ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1858/2022

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată la data de 18.01.2017 sub nr. x/2017 reclamanta S.C. A. S.R.L., a chemat în judecată pe pârâta Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună următoarele: - Anularea Deciziei nr. 13412/15 iulie 2016 (de soluționare a Contestației nr. 13412/30.03.2016 formulată de reclamantă) - Anularea în totalitate a Procesului Verbal (de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare) nr. APIA 3287/27.01.2016, respectiv nr. DACIS 270/22.01.2016 privind campania din 20011 - Suspendarea executării actelor administrative atacate până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 32/23.01.2020, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a anulat decizia nr. 13412/15.07.2016 si procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/27.01.2016 emise de Agentia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Cererile de recurs Împotriva sentinței civile nr. 32/23.01.2020 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs pârâtele Agentia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agentia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Teleorman, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea căii de atac exercitate, recurenta - pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a arătat că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (2) 1 lit. a) din Ordinul MADR nr. 65/2010. Instanța de fond a pronunțat această sentință motivând-o numai în fapt, temeiul de drept fiind inexistent. Curtea de Apel s-a limitat doar la afirma că "neregula reținută în sarcina beneficiarului, respectiv obligația de a depune anexa certificatului ecologic în forma prevazută de OMADR nr. 181/2011 și Manualul de proceduri privind administrarea cererilor IACS 2011, privește o eroare de formă și nu de fond". Instanța de fond a făcut această afirmație ignorând faptul că pentru această "eroare de formă" legiuitorul a instituit o sancțiune care se regăsește în Ordinul MADR nr. 275/2011. Recurenta - pârâtă a susținut că certificatul/master certificatul împreună cu anexa trebuie emise în fiecare an conform Ordinului MADR nr. 65/2010, cu modificările aduse de OMADR nr. 181/2011, în cuprinsul căruia la art. 4 sunt enumerate obligațiile organismului de inspecție și certificare. În urma verificărilor efectuate, echipa de control a constatat faptul că în niciuna dintre anexele certificatelor de conformitate prezentate nu este certificată fiecare parcelă în parte și suprafața totală pentru fiecare cultură ecologică, motiv pentru care s-a apreciat că nu a fost respectată forma prevăzută de legiuitor în Anexa 12 a Ordinului MADR nr. 65/2010, cu modificările și completările ulterioare, încălcându-se astfel prevederile art. 4 alin. (2) 1 lit. a) din acest ordin. Astfel, urmare verificărilor efectuate de echipa de control din cadrul Direcției Antifraudă și Control Intern la solicitarea D.N.A. s-a constatat faptul că, în campania 2011, intimata - reclamantă a primit sprijin financiar necuvenit în sumă de 394.154,01 RON pentru schema de plată AMP 5.1, întrucât anexele la certificatele de conformitate nu au forma prevăzută de art. 4 alin. (2) 1 lit. a) din OMADR nr. 65/2010 cu modificările aduse de OMADR nr. 181/2011. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Teleorman, în motivarea cererii de recurs, a arătat că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Ordinul MADR nr. 65/2010. În cauză, fermierul S.C. A. S.R.L. nu a îndeplinit obligația asumată sub aspectul formei pe care trebuia să o îmbrace documentul emis de organismul de certificare, iar nerespectarea acestei cerințe duce la excluderea de la plată a acestuia pentru suprafața parcelelor necertificate, precum și la recuperarea sumelor primite necuvenit, respectiv suma de 394.154,01 RON pentru schema de plată AMP 5.1. În urma verificărilor efectuate, echipa de control a constat faptul că, în niciuna dintre anexele certificatelor de conformitate prezentate nu este certificată fiecare parcelă în parte, ci suprafața totală pentru fiecare cultură ecologică, motiv pentru care s-a apreciat că nu a fost respectată forma prevăzută de legiuitor în anexa nr. 12 a Ordinului MADR nr. 65/2010, cu modificările și completările ulterioare, încălcându-se astfel prevederile art. 4 alin. (2) 1 lit. a) din acest ordin.