ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1480/2023

Ședința publică din data de 16 martie 2023

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Regia Națională a Pădurilor Romsilva a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Exploatări Forestiere și Garda Forestieră Suceava, anularea parțială a Hotărârii nr. 9/24.09.2020 a Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru exploatări forestiere, respectiv art. 3 din Hotărâre, Anexa 3 poziția 16, cu obligarea Comisiei la reatestarea Ocolului Silvic Moldovița.

Prin încheierea din data de 24.09.2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, s-a admis excepția litispendenței cauzei, cu prezenta pricină, constatându-se conținutul identic al acțiunilor.

Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 298 din 21 februarie 2022, a respins, ca nefondate, excepțiile invocate de pârâte.

Totodată, a admis cererile conexate formulate de reclamantă, a anulat art. 3 raportat la Anexa 3 pct. 16 din Hotărârea nr. 9/24.09.2020 a pârâtei Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru exploatări forestiere și a obligat această pârâtă la reatestarea Ocolului Silvic Moldovița.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Exploatări Forestiere și Garda Forestieră Suceava.

3.1. În motivarea căii de atac recurenta Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Exploatări Forestiere a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

3.1.1. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta a arătat că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii, ce rezultă din pagina 8 antepenultimul paragraf, unde s-a reținut că sunt îndeplinite cerințele legale în privința existenței unui raport de control aprobat de conducătorul autorității entității din care face parte agentul constatator, prin care se propune retragerea certificatului de atestare, și din primul paragraf din următoarea pagină a sentinței, în care s-a reținut că raportul nu întrunește respectivele cerințe pentru a se putea dispune în baza lui retragerea Certificatului de atestare/reatestare.

Așadar, din lecturarea paragrafelor menționate rezultă în primă fază că "sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. i)", iar apoi prima instanță "apreciază că raportul nu întrunește cerințele art. 21 alin. (1), lit. i)."

3.1.2. Referitor la motivul de casare întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta a reluat situația de fapt și a susținut, în esență, că sentința atacată a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, astfel cum rezultă din considerentul final reținut, respectiv că Hotărârea Comisiei nu îndeplinește condițiile legale prevăzute de Ordinul Ministrului Apelor și Pădurilor nr. 1106/2018, întrucât nu se poate dispune retragerea Certificatului de atestare/reatestare, în lipsa finalizării cercetării penale.

Or, a subliniat recurenta că niciun text de lege nu prevede condiționarea ca Certificatul să fie retras numai după finalizarea cercetării finale, aceasta reprezentând o interpretare și aplicare greșită a normelor de drept material reprezentate de Ordinul Ministrului Apelor și Pădurilor nr. 1106/2018.

Prin urmare, a apreciat că prima instanță nu a făcut o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale în vigoare, mai exact a prevederilor art. 21 alin, (1) lit. i) din Ordinul Ministrului Apelor și Pădurilor nr. 1106/2018, forma aplicabilă la momentul retragerii certificatului de atestare.

În opinia părții, s-a realizat o aplicare greșită a legii în timp, în cauză fiind aplicabile dispozițiile Ordinului Ministrului Apelor și Pădurilor nr. 1106/2018 anterior modificării prin Ordinul nr. 838/2021, așa încât prima instanță nu trebuia să țină seama de modificările legislative intervenite între momentul comiterii faptei/constatării acesteia printr-un raport de control și pronunțarea hotărârii, invocând prevederile art. 21 alin. (1) lit. i) din Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministrului Apelor și Pădurilor nr. 1106/2018, deci forma aplicabilă la data comiterii faptelor (august 2020), neputând fi avute în vedere dispozițiile intrate în vigoare ulterior emiterii hotărârii Comisiei.

Totodată, în mod greșit s-a reținut că în cauză nu a fost întocmit un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ci au fost sesizate organele de cercetare penală, altfel spus s-a apreciat că hotărârea contestată este nelegală întrucât măsura retragerii certificatului de atestare/reatestare nu a fost solicitată de către Garda Forestieră Suceava printr-un proces-verbal întocmit pe baza dispozițiilor nr. O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Or, niciun text de lege nu impunea Comisiei că numai în baza unui proces-verbal de constatare a contravențiilor să se dispună retragerea certificatului de atestare, dimpotrivă art. 21 alin. (1) lit. i) din Regulament arată că faptele constatate printr-un raport aprobat de conducătorul Gărzii Forestiere care a efectuat controlul, se sancționează cu retragerea certificatului de atestare/reatestare.

