ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 356/2023

Ședința publică din data de 21 februarie 2023

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, secția a II-a civilă în data de 12.11.2019, sub nr. x/2019, reclamantul MUNICIPIUL ORADEA, în contradictoriu cu pârâții A. S.R.L., B. S.R.L., C. S.R.L., D. S.R.L., E., F., G. S.R.L., H. S.R.L., I. S.R.L. a solicitat angajarea răspunderii contractuale a pârâților, potrivit clauzelor contractelor de achiziție publică încheiate de către fiecare pârât în parte cu Municipiul Oradea, aferente lucrării "Dezvoltarea unor habitate naturale din specii de arbori protejați și flora spontană pe Dealul Ciuperca din Municipiul Oradea și în zona Körösszegapát din județul J.", angajarea răspunderii pârâților privind garanția pentru vicii ascunse datorată către beneficiarul lucrării "Municipiul Oradea" pentru lucrarea "Dezvoltarea unor habitate naturale din specii de arbori protejați și flora spontană pe Dealul Ciuperca din Municipiul Oradea și în zona Körösszegapát din județul J.", obligarea pârâților la plata de despăgubiri în valoare totală de 2.457.445,93 RON, fiecare pârât proporțional cu cota-parte executată necorespunzător potrivit contractului și dispozițiilor legale, din cheltuielile estimate pentru proiectarea și execuția lucrărilor de reamenajare a Dealului Ciuperca, ca urmare a surpării acestuia.

La termenul de judecată din data de 26.05.2020, reclamantul a depus precizare de acțiune, în sensul că solicită introducerea în cauză a pârâților K., L., M., N., O., P. S.R.L., iar pretențiile totale sunt majorate la suma de 2.577.566,14 RON, conform contractului nr. x/28.11.2019.

Prin sentința nr. 68/LP/2021 din 06.04.2021, Tribunalul Bihor, secția a II-a civilă a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție invocată de pârâți și, pe cale de consecință, a respins, ca prescrisă, acțiunea formulată și precizată de reclamantul Municipiul Oradea.

Împotriva acestei hotărâri, (calea de atac fiind recalificată din apel în recurs), la data de 14.10.2021, a formulat recurs U.A.T. - Municipiul Oradea, prin care a solicitat casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanței de fond.

Prin decizia nr. 185/2021, pronunțată la data de 05.11.2021, Curtea de Apel Oradea a admis recursul declarat de recurenta U.A.T. - Municipiul Oradea împotriva sentinței nr. 68/LP/06.04.2021, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a casat-o în parte, în ceea ce privește admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune și respingerea ca prescrisă a acțiunii și, rejudecând, a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pârâții A. S.R.L., B. S.R.L., C. S.R.L., D. S.R.L., E., F., G. S.R.L., H. S.R.L. și I. S.R.L. și a fixat termen pentru soluționarea cauzei la data de 14.12.2021. Totodată, a menținut dispozițiile sentinței cu privire la admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune și respingerea ca prescrisă a acțiunii formulate de reclamanta U.A.T. - Municipiul Oradea, în contradictoriu cu pârâții K., L., M., N., O. și P. S.R.L.

Prin încheierea pronunțată la data de 14.12.2021, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., instanța a suspendat de drept judecata recursului declarat de recurenta U.A.T. - Municipiul Oradea, având în vedere că, la acel termen de judecată, reprezentantul intimatului E. a adus la cunoștința instanței faptul că a intervenit decesul intimatului titular al persoanei fizice autorizate E., astfel cum rezultă din certificatul de deces depus la dosar.

Prin cererea formulată la data de 02.06.2022, recurenta U.A.T. Municipiul Oradea a solicitat repunerea pe rol a cauzei.

În motivarea cererii, a precizat că a făcut demersuri în vederea identificării moștenitorilor, pentru introducerea lor în cauză. În acest sens, a arătat că a solicitat Camerei Notarilor Publici Bihor comunicarea informațiilor cu privire la dezbaterea procedurii succesorale după defunctul E., răspunsul primit fiind în sensul că nu s-a solicitat dezbaterea procedurii succesorale.

Totodată, a arătat că a solicitat Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.) - Compartimentul Stare Civilă informații cu privire la persoana care a declarat decesul acestuia și i s-a comunicat că decesul a fost înregistrat de către dl. Q., cu domiciliul în Oradea, județul Bihor, în calitate de ginere al defunctului.

