ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3796/2021

Ședința publică din data de 18 iunie 2021

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 19.11.2018 și modificată la data de 05.01.2019 prin cerere adițională, reclamanții A., B. și C., în calitate de specialiști IT în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, au solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții Colegiul de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și Ministerul Finanțelor Publice și:

- anularea hotărârii Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați nr. 13/2018 din data de 15.10.2018

- anularea în parte a deciziei nr. 173 din 28.08.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați;

- emiterea unei noi dispoziții de salarizare, începând cu data de 23.07.2018, cu încadrarea în grila de salarizare, prin luarea în considerare a prevederilor art. 22 din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 120 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, cu acordarea vechimii în funcție, precum și a majorării salariului de bază cu 15% de care beneficiază ceilalți specialiști, conform pct. 3 din Nota aferentă Anexei VIII - Familia ocupațională "Administrație", cap. I din Legea 153/2017, până la încetarea raportului de serviciu;

- plata diferenței dintre venitul calculat potrivit solicitării menționate anterior și venitul efectiv plătit, diferență ce va fi actualizată cu indicele de inflație și plata dobânzii legale aferente, de la data scadenței fiecărui venit lunar până la data plății efective.

- obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați sumele necesare acordării acestor drepturi salariale;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1139/25 martie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților pe capătul 5 din cerere, a respins acțiunea reclamanților având ca obiect obligarea Ministerului Finanțelor Publice să asigure în bugetul PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați sumele necesare acordării drepturilor salariale, ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

A respins în rest acțiunea astfel cum a fost modificată privind pe reclamanții A., B. și C. ca fiind neîntemeiată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, în termen legal, au formulat recurs reclamanții A., B. și C., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecata așa cum a fost formulată și modificată, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată

Circumscris motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenții formulează critici ce vizezază în esență interpretarea și aplicarea în mod eronat a dispozițiilor de drept material incidente cauzei, respectiv:

Susțin recurenții că argumentarea instanței de judecată conform căreia dispozițiile menționate în Legea nr. 153/2017 nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din Anexa V trebuiesc aplicate împreună cu Nota anexată tabelului de calcul al salariilor excede cadrului normativ menționat, întrucât, pe de o parte, norma art. 120 din Legea nr. 304/2004 fiind o normă de trimitere la dispozițiile nr. crt. 4 lit. B) capitolul I din Anexa V a Legii nr. 153/2017 se aplică și specialiștilor IT prin similitudine, deși în mod evident aceștia nu au calitatea de procuror, judecător personal asimilat acestora magistrat asistent sau auditor de justiție, iar pe de altă parte, susțin recurenții că legiuitorul, făcând trimitere în art. 120 din Legea nr. 304/2004 republicată doar la nr. crt. 4, lit. B), capitolul I din Anexa V a Legii nr. 153/2017 este evidentă intenția acestuia de a permite evoluția pe grilă în raport de vechimea in funcție, și având în vedere categoria profesională din care recurenții fac parte, în ceea ce privește vechimea în funcție, sunt aplicabile prevederile notei nr. 1 de la capitolul II: prin vechime în funcție, în sensul prezentului capitol, se înțelege vechimea în funcții auxiliare de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor.

"în sensul prezentului capitol se înțelege vechimea în funcții auxiliare de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor".

"așa cum s-a stabilit și pe legislația anterioară, salariul de bază al specialiștilor a fost stabilit pentru funcția de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie cu o vechime în funcție între 0-3 ani și gradația corespunzătoare vechimii în muncă", fără a se face o analiză a legislației actuale. Se susține că este total eronat să se aplice reglementări abrogate.

Invocă recurenții, în acest sens, și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2015 pct. 35 arătând că această decizie stabilește acordarea salariului de bază unitar în familia ocupațională justiție la nivelul maxim al salariului de bază raportat la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și specialitate, aceleași condiții de studii din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică.

