ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2463/2023

Ședința publică din data de 11 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit:

- constatarea culpei pârâților în existența erorii sistemice, aferentă derulării proiectului Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, măsura 2.2. - "Măsuri de acva- mediu", acțiunea 3;

- obligarea pârâților la repararea prejudiciilor suferite ca urmare a producerii erorii sistemice în aplicarea Ghidului Solicitantului aferent proiectului, prejudicii evaluate provizoriu la suma de 3.895.071,53 RON, calculată conform Anexei nr. 1.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 876 din 9 mai 2022, a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință și, totodată, a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac recurenta-reclamantă a reluat situația de fapt și motivele invocate în acțiune, cu trimitere la situația de fapt relevantă, temeiul acțiunii și soluția primei instanțe cu privire la excepția inadmisibilității, pe care o consideră nelegală, făcând considerații în privința acțiunii în despăgubiri, întemeiată pe art. 19 din Legea nr. 554/2004, și la Decizia nr. 6767/11.12.2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2016 al acestei instanțe, afirmând că acțiunea de față de o continuare a litigiului din cauza menționată.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimietrea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a invocat excepția nulității recursului, arătând că sunt reluate criticile din acțiune și criticile pe care Înalta Curte le-a avut în vedere la pronunțarea Deciziei nr6767/11.12.2020 în Dosarul nr. x/2016 și care au fost analizate.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din același cod.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute la pct. 1-8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În cauză, se constată că susținerile recurentei-reclamante nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., aceasta nedezvoltând critici propriu-zise față de hotărârea atacată, ci doar și-a exprimat nemulțumirea față de soluția primei instanțe și a reluat situația de fapt și conținutul acțiunii introductive de instanță, susținând că sentința atacată este nelegală, în mod greșit fiind respinsă cererea ca inadmisibilă în raport cu obiectul dedus judecății.

Aceste critici ar fi presupus indicarea în concret în ce mod prima instanță a nesocotit normele de procedură aplicabile și identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și, totodată, demonstrarea modului în care măsurile adoptate de prima instanță încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material, critici care însă nu se regăsesc în conținutul cererii de recurs.

Înalta Cure reamintește că recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, neputând conduce la o nouă judecată în fond, ci asigură numai un control de legalitate asupra hotărârii judecătorești atacate, așadar, instanța de recurs este competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte și afirmații, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, în condițiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ. fiind indicate în mod formal drept temei al căii de atac.

Prin urmare, susținerile recurentei-reclamante nu reprezintă critici împotriva sentinței recurate și ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigențelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului, ținând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 876 din 9 mai 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.