Prin încheierea pronunțată la data de 28.06.2022, instanța a respins cererea de repunere pe rol și a menținut suspendarea dispusă prin încheierea de ședință din 14.12.2021, respectiv măsura de suspendare a judecății recursului până la introducerea în cauză a moștenitorilor, raportat la prevederile art. 412 alin. (1) pct. 1 și art. 415 pct. 2 C. proc. civ., având în vedere faptul că recurenta nu a indicat moștenitorii persoanei decedate și nici nu a făcut dovada calității de moștenitor cu acte de stare civilă a numitului Q., indicat ca fiind ginerele intimatului în cererea de repunere pe rol.

Prin cererea formulată la data de 02.08.2022, recurenta U.A.T. Municipiul Oradea a solicitat repunerea pe rol a cauzei.

În motivare, a arătat că, prin încheierea de ședință pronunțată de Curtea de Apel Oradea la termenul din data de 28.06.2022, instanța a respins cererea de repunere pe rol și a menținut suspendată cauza până la introducerea în cauză a moștenitorilor.

Recurenta a precizat că a făcut demersuri în vederea identificării moștenitorilor pentru introducerea lor în cauză, sens în care a arătat că a solicitat Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (S.P.C.L.E.P) informații cu privire la membrii familiei defunctului.

Astfel, a identificat: soție supraviețuitoare, R. cu domiciliul în Oradea, jud. Bihor, fiică, S. cu domiciliul în Oradea, jud. Bihor și fiică, T. cu domiciliul în Oradea, jud. Bihor.

Prin cererea depusă la data de 18.08.2022, intimata A. S.R.L. a solicitat instanței să constate că a intervenit perimarea cererii de chemare în judecată, invocând prevederile art. 416 alin. (1) din C. proc. civ.

Ulterior, intimatele C. S.R.L., D. S.R.L. și I. S.R.L. au depus cereri de constatare a intervenirii perimării de drept a cererii de chemare în judecată, iar, prin notele scrise depuse la 28.09.2022, intimata G. S.R.L. a invocat perimarea cererii de recurs formulată de Municipiul Oradea.

Prin decizia nr. 134/2022 - R din 6 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2019 - R, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă a admis excepția de perimare invocată de intimații A. S.R.L., C. S.R.L., I. S.R.L., G. S.R.L. și D. S.R.L. și a constatat perimată acțiunea formulată de reclamanta U.A.T. - Municipiul Oradea, în contradictoriu cu pârâții A. S.R.L., B. S.R.L., C. S.R.L., D. S.R.L., F., G. S.R.L., H. S.R.L., I. S.R.L. și E. - decedat.

De asemenea, a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de recurenta-reclamantă U.A.T. - Municipiul Oradea, pe care a obligat-o să plătească, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în recurs, următoarele sume: 7.000 RON în favoarea intimatei A. S.R.L., 5.950 RON în favoarea intimatei I. S.R.L., 7.000 RON în favoarea intimatei D. S.R.L. și 7.000 RON în favoarea intimatei C. S.R.L.

Împotriva acestei decizii, reclamanta U.A.T. - Municipiul Oradea a declarat, în termen legal, recurs, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs și casarea hotărârii recurate.

În motivare, recurenta a susținut că în mod greșit instanța a admis excepția de perimare, deoarece, în speță, erau incidente prevederile art. 417 C. proc. civ., cursul perimării fiind întrerupt de cererea de repunere pe rol, care a fost făcută cu scopul judecării cauzei, deoarece a făcut demersurile necesare pentru a identifica moștenitorii intimatului-pârât care a decedat.

În acest sens, recurenta arată că s-a adresat atât Camerei Notarilor Publici pentru a identifica dacă s-a dezbătut procedura succesorală, cât și Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor pentru a identifica persoana care a declarat decesul, respectiv componența familiei persoanei decedate.

De asemenea, a arătat că a depus o nouă cerere de repunere pe rol prin care a indicat moștenitorii de drept ai defunctului.

A mai învederat că prezenta cauză a fost suspendată conform prevederilor art. 412 alin. (1) punctul 1 C. proc. civ. și că a formulat cerere de redeschidere a judecății prin care a indicat moștenitorii, conform prevederilor art. 415 punctul 2 C. proc. civ.. Prin urmare, arată că înțelege să invoce prevederile art. 416 alin. (3) C. proc. civ.

Totodată, având în vedere că, la termenul din data de 28.06.2022, instanța a reținut faptul că nu s-au identificat moștenitorii legali în mod corect, recurenta consideră că, în interiorul termenului de perimare, care a fost suspendat timp de o lună, conform prevederilor art. 418 alin. (2) C. proc. civ., a identificat moștenitorii legali, solicitând repunerea pe rol a cauzei.

