ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3152/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3152/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 9 iunie 2023
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea pronunțată de instanța de fond
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 11.11.2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a -IX - a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național Al Audiovizualului, anularea Deciziei nr. 357/26.10.2021 și exonerarea reclamantei de sancțiunea amenzii în cuantum de 40.000 RON, aplicată prin actul administrativ contestat.
1.2. Soluția primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 585 din 18.03.2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI, ca neîntemeiată.
Cererea de recurs
Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs reclamanta A. S.A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii și, în rejudecare, admiterea contestației formulate împotriva Deciziei nr. 357/26.10.2022, cu exonerarea reclamantei de plata amenzii în cuantum de 40.000lei.
În dezvoltarea motivului de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta - reclamantă a arătat că prima instanță a interpretat eronat dispozițiile legale incidente cauzei, respectiv art. 3 alin. (2)
1
din Legea nr. 504/2022 a audiovizualului, art. 64 alin. (1) lit. a) și b) din Decizia CNA nr. 220/2001 și art. 66
3
din Decizia nr. 220/2001.
A precizat că prima instanță a reținut în mod greșit situația de fapt, cu încălcarea dispozițiilor legale anterior enumerate, reținând reaua - credință a reclamantei, care a prezentat într-un mod părtinitor subiectul de interes public privind campania de vaccinare împotriva virusului SARS-COV2, a informațiilor studiului publicat de B. și a celor privind comanda de 120 milioane de doze de vaccin realizată de Guvernul României.
A mai arătat că argumentul expus de prima instanță în motivarea sentinței civile de la fond, respectiv de a prezenta faptele și evenimentele în mod corect, imparțial și obiectiv, din surse sigure și verificate, astfel încât să favorizeze libera formare a opiniilor iar nu inducerea unei anumite opinii, contravine disp. art. 30 din Constituție.
Totodată, a mai susținut că prima instanță nu a efectuat o analiză de ansamblu a situație factuale deduse judecății ci a validat raționamentul pârâtului CNA.
În continuare, a mai menționat că jurnaliștii au dreptul să prezinte opinii critice, exagerate și provocatoare, cu privire la orice chestiune de interes public dacă pentru această exercitare a dreptului lor la libera exprimare au o bază factuală, reală și serioasă.
A mai invocat jurisprudența ÎCCJ în cauze anterioare pentru a fundamenta prezenta cerere de recurs.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea cererii de recurs cu casarea sentinței civile atacate și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.
Apărările formulate
Intimatul-pârât Consiliul Național al Audiovizualului a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
În esență, în motivare, a arătat că soluția primei instanțe este legală și temeinică și se impune a fi menținută.
Decizia instanței de recurs
4.1Examinând sentința atacată, în raport de actele și lucrările dosarului, de motivele invocate de recurentă și de apărările formulate, precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, neputându-se reține incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Reclamanta a supus controlului de legalitate Decizia CNA nr. 357/21.10.201, cu solicitarea de înlăturare a sancțiunii în cuantum de 40.000 RON, aplicată pentru încălcarea art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, art. 64 alin. (1) lit. a) și b) precum și art. 66 din Codul Audiovizualului.
Instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată, cu motivarea că sancționarea reclamantei s-a realizat în mod corect ca urmare a faptului că informațiile din emisiunea "Subiectiv" nu au fost prezentate în mod obiectiv și au fost de natură a favoriza în mod negativ percepția publicului în legătură cu acțiunea de vaccinare împotriva Covid 19.
Criticând sentința de fond și din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, reclamanta a precizat că prima instanță a eludat dispozițiile art. 30 din Constituția României și a reținut greșit situația de fapt.
Procedând la analiza criticii părții recurente, în raport de cele expuse în paragraful de mai sus, rezultă, cu precădere, faptul că prima instanță a dat eficientă prev. art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, ale art. 64 alin. (1) lit. a) și b) precum și ale art. 66 din Codul Audiovizualului, considerând că informațiile din emisiunea "Subiectiv" nu au fost prezentate în mod obiectiv și au fost de natură a favoriza în mod negativ percepția publicului în legătură cu acțiunea de vaccinare împotriva Covid 19.
În calitate de instanță de control judiciar, Înalta Curte reține că informațiile prezentate au fost selectate aproape în mod exclusiv din categoria celor care susțineau că vaccinul este fie inutil, fie periculos.
Prin urmare, procedând la prezentarea în mod părtinitor a anumitor informații, radiodifuzorul se face vinovat de încălcarea dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 504/2022 care în partea relevantă prevede faptul că toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor.
Pe cale de consecință, nu se confirmă în cauză susținerea recurentei în sensul că aceasta a prezentat în mod critic, provocator și exagerat, anumite informații, rezultând din înscrisurile de la dosar că a prezentat într-o manieră nereală informații care tindeau a conduce la concluzia că nu există beneficii ale vaccinării, ba dimpotrivă, campania de vaccinare ar fi periculoasă pentru populație.
Înalta Curte, în contextul celor anterior prezentate, achiesează la raționamentul expus de prima instanță care a menținut decizia CNA contestată în cauza de față pe considerentul că situația facturală nu a fost greșit apreciată de judecătorul fondului iar argumentația acestuia expusă în cuprinsul sentinței civile atacate nu este de natură a încălca dreptul la liberă exprimare al recurentei.
Mai mult decât atât, din probele existente la dosar, rezultă că radiodifuzorul, ca urmare a intervenției subtile a moderatorului emisiunii pentru care a fost aplicată sancțiunea contravențională, a facilitat neîncrederea în vaccin și a generat o stare de teamă în rândul populației în condițiile în care scopul reprezentanților presei este acela de a furniza informații imparțiale prin prezentarea punctelor de vedere pro și contra cu privire la subiectul supus dezbaterii publice. Drept urmare, persoana care vizualizează o anumită emisiune, având situația de ansamblu expusă, poate trage propriile concluzii cu privire la beneficiile sau la ineficiența campaniei de vaccinare fără a i se prezenta un punct de vedere trunchiat care tinde la inducerea sa în eroare.
Într-o asemenea situație, Înalta Curte apreciază că decizia de sancționare emisă pe numele recurentei - reclamante este legală și temeinică iar soluția pronunțată de prima instanță care a respins contestația formulată de A. S.A. împotriva deciziei anterior amintite este bazată pe o argumentație solidă și se impune a fi menținută în cadrul demersului procesual de față, nefiind identificate motive de reformare ale acesteia.
4.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte, reținând că soluția pronunțată de prima instanță este dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă S.C. A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 585 din 18 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 iunie 2023.