În plus, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate întocmi numai în cazul în care ne găsim în prezența unei contravenții, însă în cazul de față faptele sunt de natură infracțională (art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008).

De asemenea, tot în mod greșit s-a apreciat că dacă s-ar dispune retragerea certificatului de atestare/reatestare, câtă vreme au fost sesizate și organele de urmărire penală, s-ar aduce atingere prezumției de nevinovăție, considerându-se eronat că devin incidente prevederile art. 28 din C. proc. pen., prezumția de nevinovăție la care se referă acest text de lege are în vedere atragerea răspunderii penale și nu aplicarea măsurii de retragere a certificatului de atestare/reatestare, iar inspectorii Gărzii Forestiere aveau obligația, nu facultatea, să sesizeze organele de urmărire penală pentru a se efectua cercetări.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

3.2. În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta Garda Forestieră Suceava a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În esență, recurenta a susținut că în mod greșit prima instanță a reținut că această instituție are calitate procesuală pasivă în cauză, cu aplicarea eronată a prevederilor 16 din Legea nr. 554/2004 și ale art. 78 din C. proc. civ., pentru că Garda Forestieră a întocmit doar Raportul, nu a pro­nunțat hotărârea contestată, acesta fiind atributul exclusiv al Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestieră, care, potrivit art. 7 lit. e) din Regulament dispune cu privire la retragerea certificatelor de atestare, Garda Forestieră doar a propus retragerea certificatului emis pentru Ocolul Silvic Moldovița, seria x nr. x/27.09.2018, invocând o decizie cu titlu de practică judiciară (Decizia ÎCCJ-SCAF nr. 3264/27.05.2021).

Pe fondul cauzei, a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegală, având în vedere prevederile imperative ale art. 21 alin. (1) lit. i) din Regulamentul la Ordinul nr. 1106/2018 actualizat, condiția este doar existența cioatelor - tăieri de arbori, nicidecum de identificare a autorilor care au tăiat arborii și sustras materialul lemnos în cadrul procesual.

În opinia părții, prima instanță în mod greșit a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 28 din C. proc. pen. pentru că acestea nu prevăd cui se aplică sancțiunea retragerii Atestatului, măsură care este prevăzută în mod expres în cuprinsul Ordinului nr. 1106/2018 - Regulament art. 21, alin. (1) lit. i). Or, agenții constatatori erau obligați de art. 113,114 din Codul Silvic - Legea nr. 46/2008, ca în mo­mentul în care constată existența/posibilitatea/suspiciunea săvârșirii unor fapte de natură penală să formuleze sesizare la parchet, nicidecum să întocmească proces-verbal de contravenție - act sancționatoriu care trebuie întocmit doar in cazul faptelor de natură contravențională, ceea ce nu este cazul ăn speță.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Prin întâmpinare, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate, fiind legală și temeinică.

Prin întâmpinarea formulată la recursul pârâtei Garda Forestieră Suceava, recurenta-pârâtă Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Exploatări Forestiere a solicitat admiterea în parte a acestuia, în sensul respingerii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, achiesând la motivele de recurs privind fondul cauzei.

Totodată, a solicitat suspendarea judecății cauzei până la soluționarea Dosarului penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc conform art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

În ceea ce privește cererea de suspendare a judecății cauzei până la soluționarea Dosarului penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, se constată că nu sunt îndeplinite cerințele art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., în sensul că soluționarea prezentei cauze nu depinde de soluția care se va pronunța în dosarul penal, în raport cu obiectul dedus judecății.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, cu precizarea prealabilă că dată fiind similitudinea criticilor formulate în privința soluției asupra fondului cauzei, acestea vor fi analizate grupat și vor primi răspuns prin argumente comune.

Intimata-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea parțială a Hotărârii nr. 9/24.09.2020 a Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru exploatări forestiere, respectiv art. 3 din Hotărâre, Anexa 3 poziția 16, cu obligarea Comisiei la reatestarea Ocolului Silvic Moldovița.

Curtea de Apel București a a respins, ca nefondate, excepțiile invocate de pârâte, și a admis cererile conexate formulate de reclamantă, a anulat art. 3 raportat la Anexa 3 pct. 16 din Hotărârea nr. 9/24.09.2020 a pârâtei Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru exploatări forestiere și a obligat această pârâtă la reatestarea Ocolului Silvic Moldovița.