Totodată, invocând prevederile art. 487 alin. (1) coroborat cu art. 470 alin. (5) C. proc. civ., recurenta a arătat că urmează a motiva pe larg cererea de recurs după comunicarea hotărârii recurate.

În drept, a invocat prevederile art. 412, art. 415, art. 416 alin. (3), art. 418 alin. (2), art. 486, art. 487 alin. (1) coroborat cu art. 470 alin. (5), art. 488 alin. (1) pct. 8, art. 490 alin. (1) C. proc. civ.

La 24 octombrie 2022, în termen legal, recurenta-reclamantă a depus un înscris prin care a detaliat motivele de recurs.

În concret, recurenta a arătat că, la termenul din data de 28.06.2022, instanța a reținut faptul că nu s-au identificat moștenitorii legali în mod corect, însă, în interiorul termenului de perimare, care a fost suspendat timp de o lună, conform prevederilor art. 418 alin. (2) C. proc. civ., a identificat moștenitorii legali, solicitând repunerea pe rol a cauzei.

Mai mult decât atât, consideră că termenul de perimare s-ar fi împlinit la data de 14.06.2022 dacă nu ar fi făcut nici un demers pentru repunerea cauzei pe rol, iar termenul la care s-a discutat cererea de repunere pe rol a fost în data de 28.06.2022, termen la care, deși instanța putea din oficiu să rețină împlinirea termenului de perimare, a menținut suspendarea în temeiul prevederilor art. 412 alin. (1) punctul 1 C. proc. civ., respectiv până la introducerea în cauză a moștenitorilor.

Raportat la invocarea unui motiv temeinic pentru care nu s-au identificat în mod corect moștenitorii în interiorul termenului de perimare, recurenta supune atenției instanței faptul că a susținut oral, în ședința publică, dificultatea de a identifica moștenitorii, deoarece procedura succesorală nu s-a dezbătut, pârâtul decedat era născut în județul Timiș și nu cunoștea niciun alt detaliu despre acesta, respectiv, dacă este sau nu căsătorit, dacă are sau nu copii, astfel încât identificarea moștenitorilor de drept a fost una dificilă raportat la aceste împrejurări.

Totodată, a mai arătat că, la termenul din data de 28.06.2022, instanța a întrebat reprezentantul convențional al pârâtului decedat dacă poate furniza informații cu privire la moștenitorii acestuia, însă acesta a refuzat să ofere informații. Prin urmare, arată că scopul pentru care l-a indicat pe ginerele persoanei decedate era acela de a-l contacta prin intermediul instanței, tocmai pentru a-i oferi informații cu privire la moștenitorii de drept, în cazul în care aceștia existau.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată acordate, recurenta le consideră ca fiind excesive raportat la complexitatea cauzei, sens în care arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 451 alin. (2) C. proc. civ., instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial deoarece aceste sume sunt vădit disproporționate în raport cu complexitatea cauzei și activitatea desfășurată de avocați, întrucât, în cauză, nici măcar nu s-a discutat fondul și nici nu s-au administrat/analizat probe. Astfel, în accepțiunea recurentei, simpla raportare la culpa procesuală nu poate conduce la obligarea sa de a suporta cheltuieli de judecată într-un cuantum atât de ridicat, în condițiile în care, în cauză, nu s-a soluționat fondul.

Înalta Curte a respins excepțiile inadmisibilității și nulității recursului invocate de intimați prin întâmpinări, pentru motivele arătate în practicaua prezentei decizii.

Analizând recursul prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni".

Perimarea este o sancțiune procedurală care intervine în cazul lipsei de continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește, din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni.

Cu toate acestea, termenul nu va curge în cazul în care actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, când cererea nu a ajuns la instanța competentă din cauze neimputabile părții sau când nu se poate fixa termen de judecată.

Din cele menționate anterior rezultă că de esența acestei sancțiuni este culpa procesuală a părții.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză (îndeplinit de părți sau de instanță), potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (2) C. proc. civ.

De asemenea, termenul de perimare este susceptibil de întrerupere și de suspendare, cazurile de întrerupere și suspendare a cursului perimării fiind prevăzute de art. 417 și art. 418 C. proc. civ.

Potrivit art. 417 C. proc. civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

În schimb, în cuprinsul art. 418 C. proc. civ., legiuitorul a prevăzut trei cazuri de suspendare a termenului de perimare, unul dintre acestea fiind cel prevăzut de art. 418 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia, în cazurile prevăzute la art. 412, cursul perimării este suspendat timp de o lună de la data când s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecății, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 3 luni ale termenului de perimare.