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea formulată, intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L. a invocat excepția nulității recursurilor. Pe fond, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este neîntemeiată, reținând că din cuprinsul memoriului de recurs reiese că partea a formulat critici ce pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant și de apărările formulate prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed: Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/27.01.2016 emis de pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), având ca temei legal al verificării O.U.G. nr. 66/2011, a fost stabilită în sarcina reclamantei o creanța bugetara in cuantum de 716.356,22 RON, din care suma de 574729,78 RON contributie UE, iar suma de 141626,44 RON contribuție publică națională de la bugetul de stat. Prin sentința recurată, Curtea de Apel București a respins acțiunea în anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/27.01.2016 emis de pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L.. Împotriva acestei soluții, au dezvoltat critici, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentele-pârâte Agentia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agentia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Teleorman. Analizând cererile de recurs din perspectiva motivului de casare invocat, Înalta Curte constată că, potrivit acestui motiv de nelegalitate se poate solicita casarea unei sentințe dacă instanța a interpretat sau a aplicat greșit normele de drept material incidente în cauză. Prin urmare, acest motiv de casare nu poate fi invocat decât pentru încălcarea sau aplicarea greșită în cauză a nomelor de drept material iar nu a celor de drept procesual. Criticile aduse sentinței de fond prin memoriile de recurs vizează încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Ordinul MADR nr. 65/2010 în sensul că nerespectarea obligației de a depune anexa certificatului ecologic în forma prevăzută de OMADR nr. 181/2011 se sancționează cu excluderea de la plată pentru suprafața parcelelor necertificate. Înalta Curte nu poate fi de acord cu un asemenea punct de vedere și va valida raționamentul logico - juridic expus de instanța fondului în sensul că apare ca fiind excesivă și formală concluzia pârâtei că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute pentru acordarea sprijinului financiar, în condițiile în care a fost certificată suprafața totală pentru fiecare cultura ecologică, eroarea constând în necertificarea fiecărei parcele în parte. Astfel, în sarcina intimatei - reclamante au fost reținute două nereguli: - în campania 2011 S.C. A. S.R.L. a primit sprijin financiar necuvenit pentru suprafața de 95.2019 ha, diferența rezultată ca urmare a analizării documentelor justificative ale dreptului de folosință prezentate de fermier (tabelul centralizator din care reiese suma de 1099,94 ha) și documentele primite de la Primăria comunei Sfințești (tabelul centralizator din care reiese suprafata de 1004,7381 ha). - din documentele existente a rezultat faptul ca fermierul a primit sprijin financiar pentru pachetul 5.1 de agro-mediu, iar din verificările documentare efectuate nu s-a regăsit angajamentul de agro-mediu semnat și asumat de fermier și nici anexa la certificatul de conformitate sub forma prevazută de OMADR nr. 18/2011 și manualul de proceduri IACS 2011. Având în vedere datele greșite transmise de Primăria comunei Sfințești, Centrul Judetean Teleorman a reinstrumentat dosarul fermierului, reținând că suma primită necuvenit, doar cea aferentă sprijinului pentru agro mediu pachet 5.1, motivat de faptul ca reclamanta nu a respectat obligația de a depune anexa certificatului ecologic în forma prevăzută de OMADR nr. 181/2011 și Manualul de proceduri privind administrarea cererilor IACS 2011. Prin urmare, în mod corect instanța de fond a analizat doar neregula ce privește suma aferentă sprijinului pentru agro mediu pachet 5.1, cea pentru care s-a reținut că reclamanta a primit-o necuvenit întrucât nu a respectat obligația de a depune anexa certificatului ecologic în forma prevăzută de OMADR nr. 181/2011 si Manualul de proceduri privind administrarea cererilor IACS 2011. Înalta Curte constată că nedepunerea certificatului de conformitate în parte pentru fiecare parcelă nu poate echivala cu neîndeplinirea condiției de eligibilitatea în vederea acordării finanțării. Astfel, în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că este excesivă măsura excluderii de la plată luată de pârâtă pentru motivul că nu este certificată fiecare parcelă în parte în condițiile în care este certificată suprafața totală pentru fiecare cultură ecologica, iar suprafața totală certificată prin respectivul act de conformitate corespunde suprafeței indicate în cererea unică de plată. Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.