării formulate de Parohia Greco - Catolică Gârbău recurentul-pârât invocă nelegala respingere a excepției inadmisibilității acțiunii formulată în fața instanței de contencios administrativ. Aceasta deoarece în baza art. 16 1 din Legea nr. 554/2004 și art. 78 alin. 2 C. proc. civ. prima instanță trebuia să pună în discuția părților necesitatea introducerii în cauză în calitate de parte pârâta și a persoanei care a formulat sesizarea la CNCD și să stabilească corect cadrul procesual. Se invocă în acest sens o practică a instanțelor de contencios administrativ în ceea ce privește stabilirea cadrului procesual. Al doilea aspect de nelegalitate privește aplicarea greșită a prevederilor art. 21 respectiv art. 36 alin. 1 și (2) lit. c) și d) din Legea nr. 215/2001 în forma în vigoare la data formulări sesizării Parohia Greco - Catolică având ca obiect solicitarea înființării unui cimitir comunal. Se arată că sesizarea a fost soluționată prin Hotărârea CNCD contestată în raport cu entitatea care avea personalitate juridică, respectiv UAT Comuna Gârbău și nu în raport de Consiliul local ca autoritate deliberativă care nu are personalitate juridică. Al treilea aspect de nelegalitate privește încălcarea prevederilor art. 9 alin,2) și 3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă, regimul general al cultelor în ceea ce privește analiza actelor depuse în susținerea sesizării din care rezultă pasivitatea autorității locale de a rezolva problema sesizată înființarea în localitate a unui cimitir uman pentru credincioșii greco-catolici. Iar ceea ce a sancționat autoritatea competentă a fost comportamentul pasiv al Comunei Gârbău în ceea ce privește înființarea unui cimitir comunal. Ultimul aspect de nelegalitate privește interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2 alin. 1 și (4) din O.G. nr. 137/2000 raportat la obligația prevăzută de art. 5 alin. 2 din Legea nr. 102/2014 în sarcina autorității locale. Se susține că prima instanță nu a analizat lipsa de măsuri administrative în vederea înființării unui cimitir comunal în comuna Gârbău în condițiile în care Parohia Ortodoxă Română Gârbău nu respectă dispozițiile art. 5 3 ) din Legea nr. 102/2014 prin refuzul de a permite credicioșilor greco-catolici să aibă acces în cimitirul respectiv. Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul respingerii acțiunii reclamantei și menținerii ca legale a hotărârii CNCD nr. 319/2019. Recursul declarat de recurenta-intervenientă Parohia Greco-Catolică Gârbău privește încheierii de ședință din 21.01.2020 și sentința civilă nr. 77/2020 și este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material de către prima instanță. Primul aspect de nelegalitate privește încheierea din 21.01.2020 prin care s-a respins în mod nelegal excepția inadmisibilității pentru lipsa coparticipării procesuale pasive invocată de pârâtul CNCD. Se arată că admiterea cererii de intervenție accesorie nu înlătură excepția inadmisibilității acțiunii prima instanță fiind obligată a stabili cadrul procesual în raport de părțile din faza administrativ-jurisdicțională. Al doilea aspect de nelegalitate privește pe fond soluția dispusă prin sentința atacată de anulare ca nelegală a hotărârii CNCD prin care se constată discriminarea în sensul pasivității autorității în rezolva problema sesizată - înființarea unui cimitir public în care să fie înhumați credincioșii aparținând cultelor greco-catolici. Se invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 102/2014țși a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 215/2001 în ceea ce privește competența cu privire la emiterea deciziei privind înființarea unui cimitir public. Se susține că în mod corect a fost sancționată reclamanta pentru fapta de discriminare reținută respectiv pasivitatea manifestată o perioadă îndelungată comportament apreciat ca discriminatoriu în sensul art. 2 alin. 4 din O.G. nr. 137/2000. Se arată că deși incident în cauză dispozițiile art. 5 alin. 3 din Legea nr. 102/2014 și anume "În localitățile în care nu există cimitire comunale și unele culte nu dispun de cimitir propriu, persoanele decedate care au aparținut respectivelor culte vor fi înhumate potrivit ritului propriu în cimitirele existente în