În cauză a formulat întâmpinare intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Prioritar, Înalta Curte reamintește că prin dispozițiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost instituită obligația ordonatorilor de credite de a stabili salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege. Ca atare, ordonatorul de credite este ținut să aplice reglementările legale în vigoare referitoare la salarizarea personalului neavând posibilitatea ca prin interpretarea dispozițiilor actelor normative în materie, să procedeze la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal. Prin Decizia nr. 173/28.08.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați au fost stabilite drepturile salariaților IT din circumscripția Curții de Apel Galați începând cu data de 23 iulie 2018.

Prin Hotărârea nr. 13/15.10.2018 a Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați s-a respins ca nefondată contestația formulată împotriva susmenționatei decizii.

Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice "(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT".

Potrivit art. 60 din aceeași lege, "(1) Pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege".

Legea cadru nr. 153/2017 reglementează astfel salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor, în art. 17 din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiției, Secțiunea a 2-a Salarizarea judecătorilor, procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat acestora și a magistraților-asistenți, "(1) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcția deținută, cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitate, precum și cu nivelul instanței sau al parchetului, după caz.

(2) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul judecătoriilor și al parchetelor de pe lângă acestea sunt cele prevăzute în prezenta anexă la cap. II și III.

(3) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și personalul conex de la tribunale/tribunale specializate, tribunalele militare și de la parchetele de pe lângă acestea, de la judecătoriile din municipiul București și din localitățile reședință de județ, precum și de la parchetele de pe lângă acestea sunt cele prevăzute la alin. (2) majorate cu 5%.

(4) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și personalul conex de la curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea sunt cele prevăzute la alin. (2) majorate cu 7,5%.

(5) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și personalul conex de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție și de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt cele prevăzute la alin. (2) majorate cu 10%".

Salarizarea recurenților - reclamanți este reglementată de dispozițiile art. 17 din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiției, Secțiunea a 2-a Salarizarea judecătorilor, procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat acestora și a magistraților asistenți, care constituie norma generală în materia salarizării personalului auxiliar de specialitate și conex, însă prin Legea nr. 207/2018 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 636/20.07.2018 a fost modificată Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară fiind introdusă o reglementare specială în materia salarizării, în ceea ce privește specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor. Astfel, începând cu data de 23 iulie 2018 specialiștilor IT nu le mai sunt aplicabile reglementările privind salarizarea din art. 17 al Legii nr. 153/2017, valabile pentru restul personalului auxiliar și conex, pentru care nu există reglementări speciale.

Potrivit dispozițiilor art. 120 alin. (6) și (7) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018 "specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiștii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege".

Art. 116 alin. (5) din același act normativ prevede că "în cadrul parchetelor pot fi numiți, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curie de Casație și Justiție, specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală".

Conform art. 22 alin. (1) din Capitolul VIII al Anexei V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție și Curtea Constituțională" din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice "salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la Capitolul I, Ut. B, nr. crt. 4".

Potrivit alin. (2) al art. 22, specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.

La Capitolul I, lit. B), nr. crt. 4 din Anexei V la Legea nr. 153/2017, este menționată funcția de "procuror cu grad de judecătorie" precum și indemnizația de încadrare pentru procurori cu grad de judecătorie, stabilită atât în raport de vechimea în muncă, cât și în raport de vechimea în funcția de procuror, motiv pentru care și colegiul de conducere a reținut că legiuitorul a avut în vedere la stabilirea indemnizației cuvenită specialiștilor IT nivelul de salarizare al procurilor cu grad de judecătorie, astfel cum apare acesta prevăzută la lit. B), nr. crt. 4.

Astfel, constată Înalta Curte că instanța de fond a făcut o interpretare și aplicare corectă a dispozițiilor speciale incidente cauzei reținând că dispozițiile art. 120 alin. (6) și (7) din Legea nr. 303/2004 nu pot fi aplicate făcând abstracție de prevederile Notei anexate tabelului de calcul al salariilor de bază, prevederi prin care a fost definită noțiunea "vechime în funcție" ca fiind vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție".

Reține Înalta Curte că salariile de bază ale specialiștilor IT au fost stabilite prin raportare la indemnizația lunară aferentă anului 2022 pentru un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, vechimea în funcție 0-3 ani și gradația corespunzătoare vechimii în muncă majorat cu 15% pentru complexitatea muncii.