Cât privește suspendarea cursului perimării pentru survenirea unui caz de suspendare de drept a judecății (art. 418 alin. (2) C. proc. civ.), Înalta Curte reține că premisa acestei norme presupune existența unei măsuri de suspendare a judecății deja dispuse de instanță, iar pe durata acestei suspendări, care antrenează curgerea termenului de perimare, intervine vreuna dintre împrejurările enumerate de art. 412 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., care generează o suspendare de drept a judecății. Per a contrario, dacă nu intervine acest nou eveniment care generează suspendarea de drept, nu există nici un impediment pentru aplicarea sancțiunii perimării.

Această suspendare a cursului perimării durează o lună de la data când s-au petrecut faptele descrise la art. 412, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 3 luni ale termenului de perimare.

Între suspendarea de drept a judecății și suspendarea perimării nu există o suprapunere totală sub aspectul duratei lor, întrucât motivele care impun suspendarea judecății (cazurile de la art. 412) determină și oprirea termenului de perimare timp de o lună [art. 418 alin. (2)], doar dacă este îndeplinită cerința deja arătată cu privire la momentul la care aceste împrejurări intervin.

De asemenea, potrivit art. 418 alin. (3) C. proc. civ., perimarea se suspendă și pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.

În cuprinsul dispozițiilor art. 415 pct. 2 C. proc. civ. se prevede remediul procedural în cazul în care a fost dispusă măsura suspendării cauzei. Astfel, când suspendarea s-a dispus în temeiul cazului prevăzut de art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. (prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor), judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor.

Cererea de repunere pe rol a cauzei se depune la instanța care a dispus măsura suspendării, însă înainte de împlinirea termenului de perimare prevăzut de dispozițiile art. 416 C. proc. civ.

Totodată, pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții.

Condițiile perimării sunt îndeplinite în speță, partea interesată/recurenta lăsând să treacă un interval de timp mai mare de 6 luni, fără să fi săvârșit vreun act de procedură apt pentru reluarea judecății.

Așa cum s-a arătat mai sus, în conformitate cu dispozițiile art. 417 C. proc. civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Însă, pentru a întrerupe cursul perimării, cererea de redeschidere a procesului formulată după suspendare, de partea interesată, trebuie să urmărească și, totodată, să fie susceptibilă de repunerea cauzei pe rol în vederea continuării judecății.

Cu alte cuvinte, formularea cererii de repunere pe rol din 02.06.2022, fără a indica moștenitorii defunctului E., nefiind susceptibilă de a întrerupe termenul de perimare, a atras respingerea cererii astfel exercitate.

Mai mult, recurenta nu a formulat recurs nici împotriva încheierii de suspendare și nici împotriva încheierii din 28.06.2022, când instanța a respins cererea de repunere pe rol și a menținut măsura suspendării dispusă prin încheierea de ședință din 14.12.2021.

Prin urmare, recurenta nu se poate prevala de propria pasivitate, manifestată prin faptul că nu a efectuat niciun demers apt pentru continuarea judecății (cerere de repunere pe rol cu arătarea moștenitorilor, iar nu cu justificări ale demersurilor întreprinse în acest scop), nu a exercitat recurs, în temeiul art. 414 alin. (2) C. proc. civ., împotriva încheierii de suspendare pronunțată de Curtea de Apel Oradea la 14 decembrie 2021 și nici împotriva încheierii din 28 iunie 2022, prin care aceeași instanță a respins cererea de repunere pe rol.

Nu poate fi primită nici susținerea recurentei potrivit căreia, în interiorul termenului de perimare, care a fost suspendat timp de o lună, conform prevederilor art. 418 alin. (2) C. proc. civ., a identificat moștenitorii legali și a solicitat repunerea pe rol a cauzei.

Așa cum s-a arătat mai sus, premisa acestei norme presupune existența unei măsuri de suspendare a judecății deja dispuse de instanță, iar pe durata acestei suspendări, care antrenează curgerea termenului de perimare, intervine vreuna dintre împrejurările enumerate de art. 412 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., care generează o suspendare de drept a judecății.

Or, recurenta nu se regăsește în această ipoteză pentru a se prevala de dispozițiile art. 418 alin. (2) C. proc. civ.

În concret, pentru a fi în situația unei suspendări a cursului perimării în condițiile art. 418 alin. (2) C. proc. civ. (aplicabil în situațiile prevăzute la art. 412 C. proc. civ., așa cum este cazul litigiului pendinte), fapta care a determinat suspendarea judecății, în speță, decesul numitului E., trebuia să se fi produs în cele din urmă 3 luni ale termenului de perimare, în cadrul unei alte suspendări, care antrena curgerea termenului de perimare.