funcțiune, excepție făcând cimitirele existente în funcțiune ce aparțin cultelor mozaic și musulman". Prin adresa din 17.06.2018, Parohia Ortodoxă Română Gârbău Gârbău nu respectă dispozițiile legale refuzând accesul credincioșilor catolici în unicul cimitir din Comuna Gârbău. Prima instanță în mod nelegal a anulat Hotărârea CNCD în condițiile în care elementele cumulative prevăzute de art. 2 alin. 4 din O.G. nr. 137/2000 erau îndeplinite iar autoritatea prin actele depuse nu a preluat în în contra comportamentului pasiv, cu atât mai mult cu cât a fost identificat un teren care putea fi utilizat în vederea înființării unui cimitir comunal. Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul respingerii acțiunii, admiterii cererii de intervenție accesorie și menținerii ca legale a Hotărârii CNCD nr. 319/10.06.2019. La dosar intimata Comuna Gârbău a formulat întâmpinare și concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate. Prin Decizia nr. 1438/14.03.2023 s-a admis contestația în anulare formulată de contestatorul CNCD împotriva Deciziei nr. 5689/18. XI.2020, stabilind termenul pentru soluționarea recursurilor. Curtea pe recursurile declarate împotriva încheierii din 21.01.2020 și împotriva sentinței civile nr. 77 din 30.01.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal le apreciază, prin considerente comune, ca nefondate, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. Aspectele de nelegalitate invocate în cadrul celor două recursuri sunt comune și au fost încadrate în dispozițiileart. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. susținându-se interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material de către prima instanță. Aspectele de nelegalitate privind stabilirea cadrului procesual de către prima instanță privește încheierea de ședință din 21.01.2020 și se invocă de ambii recurenți aplicarea greșită a dispozițiilor art. 16 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv a dispozițiilor art. 78 alin. 2 C. proc. civ. Prin încheierea din 21.01.2020 prima instanță a respins în mod corect excepția inadmisibilității acțiunii invocată de recurentul-pârât CNCD, excepție invocată în ceea ce privește pretinsa stabilire greșită a cadrului procesual. Prima instanță a respins motivat cererea recurentului-pârât CNCD de a fi introdusă în cauză în calitate de parte pârâtă Parohia Greco Catolică Gârbău, cu respectarea dispozițiilor art. 78 alin. 2 C. proc. civ. și ale art. 16 1 din legea nr. 554/2004 și a principiului disponibilității în condițiile în care Parohia Greco Catolică a formulat în cauză cerere de intervenție accesorie în interesul autorității emitente a Hotărârii nr. 319/2019 cerere de intervenție admisă conform art. 61 alin. 3 și 63 C. proc. civ. În stabilirea cadrului procesual prima instanță a ținut cont de caracterul jurisdicțional al procedurii desfășurate în fața CNCD, petenta, care a formulat sesizarea către CNCD reclamând fapta de discriminare dobândind calitatea de intervenient accesoriu în favoarea pârâtului CNCD și sprijinind apărarea acestuia inclusiv prin promovarea principiului recurs împotriva hotărârilor pronunțate de instanța de fond. Dispozițiile art. 16 1 din Legea nr. 554/2004 nu instituie o obligație a instanței privind modificarea cadrului procesual stabilit de reclamant iar în prezenta cauză s-a admis cererea de intervenție accesorie formulată de persoana care a formulat sesizarea de competența CNCD. Aspectele de nelegalitate care privesc pe fond aplicarea dispozițiilor legale incidente respectiv prevederile O.G. nr. 137/2000 ale Legii nr. 215/2001 și ale Legii nr. 350/2001 sunt nefondate în cauză sentința atacată fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor incidente. În mod corect prima instanță a analizat în raport de actele și susținerile părților din faza administrativ jurisdicțională dacă aspectele sesizate pot constitui fapte de discriminare în sensul art. 2 alin. 1 și (4) din O.G. nr. 137/2000 astfel cum s-a stabilit prin Hotărârea CNCD nr. 319/2019. Prima instanță a constatat corect nelegalitatea hotărârii CNCD prin care se constatase faptul că neînființarea unui cimitir, component constând în pasivitatea autorității reclamante reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1 