ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3017/2023

Ședința publică din data de 6 iunie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la dosarul cu nr. x/2020, la data de 18.11.2020, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., WWW., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV.,WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR.,SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., WWWWWWWW., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD., EEEEEEEEE., FFFFFFFFF., GGGGGGGGG., HHHHHHHHH., IIIIIIIII., JJJJJJJJJ., KKKKKKKKK., LLLLLLLLL., MMMMMMMMM., NNNNNNNNN., OOOOOOOOO., PPPPPPPPP., QQQQQQQQQ., RRRRRRRRR., SSSSSSSSS., TTTTTTTTT., UUUUUUUUU., VVVVVVVVV., WWWWWWWWW., XXXXXXXXX., YYYYYYYYY., ZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAA., BBBBBBBBBB., QQQQQQQQQ., CCCCCCCCCC., DDDDDDDDDD., EEEEEEEEEE., WWWWWWWWW., FFFFFFFFFF., GGGGGGGGGG., HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII., JJJJJJJJJJ., CCCC., KKKKKKKKKK., LLLLLLLLLL., BBBBBBB., MMMMMMMMMM., NNNNNNNNNN., OOOOOOOOOO., PPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRR., SSSSSSSSSS.,TTTTTTTTTT., UUUUUUUUUU. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Cercetării, Ministrul Educației și Cercetării - VVVVVVVVVV., Ministerul Sănătății și Ministrul Sănătății - WWWWWWWWWW., suspendarea Ordinului comun al MS si MEC nr. 5487/1494/2020 publicat în MOF partea I 804/01.09.2020 - pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV 2, până la definitivarea prezentei acțiuni și anularea Ordinului comun al MS si MEC nr. 5487/1494/2020 publicat în MOF partea I 804/01.09.2020 - pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV 2, precum și a tuturor actelor subsecvente și incidențe ordinului menționat.

La data de 12.04.2021, reclamanții au formulat cerere de modificare a cererii introductive de instanță, prin care au arătat că înțeleg să solicite anularea Ordinului nr. 3235/93/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 122 din 05 februarie 2021, care a abrogat și înlocuit Ordinul comun nr. 5487/1494/2020, astfel că petitul cererii se referă la acest din urmă Ordin.

La data de 12.04.2021, XXXXXXXXXX. a formulat cerere de intervenție principală, prin care, în calitate de cetățean român, părinte al unui minor, grav afectat de măsurile anti-covid19, a înțeles să susțină cererea de suspendare și anulare a Ordinului comun emis de către Ministerul Educației si Cercetării si Ministerul Sănătății nr. 5487/1494/2020, abrogat și înlocuit de Ordinul nr. 3235/93/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 122 din 05 februarie 2021.

La data de 12.04.2021, avocat YYYYYYYYYY. a formulat cerere de intervenție accesorie, în calitate de senator al României, reprezentant ales al poporului, prin care a înțeles să susțină cererea de suspendare și anulare a Ordinului comun emis de către Ministerul Educației și Cercetării si Ministerul Sănătății nr. 5487/1494/2020, abrogat și înlocuit de Ordinul nr. 3235/93/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 122 din 05 februarie 2021.

A arătat aceasta că motivarea cererii de intervenție este aceeași cu a cererii introductive, cu menționarea lărgirii obiectului și asupra Ordinului nr. 3235/93/2021.

La data de 12.04.2021, ZZZZZZZZZZ. a formulat cerere de intervenție principală și accesorie în interesul, sprijinul și în solidar cu reclamanții, prin care a solicitat suspendarea Ordinului comun al MS si MEC nr. 5487/1494/2020 publicat în MOF partea I 804/01.09.2020 - pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV 2, până la definitivarea prezentei acțiuni și anularea Ordinului comun al MS si MEC nr. 5487/1494/2020 publicat în MOF partea I 804/01.09.2020 -pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV 2, precum și a tuturor actelor subsecvente și incidențe ordinului menționat.

Curtea, prin încheierea din data de 29.11.2021, a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție principală formulată de ZZZZZZZZZZ., dat fiind că obiectul cererii de intervenție este identic cu cel al acțiunii principale, nefiind întrunite condițiile art. 62 C. proc. civ., intervenienta având posibilitatea să formuleze acțiune principală în acest sens.

Prin aceeași încheiere, Curtea, pentru aceleași considerente pentru care a anulat cererea de modificare a acțiunii, a anulat cererile de intervenție principală și accesorie a d-lui AAAAAAAAAAA. și a d-nei BBBBBBBBBBB., ca nesemnate.