Soluția Curții de apel este corectă, fiind adoptată și de instanța de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispozițiilor legale la situația de fapt.

1.1. Cu privire la motivul de casare circumscris prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că pârâta Garda Forestieră Suceava a invocat în mod format aceste prevederi, iar în ceea ce o privește pe pârâta Comisia de atestare a operatorilor economici pentru exploatări forestiere se constată că este nefondat acest motiv.

Potrivit dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., hotărârea va cuprinde:

"b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;".

În sensul normei citate, acest motiv de casare este incident atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția și cele pentru care s-au admis ori s-au înlăturat cererile părților sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, echivalând astfel cu o nemotivare.

Motivarea hotărârii este necesară pentru ca părțile să cunoască motivele ce au fost avute în vedere de către instanță în pronunțarea soluției, iar instanța ierarhic superioară să aibă în vedere, în aprecierea legalității și temeiniciei hotărârii, și considerentele pentru care s-a pronunțat soluția respectivă.

În dezvoltarea acestui motiv, recurenta Comisia de atestare a operatorilor economici pentru exploatări forestiere a susținut că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii rezultând, în opinia părții, din motivarea primei instanțe care, în primă fază a reținut că "sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. i)", iar apoi "apreciază că raportul nu întrunește cerințele art. 21 alin. (1), lit. i)."

Instanța de control judiciar constată că judecătorul fondului a analizat în mod adecvat argumentele invocate și probele administrate, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri și a explicat raționamentul care a fundamentat soluția adoptată în cauză, hotărârea atacată conține motivele de fapt și de drept care au determinat formarea convingerii instanței și au fost examinate efectiv toate problemele esențiale ridicate de părți, motivarea fiind clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar, nu este contradictorie și nu conține motive străine de natura cauzei, așa încât respectă cerințele prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Așadar, nu se poate reține că sentința recurată ar conține motive contradictorii în sensul arătat de parte, din considerente rezultând că prima instanță a reținut că, aparent, sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. i), în ce privește existența unui raport de control aprobat de conducătorul entității din care face parte agentul constatator, prin care se propune retragerea certificatului de atestare, constatând, totodată, că raportul nu întrunește cerințele textului legal menționat, pentru motivele expuse pe larg în sentință.

Faptul că recurenta nu împărtășesc raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția primei instanțe nu poate conduce la incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

1.2. În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit căruia casarea hotărârii se poate cere când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, invocat pe fondul cauzei de ambele recurente, de asemenea, este nefondat.

Instanța de control judiciar constată că nu poate primi criticile recurentelor care, în esență, sunt centrate pe faptul că judecătorul fondului a interpretat și aplicat greșit normele de drept material incidente în cauză.

Se reține că prin Raportul nr. x/18.08.2020 întocmit de Garda Forestieră Suceava, aprobat de către Inspectorul șef, s-a consemnat că, în urma parcurgerii întregii suprafețe a parchetului s-au identificat un număr de 17 cioate provenite din tăiere fără drept din specia molid și brad, și 3 arbori distruși prin aplicarea la bază a unei tăieturi, de fierăstrău mecanic, în volum total de 53,818 mc, cu un prejudiciu total de 43060 RON, inclusiv funcțiile pădurii nerealizate.

S-a mai menționat că, în cauză, au fost demarate cercetări de către organele abilitate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de taiere fără drept de arbori si furt de arbori fapte prevăzute si pedepsite de art. 107 alin. (1) lit. d) si art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

În consecință, s-a propus ca măsură: retragerea Certificatului de atestare/reatestare exploatare forestieră.

Prin Hotărârea nr. 9/24.09.2020 a Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru exploatări forestiere - art. 3 din Hotărâre, Anexa 3 poziția 16, contestată, s-a dispus retragerea atestatului intimatei-reclamante, aceasta fiind înștiințată cu privire la măsura dispusă prin Adresa nr. x/24.09.2020.