și (4) din O.G. nr. 137/2000. În mod legal s-a dispus anularea Hotărârii nr. 319/2019 emisă de CNCD deoarece în cauză nu poate fi reținută pasivitatea autorității în ceea ce privește înființarea unui cimitir comunal, iar pe de altă parte competența în ceea ce privește luarea acestei măsuri nu aparțin reclamantei UAT Comuna Gârbău județul Cluj ci autorității locale deliberative - Consiliul local al Comunei. În mod corect prima instanță a constatat că înființarea unui cimitir comunal presupune o sumă de demersuri administrative și emiterea unor avize specifice neputându-se reține fapta de discriminare reținută greșit prin Hotărârea CNCD și anume posibilitatea în rezolvarea solicitării recurentei-interveniente privind înființarea unui cimitir comunal. Aspectele sesizate privind refuzul parohiei ortodoxe de a permite credincioșilor greco-catolici să acceadă în cimitirul ortodox din localitate nu pot fi reținute ca elemente probatorii pentru comportamentul pretind discriminatoriu al reclamantei în condițiile în care intervenienta beneficiază de dispozițiile legii speciale art. 5 alin. 3 din Legea nr. 102/2014. "În localitățile în care nu există cimitire comunale și unele culte nu dispun de cimitir propriu, persoanele decedate care au aparținut respectivelor culte vor fi înhumate potrivit ritului propriu în cimitirele existente în funcțiune, excepție făcând cimitirele existente în funcțiune ce aparțin cultelor mozaic și musulman" Prima instanță a analizat legalitatea Hotărârii CNCD și a constatat în mod corect în sensul că nu există fapta de discriminare reținută, respectiv neînființarea unui cimitir comunal greco-catolic în sarcina reclamantei, ca autoritate administrativă pretins competentă să dispună cu privire la această solicitare. În cauză autoritatea a probat efectuarea demersurilor în vederea înființării unui cimitir public având în vedere complexitatea procedurilor prevăzute de Legea nr. 350/2001, aceste demersuri fiind comunicate recurentei-interveniente Parohia Greco-Catolică Gârbău. În ceea ce privește aspectul de nelegalitate privind luarea în concret a deciziei administrative în mod legal prima instanță a constatat nelegalitatea hotărârii CNCD prin care a fost sancționată reclamanta-intimată pentru fapta de discriminare reținută greșit. În cauză reclamanta nu are competența materială de a lua decizi administrativă privind înființare unui cimitir comunal, aceasta aparținând Consiliului local al comunei ca autoritate deliberativă, consiliul local putând efectua o analiză a legalității și a oportunității unui cimitir comunal. Astfel, potrivit art. 23 din Legea nr. 215/2001 "(1) Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale. (2) Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe si municipii, în condițiile legii". Așadar, potrivit acestor dispoziții, consiliul local este un organ al unității administrativ teritoriale, ca și primarul și are aceeași legitimitate cu acesta. Astfel, potrivit art. 21din Legea 215/2001 (1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. Astfel, potrivit art. 36 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 215/2001: "Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;" în continuare, potrivit art. 36 alin. (6) lit. a) pct. 14 din Legea nr. 215/2001: "în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local: a) asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: serviciile comunitare de utilitate public (...) după caz;" Din economia textelor legale mai sus citate rezultă fără echivoc că atribuțiile în domeniul înființării unui cimitir public în localitate și în ceea ce privește asigurarea cadrului de funcționare a acestuia revin consiliului local pe raza căruia este organizat acest serviciu public, U.A.T. comuna Gârbău fiind doar titulara a drepturilor și obligațiilor privind acest bun în momentul în care este înființat și înregistrat în domeniul public sau privat, după caz. Față de cele expuse mai sus, Curtea apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. și în consecință în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză menținând ca legale încheierea de ședință din 21.01.2020 și sentința civilă nr. 77 din 30.01.2020, pronunțate de instanța de fond.