Prin sentința civilă nr. 1802 din 6 decembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei de interes și în consecință, a respins, ca lipsită de interes, acțiunea formulată de reclamanții YYYYY., OOOOOOO., D. și BB.; a anulat acțiunea formulată de ceilalți reclamanți, ca netimbrată; a anulat cererile de modificare ale acțiunii formulate de A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., WWW., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., cu domiciliul ales la Cab. Av. BBBBBBBBBBB., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV.,WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR.,SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., cu domiciliul ales la Cabinet De Avocat ZZZZZZZZZZ., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., WWWWWWWW., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD., cu domiciliul ales la Cab Ales la Cab. Av. CCCCCCCCCCC., EEEEEEEEE., FFFFFFFFF., GGGGGGGGG., HHHHHHHHH., IIIIIIIII., JJJJJJJJJ., KKKKKKKKK., LLLLLLLLL., MMMMMMMMM., NNNNNNNNN., OOOOOOOOO., PPPPPPPPP., QQQQQQQQQ., RRRRRRRRR., SSSSSSSSS., TTTTTTTTT., UUUUUUUUU., VVVVVVVVV., WWWWWWWWW., XXXXXXXXX., YYYYYYYYY., ZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAA., BBBBBBBBBB., QQQQQQQQQ., CCCCCCCCCC., DDDDDDDDDD., EEEEEEEEEE., WWWWWWWWW., FFFFFFFFFF., GGGGGGGGGG., HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII., JJJJJJJJJJ., CCCC., KKKKKKKKKK., LLLLLLLLLL., BBBBBBB., MMMMMMMMMM., NNNNNNNNNN., OOOOOOOOOO., PPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRR., SSSSSSSSSS.,TTTTTTTTTT., UUUUUUUUUU., la Cabinet de Avocat DDDDDDDDDDD., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII, MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII - VVVVVVVVVV., MINISTERUL SĂNĂTĂȚII și MINISTRUL SĂNĂTĂȚII -WWWWWWWWWW., ca nesemnate.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., WWWWWWWW., CCCCCCCCC. și DDDDDDDDD., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În ceea ce privește soluția de anulare a cererii ca netimbrată, recurenții - reclamanți au susținut, pe de o parte, că din adresa prin care s-a solicitat plata taxei judiciare de timbru nu rezultă în mod concret faptul că fiecare dintre reclamanți avea obligația de a plăti taxa judiciară de timbru.

Pe de altă parte, instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 35 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. Fiecare dintre reclamanți urmărea același aspect, respectiv anularea aceluiași act normativ, pentru aceleași considerente, respectiv încălcarea Constituției României și a Legii 24/2000.

Solicitarea plății taxei judiciare de timbru pentru fiecare reclamant în parte și anularea cererii de chemare în judecată, motivată de acest aspect, se încadrează în motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8. noul C. proc. civ. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Din motivarea admiterii excepției lipsei de interes rezultă faptul ca instanța a reținut că nu a fost probată o vătămare individuală a reclamanților și că fiecare dintre aceștia a justificat aceleași argumente de ordin general. Ori, Curtea de Apel București, în mod corect a procedat inițial la verificarea timbrajului, abia ulterior examinând excepțiile invocate, pe de-o parte reținând ca reclamanții aveau obligația de a plăti taxa de timbru individual având în vedere vătămarea - individuală, iar pe de altă parte admițând excepția lipsei de interes tocmai motivat de argumentele identice ale fiecărui reclamant.

În opinia recurenților, acest raționament contradictoriu determină incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În ceea ce privește interesul reclamanților în promovarea acțiunii, recurenții au susținut că pentru a fi admisibilă cererea de chemare în judecată trebuie să îndeplinească condițiile generale de admisibilitate prevăzute de art. 32 C. proc. civ., și anume: capacitate procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenții și justificarea unui interes.

Prin interes se înțelege folosul practic, imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare, avantajul efectiv pe care îl poate obține cel care acționează.

Condițiile interesului sunt prevăzute de art. 33 teza I C. proc. civ. și presupun că acesta trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Se poate obține de oricare dintre părți de pe urma activității judiciare pe care intenționează să o desfășoare, să fie unul concret, iar nu unul abstract.

Interesul reclamanților este justificat de încălcarea Constituției României prin adoptarea Ordinului atacat. De asemenea, orice cetățean trebuie să beneficieze de dreptul de a ataca acte administrative cu caracter normativ abuzive prin care sunt încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor României, cu atât mai mult cu cât actul atacat nu are caracter individual.

