ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1438/2023

Ședința publică din data de 14 martie 2023

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Ca urmare a declinării competenței, Curtea de Apel București a fost sesizată de Curtea de Apel Cluj cu acțiunea formulată de Comuna Gârbău prin Primarul Comunei Gârbău, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și intervenientul Parohia Greco-Catolică Gârbău, litigiul având ca obiect anularea și suspendarea executării Hotărârii C.N.C.D. nr. 319/10.06.2019, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin încheierea de ședință din 21 ianuarie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a amânat pronunțarea deciziei pentru data de 30 ianuarie 2020.

Prin sentința civilă nr. 77 din 30 ianuarie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta Comuna Gârbău prin Primarul Comunei Gârbău, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a anulat Hotărârea C.N.C.D. nr. 319/10.06.2019, a suspendat executarea Hotărârii C.N.C.D. nr. 319/10.06.2019, până la soluționarea definitivă a cauzei, a respins cererea de intervenție accesorie formulată de Parohia Greco-Catolică Gârbău în favoarea pârâtului și a obligat pârâtul, către reclamant, la cheltuieli de judecată în sumă de 70 RON reprezentând taxă judiciară de timbru.

1.3. Cererea de recurs

1.3.1. Împotriva sentinței civile și a încheierii de amânare a pronunțării a formulat recurs intervenienta Parohia Greco – Catolică Gârbău, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A solicitat admiterea recursului și, pe cale de consecință, casarea sentinței civile atacate în sensul respingerii în totalitate atât a cererii privind suspendarea Hotărârii CNCD nr. 319/10.06.2019 cât și respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată, cheltuieli de judecată.

1.3.2. Pârâtul Consiliul National pentru Combaterea Discriminării a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX – a contencios administrativ și fiscal, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 77/30.01.21 pronunțată în dosarul nr. x/2019, ca fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamanta Comuna Gârbău prin Primarul Comunei Gârbău, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a Hotărârii nr. 319/10.06.2019 emisă de Colegiul director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminării în dosarul nr. x/2018.

1.4. Hotărârea contestată

Prin Decizia nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019 s-a respins excepția tardivității recursului formulat de recurenta-intervenientă.

S-a respins recursul formulat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinței civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX – a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv.

S-a constatat neavenit recursul formulat de intervenienta Parohia Greco – Catolică Gârbău împotriva sentinței civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX – a contencios administrativ și fiscal și a încheierii de ședință din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX – a contencios administrativ și fiscal.

2.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 8 februarie 2022, sub număr de dosar x/2022, contestatorul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat, în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., anularea deciziei nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019.

În susținerea cererii s-a arătat că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale, Înalta Curte omițând a observa că în data de 16 martie 2020 s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 212/16.03.2020 Decretul Președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență, iar, potrivit art. 41 din decret, termenele de decădere se suspendă pe toată durata stării de urgență.

S-a arătat și că în data de 14.04.2020 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 311/14.04.2020, Decretul Președintelui României nr. 240/14.04.2020 privind prelungirea stării de urgență.

Data declarării recursului de către Consiliul National pentru Combaterea Discriminării este data de 16 aprilie 2020, data predării către serviciul de poștă militară, la care erau în vigoare dispozițiile decretului care suspendau termenele, iar nu data de 21 aprilie 2020 reținută de instanța de recurs, astfel că recursul este formulat în termenul prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înalta Curte analizând contestația în anulare, în raport cu motivele invocate și cu dispozițiile procedurale aplicabile, o va admite pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare și nesuspensivă de executare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătorești definitive date cu încălcarea anumitor norme de procedură, sau greșite din cauza unor inadvertențe de ordin formal.

Astfel, potrivit art. 503 alin. (2) din C. proc. civ.: Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când (...) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

În accepțiunea textului de lege menționat, motivul de contestație referitor la săvârșirea unei greșeli materiale în dezlegarea recursului are în vedere o eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv sau nul, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În speță, ne aflăm tocmai într-o asemenea situație în care instanța de recurs, prin decizia contestată a respins recursul, ca tardiv formulat, reținând că a fost declarat la data de 21 aprilie 2020.

Constată însă Înalta Curte, că pe plicul depus la dosarului de recurs, atașat cererii de recurs, este aplicată ștampila contestatorului cu nr. de expediere x din data de 15.04.2020, plicul fiind predat poștei militare cu borderoul din data de 16.04.2020.

Înalta Curte reține aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor speciale, derogatorii de la dreptul comun, cuprinse în art. 42 alin. (6) și alin. (7) din Decretul nr. 195/16.03.2020 pentru instituirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 212 din 16 martie 2020, precum și a dispozițiilor art. 63 alin. (12) din Decretul nr. 240/14.04.2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 311 din 14 aprilie 2020.

Astfel, potrivit: art. 42 alin. (6) și alin. (7) din Decretul nr. 195/16.03.2020: "(6) În temeiul prezentului decret, judecarea proceselor civile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se suspendă de plin drept pe durata stării de urgență instituite prin acesta, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop. (7) Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele prevăzute la alin. (6), aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență. În cauzele prevăzute la alin. (6) în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență";

Potrivit art. 63 alin. (12) din Decretul 240/14.04.2020: "(12) Termenele prevăzute de lege pentru efectuarea actelor de procedură sau pentru exercitarea plângerilor, contestațiilor și căilor de atac de orice fel în cauzele prevăzute la alin. (11), aflate în curs la data prelungirii stării de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență. În cauzele prevăzute la alin. (11) în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență".

Prin urmare, față de dispozițiile legale precitate, se constată că termenul pentru exercitarea căii de atac recursului, calculat de la data comunicării sentinței civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020, a fost întrerupt la data de 16 martie 2020, data intrării în vigoare a dispozițiilor Decretului nr. 195/16.03.2020.

Întreruperea menționată anterior a luat sfârșit la data de 14.05.2020, ca urmare a încetării stării de urgență pe teritoriul României.

De la această dată a început să curgă un nou termen de 15 zile pentru exercitarea căii de atac a recursului, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În consecință, față de dispozițiile legale derogatorii instituite prin Decretul nr. 195/16.03.2020 și prin Decretul nr. 240/14.04.2020, Înalta Curte reține că cererea de recurs formulată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării la data de 16.04.2020 este introdusă cu respectarea termenului legal.

Se constată, astfel, că eroarea materială invocată de contestator se circumscrie prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., de natură să justifice contestația în anulare pendinte.

Fața de cele ce preced, Curtea, în temeiul art. 508 alin. (3) din C. proc. civ., va admite contestația în anulare formulată de contestatorul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și va anula decizia nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019.

Întrucât soluționarea cauzei la acest termen nu este posibilă, instanța rămânând în pronunțare exclusiv asupra admisibilității contestației în anulare, se va stabili un termen pentru judecarea recursurilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația în anulare formulată de contestatorul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Anulează decizia nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019.

Acordă termen pentru soluționarea recursurilor, cu citare părți, la data de 20 iunie 2023.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2023.