ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2376/2023

Circumstanțele cauzei Prin sesizarea înregistrată sub nr. x/2023 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, petentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, invocând dispozițiile art. 86 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, a solicitat declararea ca indezirabil, pentru considerente de securitate națională a pârâtului A., cu domiciliu în București și reședința în județul Ilfov, oraș Bragadiru.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 532 din 29 martie 2023 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția autorității de lucru judecat ca neîntemeiată și a respins sesizarea formulată de petentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și intervenientul Inspectoratul General pentru Imigrări în contradictoriu cu pârâtul A., cauza având ca obiect "luare măsură declarare indezirabil", ca neîntemeiată.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea sesizării și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. La data de la data de 3 mai 2023, ca urmare a sentinței civile nr. 1134 din 28 aprilie 2023 pronunțate de Tribunalul Ilfov în dosarul nr. x/2022, prin care s-a dispus anularea Ordinului nr. 1088/P/20.10.2022 emis de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus cerere de retragere a recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Apărările formulate de intimați Intimatul-pârât A. a depus întâmpinare, solicitând, în esență respingerea recursului și menținerea ca legală a hotărârii primei instanțe.

Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de retragere a recursului În procesul civil, manifestarea de voință în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității prevăzut de art. 9 C. proc. civ. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, iar art. 463 din același cod definește achiesarea la hotărâre drept renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja. În prezenta cauză, se constată că, în temeiul principiului subordonării ierarhice reglementat de dispozițiile art. 68 - 69 din Legea nr. 304/2022 și exercitându-și atribuțiile conform art. 75-77 din același act normativ, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a emis adresa nr. x/2023 din data de 3.05.2023, precizând expres că retrage recursul declarat de reclamantul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva sentinței civile nr. 532 din 29 martie 2023 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Pentru aceste motive, având în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de cererea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de retragere a recursului declarat de reclamantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București .