Decizia ÎCCJ la care face trimitere instanța de fond nu se referă la acte administrative cu caracter normativ opozabile erga omnes, ci la asociații care trebuie să dovedească raportarea la obiectivele pentru care au fost constituite. În prezența cauza, este vorba de cetățeni ai României față de care Miniștrii - funcționari publici plătiți din bani publici au adoptat un Ordin în mod nelegal care vătămează prin însăși existența sa, nefiind necesară probarea efectiva a vătămării personale.

Mai mult, raționamentul instanței de fond încalcă art. 1 alin. (3) și (5), art. 15 alin. (1), art. 16, 21, 23, 32, 49,53 și 126 din Constituția României și art. 6 și 13 din Convenția E.D.O.

Reținerea instanței de fond în sensul ca reclamanții nu au invocat și un interes legitim privat este nereală, întrucât fiecare dintre reclamanți are cel puțin un copil minor care urmează studiile garantate de stat. Acest aspect a fost arătat în mod clar încă de la formularea cererii principale, iar daca instanța ar fi apreciat că certificatul de naștere al copilului și/sau actul de înscriere la studii ar fi fost de natură a complini acest aspect, atunci trebuia să solicite documentația anterior primului termen de judecata.

Constituția României prin art. 31 consacră dreptul la informație, care implică si obligativitatea motivării actelor administrative individuale, motivarea, ca principiu al procedurii administrative, fiind o condiție de fond a actului administrativ.

A admite posibilitatea că autoritatea administrativă poată emite acte nemotivate ar echivala cu prerogativa de a eluda legea și imposibilitatea instanței de judecată de a verifica legalitatea actului în speță.

Verificarea vizează, așadar, temeiurile și efectele deciziei administrative prin prisma unui echilibru rezonabil între interesul public și cel privat, pentru că raportul de drept administrativ este caracterizat de preeminența interesului public, definit în art. 2, alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004 ca fiind interesul ce vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare și realizarea competențelor publice.

Interesul legitim este dat și de nelegalitatea actului administrativ atacat, ce creează fiecărui cetățean un sentiment de insecuritate cu privire la drepturile și libertățile sale fundamentale, cu atât mai mult cu cât viitorul copiilor implică și viitorul tuturor cetățenilor României. De asemenea, este absurd a se cere reclamanților să depună certificatele de naștere ale copiilor și dovada înscrierii acestora la școală, iar acest probatoriu să fie considerat suficient pentru a justifica interesul legitim al fiecărui reclamant.

Chiar și trecând peste acest raționament, prin emiterea ordinului atacat sunt afectate drepturile fiecărui cetățean al României, prin aceea că fondurile alocate la Bugetul de Stat sunt cheltuite nejustificat, ca urmare a unui Ordin de Ministru nelegal.

În aceste condiții, trebuie analizată automat legalitatea actului administrativ atacat, prioritar analizei interesului individual.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că motivul de recurs ce se circumscrise dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") nu are incidență în cauză, judecătorul de fond folosind, în redactarea sentinței pronunțate, un raționament logico juridic lipsit de contradicții și care, justifică, în final, soluția adoptată.

Motivul de recurs analizat privește situațiile în care instanța de control judiciar nu poate desluși starea de fapt reținută de prima instanță sau nu poate stabili motivele care au stat la baza soluției, din cauza lipsei motivării ori a motivelor contradictorii sau străine de natura pricinii.

Relativ la considerentele pretins contradictorii ale hotărârii primei instanțe, care a apreciat, pe de o parte, că fiecare reclamant are obligația achitării taxei judiciare de timbru, întrucât, fiind vorba de un contencios administrativ subiectiv, fiecare dintre aceștia trebuie să justifice vătămarea în nume propriu, iar pe de altă parte, a respins acțiunea formulată de reclamanții YYYYY., OOOOOOO., D. și BB., ca lipsită de interes, având în vedere invocarea de către aceștia a unui interes legitim public, Înalta Curte reține că susținerile recurenților nu sunt întemeiate.

După cum susțin chiar recurenții, în mod corect instanța de fond a procedat mai întâi la verificarea și stabilirea timbrajului. Analiza existenței unei vătămări aduse unui drept ori unui interes legitim este o problemă de fond în litigiul administrativ.

Prin urmare, nu poate fi vorba de un raționament contradictoriu al instanței de fond; nemulțumirile recurenților cărora le-a fost anulată acțiunea pentru netimbrare nu se pot traduce prin faptul că aceasta a utilizat o motivare contradictorie.

