ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1501/2022

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a (nouă) contencios administrativ și fiscal, la data de 18.07.2019 sub dosar nr. x/2019, reclamanții A., B. și C. au chemat în judecată pe pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, formulând plângere împotriva rezoluției nr. 4688/III/12/2019 din data de 07.06.2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, anularea deciziei nr. 52/26.03.2019 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați la emiterea unei noi decizii de salarizare începând cu data de 01.03.2019, având în vedere disp. art. 120 alin. (51) și alin. (52) din Legea nr. 304/2004, art. 17 alin. (1) și (3) din Secțiunea 4 a capitolului VIII anexa V din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 22 alin. (1), (2) din secțiunea 6 a aceluiași capitol cu aplicarea nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, în integralitatea lui (salarii de bază conform indemnizațiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoașterea vechimii în funcția de specialist IT în cadrul Parchetului), obligarea pârâtului la plata diferenței dintre venitul calculat potrivit solicitării menționate anterior și venitul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflație și plata dobânzii legale penalizatoare aferente, de la data scadenței fiecărui venit lunar până la data plății efective.

Sentința instanței de fond Prin sentința civilă nr. 714 din 1 noiembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, ca nefondată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile au formulat recurs reclamanții A., B. și C., invocând critici care se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea recursului arată că hotărârea este neîntemeiată din următoarele considerente: Împotriva Deciziei nr. 52 din 26.03.2019, prin care au fost stabilite drepturile salariale cuvenite începând cu data de 01.03.2019 s-a formulat contestație și s-a solicitat revocarea acestei decizii și emiterea unei noi decizii avându-se în vedere art. 120 din Legea nr. 304/2004, adică salarii de bază conform indemnizațiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoașterea vechimii în funcția de specialist IT în cadrul parchetului. Contestația a fost respinsă prin rezoluția nr. 4688/III/12/2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galți, hotărâre pe care recurenții au apreciat-o ca fiind neîntemeiată și au supus-o controlului judiciar, pentru următoarele considerente: Prin anexa care face parte integrantă din decizia menționată a fost realizată o aplicare neconformă a dispozițiilor art. 120 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin Legea nr. 207/2018, arată recurenții. Astfel, salariul de baza al specialiștilor IT a fost stabilit prin raportare la grila de salarizare pentru funcția de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu o vechime în funcție de 0-3 ani (Anexa 5 la Legea nr. 153/2017, Capitol I, lit. B), nr. crt. 4), în condițiile în care legea nu precizează în mod explicit acest nivel de salarizare din grilă, ci face trimitere la nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, fără a face alte precizări. Dacă legiuitorul ar fi dorit o limitare, aceasta ar fi fost făcută ca în cazul asistenților judiciari unde, la art. 16 din Legea 153/2017 se menționează în mod explicit nivelul din grilă unde vor fi încadrați. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a emis decizia sus-amintită ținând cont de nota nr. x/2018 a PICCJ având ca obiect salarizarea specialiștilor IT din cadrul Ministerului Public și dispozițiile legale introduse prin Legea nr. 207/2018, pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, notă prin care se face propunerea salarizării specialiștilor IT din cadrul PICCJ la nivelul unui procuror cu grad de judecătorie vechime în funcție bază 0-3 ani, fără a mai fi recunoscută vechimea în specialitate câștigată până în prezent, ci doar vechimea în muncă, astfel că la salarizare nu se ține cont de vechimea în funcție a fiecărui specialist IT, fapt care ar fi condus la încadrarea pe un nivel corespunzător intervalelor de vechime la nivelul instanței de referință (judecătorie) și la stabilirea venitului salarial corespunzător acestor intervale. De asemenea, nu se ține cont de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, respectiv de prevederile art. 17 din Anexa 5 la Legea nr. 153/2017. Recurenții arată că această vechime în funcție a fost recunoscută prin deciziile emise până în prezent (din anul 2017 până în 2019), chiar și prin decizia de reîncadrare conform Legii-cadru nr. 153/2017, nr. 96 din 31.07.2017 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, decizie care a fost emisă având în vedere prevederile art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017: "La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38", iar pentru o perioadă scurta și în anul 2019. Trimiterea la nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017 cuprinde atât stabilirea salariului în funcție de majorarea raportată la vechimea în muncă cât și în funcție de majorarea raportată la vechime în funcție. Faptul că salariile au fost plafonate la baza 0 - 3 ani cu explicația din NOTĂ, că "prin vechime în funcție, în sensul prezentului capitol, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție" reprezintă o încălcare a dreptului de a beneficia de vechime în funcții din sistemul judiciar. În măsura în care legiuitorul ar fi urmărit limitarea salariului de bază al specialiștilor IT la nivelul salariului unui procuror cu grad de judecătorie cu vechime între 0-3 ani, s-ar fi prevăzut în lege expres acest lucru. Astfel, unde legea nu distinge, nu ar trebui să se distingă nici la aplicare. Chiar Legea-cadru prevede în art. 7 lit. a) că "salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. 