Instanța de control judiciar reține că în cauză sunt relevante prevederile art. 21 alin. (1) lit. i) din Ordinul nr. 1106 din 21 noiembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și componența Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestieră, precum și criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră, emis de Ministerul Apelor și Pădurilor, forma în vigoare la data adoptării hotărârii contestate, potrivit cărora:

(1) Certificatele de atestare/reatestare emise se retrag, după caz, de către Comisie în una dintre următoarele situații:.

i) dacă sunt constatate vătămări ale semințișurilor utilizabile peste procentul admis de normele tehnice sau tăieri ilegale în parchete autorizate spre exploatare, a căror valoare depășește de cinci ori prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; sancțiunea se aplică operatorului economic care execută lucrările de exploatare a masei lemnoase, consemnate într-un raport de control aprobat de conducătorul entității din care face parte agentul constatator, prin care se propune retragerea certificatului de atestare.

Totodată, se reține că urmare modificării intervenite prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 838/2021, acest articol a fost modificat, în prezent având următorul conținut:

i) la solicitarea gărzilor forestiere/structurilor care asigură administrarea sau serviciile silvice, în cazul în care procurorul dispune trimiterea în judecată a operatorului economic, a personalului angajat în cadrul acestuia sau a administratorului pentru vătămări ale semințișurilor utilizabile peste procentul admis de normele tehnice sau pentru tăieri ilegale în parchetele autorizate spre exploatare și sesizează instanța de judecată, Comisia are obligația luării măsurii de retragere a certificatului de atestare până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată;

Același text consemnează calitatea de agent constatator a persoanei care întocmește raportul de control, ceea ce presupune posibilitatea acestuia de a întocmi un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, potrivit O.G. nr. 2/2001.

Prin urmare, în mod corect judecătorul fondului a reținut că, în cauză, nu a fost întocmit un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ci au fost sesizate organele de cercetare penală pentru a se efectua cercetări de către organele abilitate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de taiere fără drept de arbori si furt de arbori, fapte prevăzute și pedepsite de art. 107 alin. (1) lit. d) si art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

Astfel, raportul nu întrunește cerințele art. 21 alin. (1) lit. i) din Regulament pentru a se putea dispune în baza lui retragerea Certificatului de atestare/reatestare exploatare forestieră, în absența finalizării cercetărilor penale.

De asemenea, având în vedere împrejurarea că, în speță, s-a apreciat că s-ar fi săvârșit o faptă penală, în mod corect s-a apreciat că devin incidente prevederile art. 28 din C. proc. pen., potrivit cărora numai o hotărâre definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia, în caz contrar s-ar aduce atingere prezumției de nevinovăție de care se bucură orice persoană, conform art. 4 din același cod.

Așa fiind, având în vedere că cercetările penale nu au fost finalizate, raportul nu poate constitui temei pentru a se putea dispune retragerea Certificatului de atestare/reatestare exploatare forestieră cum corect a sesizat și prima instanță.

Contrar alegațiilor recurentelor, judecătorul fondului a interpretat corect prevederile art. 21 alin. (1) lit. i) din Regulament, în vigoare la data adoptării hotărârii contestate, care a reținut că această interpretare rezultă și din modificarea ulterioară a acestui text de lege, prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 838/2021.

1.3. În fine, referitor la critica recurentei Garda Forestieră Suceava în ceea ce privește excepția lipsei calității sale procesuale se reține că nu poate fi primită, având în vedere că Hotărârea contestată, nr. 9/24.09.2020 a pârâtei de retragere a Certificatului de atestare Seria x nr. x/27.09.2018 deținut de RNP - Romsilva - Direcția Silvică Suceava - Ocolul Silvic Moldovița, a fost dată la propunerea Gărzii Forestiere Suceava, în baza Raportului nr. x/18.08.2020 întocmit de aceasta, privind rezultatul controlului parțial efectuat, aprobat de către Inspectorul șef.

Or, chiar dacă Garda Forestieră Suceava nu este emitenta actului administrativ contestat, raportul întocmit de această pârâtă a stat la baza emiterii hotărârii atacate, așa încât are calitate procesuală pasivă în cauză.

Prin urmare, se constată că toate criticile formulate sunt nefondate, soluția pronunțată de prima instanță reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, va respinge recursurile ca nefondate, nefiind identificate motive de reformare a sentinței în limitele art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de suspendare a judecății, formulată în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Respinge recursurile formulate de pârâții Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Exploatări Forestiere și Garda Forestieră Suceava împotriva sentinței nr. 298 din 21 februarie 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.