Deși acest motiv de casare a fost invocat de recurenți și în privința hotărârii de respingere ca lipsită de interes a acțiunii reclamanților YYYYY., OOOOOOO., D. și BB., instanța de control judiciar reține că nu există critici/argumente în cuprinsul cererii de recurs care să poată fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), Înalta Curte constată că este nefondat, pentru argumentele ce vor fi prezentate în cele ce urmează.

În ceea ce privește soluția de anulare a cererii de chemare în judecată ca netimbrată

În cauză, obligația de achitare a taxei judiciare de timbru a fost stabilită în sarcina recurenților-reclamanți prin Rezoluția privind regularizarea cererii de chemare în judecată din data de 02.12.2020, rezoluție prin care instanța a dispus, în temeiul art. 200 din C. proc. civ., emiterea către reclamanți, prin avocați, a comunicării obligației de a depune fiecare taxa judiciară de timbru în valoare de 70 de RON, sub sancțiunea anulării cererii.

Prin adresa emisă la data de 03.12.2020, s-a comunicat reclamanților, prin avocați, această obligație, fiind atașată și copia rezoluției.

Prin urmare, nu se poate susține că din adresa prin care s-a solicitat plata taxei judiciare de timbru nu rezultă în mod concret faptul că fiecare dintre reclamanți avea obligația de a plăti taxa judiciară de timbru.

Totodată, deși prin adresa de înaintare a dovezii unice de achitare a taxei judiciare de timbru, reclamanții au făcut referire la dispozițiile art. 35 pct. 1 din OOU nr. 80/2013, susținând că datorează o singură taxă de timbru, aceștia nu au formulat cerere de reexaminare, deși această posibilitate le-a fost adusă la cunoștință prin rezoluția comunicată odată cu adresa emisă de instanță.

Prin urmare, în mod corect și legal, instanța de fond a anulat cererea de chemare în judecată în privința reclamanților care nu au achitat taxa judiciară de timbru, apreciind, contrar susținerilor acestora, că exercițiul acțiunii în contencios administrativ de tip subiectiv vizează anularea actelor administrative cu efecte pretins vătămătoare asupra drepturilor sau intereselor legitime fiecăruia dintre aceștia, astfel încât fiecare reclamant are obligația achitării taxei judiciare de timbru.

În ceea ce privește admiterea excepției lipsei de interes a acțiunii

Instanța de recurs reține că Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 stabilește cadrul procesual al litigiului de contencios administrativ, reglementând în detaliu categoriile de subiecte care pot avea calitate procesuală activă, persoanele sau entitățile care pot fi chemate în judecată, obiectul acțiunii, condițiile de exercitare a dreptului la acțiune, precum și limitele controlului judecătoresc asupra actelor administrative. Astfel, articolul 1 are ca obiect principal de reglementare calitatea procesuală activă în contenciosul administrativ, sfera subiectelor de sesizare a instanței, a persoanelor sau entităților care sunt îndreptățite să formuleze acțiuni în contencios administrativ, trasând și coordonatele generale ale exercitării dreptului la acțiune. Condițiile generale de exercitare a acțiunii în contencios administrativ, respectiv capacitatea procesuală, calitatea procesuală, afirmarea unui drept subiectiv și justificarea unui interes, trebuie analizate în funcție de trăsăturile specifice raportului de drept public dedus judecății, pentru că, pe de o parte, dreptul administrativ operează cu noțiunile de "capacitate de drept public" și de "capacitate administrativă", care au un conținut diferit față de capacitatea juridică civilă, și, pe de altă parte, raportul de drept administrativ este caracterizat de preeminența interesului public.

În acest cadru, reclamant poate fi, în sensul art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, orice persoană, fizică sau juridică, dacă îndeplinește condiția de a se considera vătămată într-un drept ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, adresat ei sau altui subiect de drept.

Definiția persoanei vătămate se regăsește în art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, text potrivit căruia are această calitate orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea unei cereri în termenul legal. În acest sens, un act administrativ poate fi anulat numai dacă a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori într-un interes legitim privat, definit în art. 2 alin. (1) lit. p) ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat.

Noțiunea de "interes legitim care poate fi ocrotit pe calea contenciosului administrativ" nu se confundă cu noțiunea de "interes" în sensul de condiție de exercitare a dreptului la acțiune în dreptul procesual civil. Stabilirea existenței unei vătămări aduse unui drept ori unui interes legitim se face pe baza probelor administrate, fiind o problemă de fond în litigiul administrativ.