1 - IX" și în art. 36 alin. (1) "La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38". Prin luarea în considerare a vechimii în specialitate, recurenții arată că nu s-ar adăuga la lege și nu s-ar proceda la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal, ci s-ar aplica prevederile art. 17 alin. (1) din Secțiunea a 4-a, capitolul VIII, anexa V din Legea-cadru nr. 153/2017: "Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cu este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statului personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcția deținută, cu nivelul funcțiilor, cu vechimea în specialitate, precum și cu nivelul instanței sau al parchetului, după caz". Grila de salarizare la care face trimitere art. 22 alin. (1) din secțiunea a 6-a din Capitolul VIII din Anexa V a legii-cadru 153/2017 cuprinde 3 elemente salariale de bază: indemnizația lunară, vechimea în muncă și vechimea în funcție. Cu alte cuvinte, salariului specialiștilor IT este format din 3 componente și ar fi contrar legii ca una din cele 3 componente să fie tăiată de angajator. Totodată, recurenții invocă art. 3 din H.G. nr. 706/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, conform cărora: "Art. 3 - (1) Constituie vechime în specialitate perioada cât personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea: a) a îndeplinit funcția de grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier arhivar, grefier registrator, specialist IT, agent procedural, aprod și șofer; b) a îndeplinit, în cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale și fostelor notariate de stat, funcția de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecătoresc, conducător de carte funciară, arhivar, registrator, arhivar-registrator, curier, referent, stenodactilograf, șef de cabinet, funcționar, statistician, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician; (2) Pentru specialiștii IT constituie vechime în specialitate și perioadele lucrate în același domeniu, în alte unități; (4) Constituie vechime în funcție perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit, în cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, funcția de: grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier arhivar, grefier registrator și specialist IT; (7) La calculul vechimii în specialitate se cumulează perioadele în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea a desfășurat activitate în funcțiile prevăzute la alin. (1) și (2)." Astfel, în momentul eliberării din funcție prin pensionare a specialiștilor IT, în baza de calcul a drepturilor salariale pentru stabilirea pensiei de serviciu se recunoaște pe lângă vechimea în specialitate în cadrul instanțelor si parchetelor si perioadele lucrate în același domeniu, în alte unități, un argument în plus pentru a evidenția si calcula vechimea în specialitate în cadrul salariului de bază. De asemenea, dacă nu s-ar recunoaște această vechime în specialitate ar însemna că specialiștii IT, ca personal auxiliar de specialitate, nu ar putea beneficia nici de pensie de serviciu, pensie reglementată de prevederile art. 68 5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, în momentul îndeplinirii condițiilor legale, respectiv, vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate și vârsta de 60 de ani. Recurenții susțin că, de asemenea, se încalcă prin omisiune și dispozițiile art. 60 alin (1) din Legea nr. 567/2004 - "Pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege". Prin Decizia nr. 794/2016, Curtea Constituțională constată că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. Apreciază recurenții că spre deosebire de soluția adoptată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, pe care o consideră restrictivă și în defavoarea angajatului, în cadrul altor instituții din sistemul judiciar, veniturile salariale ale specialiștilor IT au fost stabilite cu luarea în considerare a vechimii în funcție a fiecărei persoane și încadrarea corespunzătoare în intervalele de vechime stabilite de Anexa nr. V la Legea nr. 153/2017, capitolul I, lit. B), nr. Crt. 4, precum și a prevederilor art. 17 alin. (3) secțiunea a 4-a a capitolului VIII din aceeași anexă.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă și întemeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Recurenții-reclamanți au învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea rezoluției nr. 4688/III/12/2019 din data de 07.06.2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, anularea deciziei nr. 52/26.03.2019 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați și obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați la emiterea unei noi decizii de salarizare începând cu data de 01.03.2019, având în vedere dispozițiile art. 120 alin. (51) și alin. (52) din Legea nr. 304/2004, art. 17 alin. (1) și (3) din Secțiunea 4 a capitolului VIII anexa V din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 22 alin. (1), (2) din secțiunea 6 a aceluiași capitol cu aplicarea nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, în integralitatea lui (salarii de bază conform indemnizațiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoașterea vechimii în funcția de specialist IT în cadrul Parchetului), obligarea pârâtului la plata diferenței dintre venitul calculat potrivit solicitării menționate anterior și venitul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflație și plata dobânzii legale penalizatoare aferente, de la data scadenței fiecărui venit lunar până la data plății efective. Curtea de apel a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, ca nefondată. Soluția Curții de Apel este corectă, fiind adoptată și de instanța de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispozițiilor legale la situația