Raportat la critica recurenților ce vizează aplicarea eronată de către instanța de fond a dispozițiilor art. 120 alin. (6) și (7) din Legea nr. 303/2004, constată Înalta Curte că este nefondată, dispozițiile de trimitere nu pot fi aplicate prin similitudine așa cum susțin recurenții. Fiind normă de trimitere interpretarea și aplicarea acestora se face în raport de norma de la nr. crt. 4 cap. I lit. B) în sensul că deși aceste dispoziții prevăd mai multe niveluri de salarizare pentru procurorii cu grad de judecătorie, diferența fiind dată inclusiv de vechimea în funcție care conduce la majorarea "bazei de salarizare" o astfel de majorare nu poate fi aplicată decât dacă sunt îndeplinite condițiile pentru vechimea în funcție și anume vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asmiliat acestora, magistrat asistent sau auditor de justiție.

Legalitatea actului administrativ atacat nu se poate analiza decât în raport de dispozițiile legale incidente acestuia, în cauză în raport de dispozițiile art. 120 alin. (6) și (7) din Legea nr. 303/2004, normă juridică, e adevărat de trimitere, astfel că interpretarea acesteia se va face prin raportare la norma la care trimite respectiv cea prevăzută la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

Va respinge ca nefondată Înalta Curte și critica formulată prin raportare la dispozițiile art. 17 din Anexa V secțiunea 4 a capitolului VIII din Legea nr. 153/2017 și dispozițiile art. 7 din același act normativ, reținând că în privința specialiștilor IT sunt aplicabile dispozițiile speciale ale Legii nr. 303/2004 act normativ prin care este reglementat specialiștilor IT un nivel sa salarizare superior prin raportare la o altă categorie profesională - de procuror cu grad de judecătorie cu exluderea însă a majorării specifice vechimii în funcția de magistrat.

Criticile aduse hotărârii atacate și care vizează Nota de fundamentare nr. x/27.08.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor fi respinse de instanța de control judiciar ca fiind nefondate.

Sub acest aspect constată mai întâi Înalta Curte, că mențiunile din cuprinsul Notei de fundamentare nr. x din 10 august 2018 "așa cum s-a procedat și pe legislația anterioară" nu duc la concluzia că prin această Notă nu au fost avute în vedere prevederile legale în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat, ci dimpotrivă, această mențiune a fost făcută doar pentru a sublinia faptul că și prin actele normative în vigoare la data emiterii respectivului act s-a menținut același nivel de salarizare al specialistului IT prin raportare la categoria profesională de procuror cu grad de judecătorie, așa cum se prevedea și pe legislația anterioară.

În ce privește neacordarea sporului de 15% pentru complexitatea muncii constată Înalta Curte că instanța de fond a reținut în mod corect, că măsura de neacordare a sporului de 15 % pentru complexitatea muncii este legală, în condițiile existenței unei norme speciale derogatorii cu privire la modul de salarizare al acestora, drepturile lor fiind stabilite prin raportare la drepturile salariale ale specialiștilor din cadrul PÎCCJ.

Pe de altă parte constată Înalta Curte că nu pot fi solicitate sporuri ce sunt specifice unei alte familii ocupaționale respectiv "Administrație".

Constată Înalta Curte că prin ultima critică se reiau aceleași susțineri ca cele formulate în fața instanței de fond, fără însă a se aduce vreo critică cu privire la interpretarea și aplicarea eronată a dispozițiilor legale.

Observă Înalta Curte că instanța de fond în mod corect a reținut că modul în care alți ordonatori de credite au înțeles să interpreteze și să aplice legea nu face obiectul cenzurii instanței de judecată din prezentul litigiu iar potrivit Notei nr. x/2018 a PÎCCJ ordonatorul principal de credite a dat îndrumări tuturor ordonatorilor secundari și terțiari cu privire la aplicarea legii de salarizare la nivelul întregii țări.

Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, toate motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurenților sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenții - reclamanți A., B. și C. împotriva sentinței civile nr. 1139 din 25 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2021.