Potrivit art. 8 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) și p) și a) art. 8 din Legea nr. 554/2004, concluzionând că justifică legitimare procesuală activă în contenciosul administrativ orice persoană, fizică sau juridică, dacă îndeplinește condiția de a se considera vătămată într-un drept ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, adresat ei înseși sau altui subiect de drept.

Astfel cum este unanim acceptat în doctrina juridică și în practica judiciară, prevederile Legii nr. 554/2004 consacră regula contenciosului subiectiv, în sensul că un act administrativ poate fi anulat numai dacă se dovedește că a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori într-un interes legitim privat, deoarece prin interes legitim privat se înțelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat.

Pe de altă parte, interesul legitim public reprezintă, conform art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004, interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice

Nefiind reglementată în contenciosul administrativ românesc așa-numita "acțiune populară", regula (pe care se situează și reclamantul prin acțiunea de față) este aceea că acțiunile persoanelor fizice se pot întemeia numai pe încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime legate de aceste drepturi; în mod excepțional, legea lasă posibilitatea de a nu fi declarate inadmisibile nici cererile unei persoane fizice care au drept temei încălcarea unui interes legitim public, cu condiția ca afirmarea încălcării acestuia să aibă un caracter subsidiar față de invocarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, în condițiile art. 8 alin. (1) și (1

2

) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte reține că trebuie separate cele două noțiuni juridice: interesul legitim definit de Legea nr. 554/2004 și interesul procesual definit de C. proc. civ., soluția supusă prezentului recurs fiind bazată pe lipsa interesului legitim în sensul Legii nr. 554/2004 (de aici și soluția de fond de respingere a acțiunii). Sintetic spus, atunci când recurge la exercițiul acțiunii în contencios administrativ reclamantul trebuie să dovedească: în primul rând, îndeplinirea unei condiții de drept procesual, constând în existența unui interes în promovarea acțiunii, un folos practic al exercitării sau al continuării exercitării acesteia; iar în al doilea rând, îndeplinirea unei condiții de drept material constând în vătămarea unui drept sau a unui interes legitim.

În cauză, instanța de control judiciar apreciază că recurenții-reclamanți nu au făcut dovada interesului privat în promovarea cererii lor, aprecierile cu caracter general asupra pretinselor vătămării produse de actele normative contestate nu pot fi circumscrise sferei termenului de interes privat, personal, astfel cum aceasta se conturează din dispozițiile legale sus menționate.

Contestarea in corpore a actelor normative, susținerea generică cu privire la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Constituție și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv consecințele negative ale măsurilor restrictive adoptate, afirmând că acestea au un impact negativ asupra copiilor reclamanților, precum și asupra tuturor cetățenilor României, converg spre a susține, în principal, existența unui interes legitim public și nu a celui privat, personal al reclamanților.

Așadar, din cuprinsul cererii de chemare în judecată, se desprinde concluzia că reclamanții tind la ocrotirea unui interes legitim public ce constă în eliminarea unor măsuri în unitățile de învățământ, precum cea a purtării măștilor, aplicării de substanțe dezinfectante asupra copiilor, amplasării separatoarelor, a tunelurilor de dezinfecție, ș.a.

Or, așa cum s-a arătat mai sus, persoanele fizice pot formula capete de cerere prin care să invoce apărarea unui interes legitim public, însă numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Prin urmare, reclamanții nu pot formula o acțiune în contencios obiectiv, respectiv să ceară anularea unui act administrativ, pornind de la premisa lezării unui interes legitim public, decât dacă și sub condiția în care probează că vătămarea interesului legitim public exhibat decurge logic (ca o consecință, să existe deci raport de cauzalitate) din încălcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat (art. 8 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, așa cum a fost interpretată prin Decizia Curții Constituționale nr. 66 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009).

Înalta Curte constată că recurenții confundă situația enumerării unor drepturi ipotetic încălcate (dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la viață, dreptul la învățătură) cu o încălcare concretă a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat care să fie astfel descrisă prin cererea introductivă de instanță încât să justifice ab initio formularea acesteia.

Raportându-ne la obiectul cauzei, măsurile criticate nu instituie nicio obligație în sarcina reclamanților, aceștia nefiind elevi, iar cererea nefiind formulată în calitate de reprezentanți ai copiilor minori.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că nu există un interes legitim în demersul judiciar al recurenților-reclamanți ce s-ar impune a fi ocrotit prin anularea dispozițiilor legale atacate, astfel că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., WWWWWWWW., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD. împotriva sentinței civile nr. 1802 din 6 decembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 6 iunie 2023.