de fapt. Prin Decizia nr. 52/26.03.2019 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, contestată în cauză, au fost stabilite drepturile salariale ale specialiștilor IT din cadrul circumscripției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, ce se cuvin începând cu 01.03.2019, inclusiv ale reclamanților. Prin Rezoluția nr. 4688/III/12/2019 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, s-a respins contestația formulată de reclamanți împotriva Deciziei nr. 52/26.03.2019. Înalta Curte constată că nu poate primi criticile recurenților, care, în esență, sunt centrate pe faptul că s-a aplicat greșit Legea nr. 153/2017 în materia salarizării specialiștilor IT, neținându-se cont de vechimea în funcție a acestei categorii, în sensul în care câtă vreme pentru specialiștii IT trimiterea se face la nr. crt. 4, lit. B), capitolul I din Anexa V a Legii nr. 153/2017, limitarea acestei salarizări doar la nivelul gradației de bază, corespunzătoare procurorului cu o vechime de 0-3 ani este rezultatul unei interpretări restrictive și nelegale a acestor prevederi normative. În mod corect prima instanță a reținut că argumentele recurenților în susținerea solicitării acestora privind încadrarea în grila salarială prevăzută de cap. I lit. B) nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017, în ceea ce privește salariul de bază, în sensul asimilării din punct de vedere salarial cu procurorii nu pot fi acceptate. Din această perspectivă sunt relevante dispozițiile art. 120 alin. (5 1 ) din Legea nr. 304/2004, care prevăd că începând cu luna martie 2019, specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit alin. (5) 2 al aceluiași text de lege, personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiștii de la art. 116 alin. (5). De asemenea, în art. 22 alin. (1) și (2) din Capitolul VIII din Anexa 5 la Legea nr. 153/2017 se prevede că: "(1) Salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4. (2) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte." Așadar, în raport cu dispozițiile art. 120 alin. (5 1 ) din Legea nr. 304/2004 și ale art. 22 alin. (1) și (2) din Capitolul VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017, rezultă că salariile de bază ale reclamaților se stabilesc conform grilei prevăzută de cap. I lit. B) nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017. La Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 se află funcția de "procuror cu grad de judecătorie", existând în cadrul tabelului aferent o ierarhizare pe verticală raportată la vechimea în funcție și o ierarhizare pe orizontală raportată la gradație, primul rând al ierarhiei fiind cel specific unei vechimi în funcție de "0-3 ani". Totodată, în Nota la Capitolul I lit. B) se prevede că "Prin "vechime în funcție", în senul prezentului capitol, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție.", respectiv că "Indemnizația de încadrare/coeficientul cuprinde sporul de vechime în muncă corespunzător gradației " . Din analiza coroborată a normelor legale incidente, se reține că singura referință relevantă pentru stabilirea salariilor specialiștilor IT este cea la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 primul rând, vizând ierarhizarea aferentă unei vechimi în funcție de "0-3 ani" cu variațiile date de gradațiile diferite. Altfel spus, specialiștii IT, deși asimilați din perspectiva salariului de bază celui reglementat pentru funcția de procuror cu grad de judecătorie, nu se bucură decât de variațiile salariului de bază în funcție de indemnizația stabilită pentru rândul aferent vechimii "0-3 ani" și gradațiilor corespunzătoare acesteia, întrucât dețin vechime "0" în sensul Notei la Capitolul I lit. B), nejustificând acumularea de vechime în funcțiile de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție", singurele relevante pentru observarea și a celorlalte grile de la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4, anume rândurile normative pentru "3-5 ani", "5-10 ani", "10-15 ani", "15-20 ani" și "peste 20 ani". Prin urmare, pentru aplicarea Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 în sensul art. 22 alin. (1) din Capitolul VIII ale Anexei V la Legea - cadru nr. 153/2017 nu este relevantă vechimea în funcția de specialist IT, întrucât nu există nicio normă juridică prin care să se asimileze această vechime celei de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție" prevăzută explicit în Nota la Capitolul I lit. B) spre a fi avută în vedere la determinarea rândurilor raportat la vechimea în funcție. Or, pentru a avansa pe verticală în cadrul Capitolului I lit. B) nr. crt. 4, personalul salarizat trebuie să acumuleze vechimile de "3-5 ani", "5-10 ani", "10-15 ani", "15-20 ani" și "peste 20 ani" în funcțiile de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție", iar nu în orice altă funcție exercitată la nivelul unui parchet sau al unei instanțe, specialistul IT nu acumulează prin exercitarea activității vechime în funcția vizată de Capitolului I lit. B) nr. crt. 4 așa încât s-a realizat o corectă aplicare a legii referitor la art. 22 alin. (1) din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru raportat la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4. De altfel, în acest sens s-a statuat și prin Decizia nr. 31/17.05.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ulterior pronunțării sentinței atacate. Cât privește trimiterea recurenților la Decizia nr. 794/2006 a Curții Constituționale se reține că aceasta a fost avută în vedere de legiuitor la momentul stabilirii nivelului salarizării pentru fiecare categorie profesională în parte și nu pot determina încadrarea acestora în altă grilă de salarizare decât cea stabilită pentru categoria profesională din care fac parte. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.