În concluzie, Înalta Curte constată că instanța a reținut în mod judicios că, de la data suspendării cauzei - 14.12.2021, în termenul de perimare de 6 luni, recurenta-reclamantă nu a făcut niciun demers concret și eficient pentru indicarea moștenitorilor părții decedate, obligație care îi incumba, iar în cauză, nu sunt incidente niciunul din cazurile de întrerupere sau suspendare a cursului perimării.

Nu în ultimul rând, nici critica care vizează cenzurarea cheltuielilor de judecată (apreciate ca fiind excesive și disproporționate), în sensul aplicării prevederilor art. 451 alin. (2) din C. proc. civ. nu poate fi primită, întrucât, prin Decizia RIL nr. 3/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 5 martie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., a stabilit că motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din C. proc. civ., asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Apreciind că nu subzistă niciuna dintre criticile invocate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamantă U.A.T. - MUNICIPIUL ORADEA împotriva deciziei nr. 134/2022 - R din 6 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă.

În ceea ce privește cererile de acordare a cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține că, exceptând intimata-pârâtă G. S.R.L., care, în ședință publică, prin avocatul ales, a precizat că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată, intimatele-pârâte B. S.R.L., C. S.R.L., D. S.R.L. și A. S.R.L. au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu privire la cererea intimatei-pârâte B. S.R.L. de obligare a recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte constată că înscrisurile aflate la dosarul de recurs atestă efectuarea de către intimata-pârâtă B. S.R.L. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2500 RON reprezentând onorariu de avocat.

Față de soluția de respingere, ca nefondat, a recursului, în temeiul art. 494 C. proc. civ., raportat la art. 453 alin. (1) din același act normativ, Înalta Curte va obliga recurenta-reclamantă U.A.T. - MUNICIPIUL ORADEA la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2500 RON către intimata-pârâtă B. S.R.L., reprezentând onorariu de avocat.

Cu privire la cererea intimatelor-pârâte D. S.R.L. și C. S.R.L., de obligare a recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, în sumă de 11.305 RON pentru fiecare dintre cele două intimate (a se vedea înscrisurile de la filele x - facturi și raport/extras de cont), Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., urmează a dispune obligarea recurentei-reclamante U.A.T. - MUNICIPIUL ORADEA la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 RON către intimata-pârâtă D. S.R.L. și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 RON către intimata-pârâtă C. S.R.L., cu titlu de cheltuieli de judecată reduse, pentru următoarele considerente:

În temeiul art. 451 alin. (2) C. proc. civ., instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în materia rambursării cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, că "acestea urmează să fie recuperate de partea care a câștigat procesul, numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare, care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil", având în vedere rolul judecătorului în desfășurarea procesului, care îi oferă posibilitatea unei imagini de ansamblu asupra complexității cauzei și a muncii depuse de avocat (cauza Nielsen și Johnsen contra Norvegiei, cauza Sabou și Pârcălab contra României, cauza Almeida, Garret și alții contra Portugaliei).

Pentru a stabili reducerea onorariului de avocat, Înalta Curte s-a raportat la criteriile prevăzute de art. 127 din Statutul profesiei de avocat, dând totodată eficiență cheltuielilor efectuate de parte prin angajarea unui apărător.

Raportând cele expuse la litigiul pendinte, în condițiile în care intimatele-pârâte D. S.R.L. și C. S.R.L. au solicitat cheltuieli de judecată în sumă de 11305 RON, reprezentând onorariu avocațial, pentru fiecare din intimate, Înalta Curte apreciază că sumele solicitate sunt disproporționate atât față de obiectul prezentului recurs (hotărârea de perimare), de faptul că litigiul nu prezenta aspecte de dificultate sau complexitate, precum și față de volumul de muncă constând în formularea apărării prin avocat (întâmpinările formulate fiind identice), motiv pentru care, în temeiul art. 451 alin. (2) C. proc. civ., urmează a dispune reducerea cheltuielilor de judecată la 5000 RON pentru fiecare din cele două intimate.

Cu privire la cererea intimatei-pârâte A. S.R.L., de obligare a recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține că intimata-pârâtă A. S.R.L., prin avocat, a depus la termenul de judecată o factură care atestă, pentru acest dosar, efectuarea de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de 7000 de RON și o altă factură, prin care s-au facturat costuri de deplasare pentru termenul din 21 februarie 2023, în acest dosar.

Analizând înscrisurile depuse în dovedirea cheltuielilor de judecată constând în cheltuieli de deplasare, Înalta Curte constată că, deși conform facturii nr. x din 16 februarie 2023, depusă în ședință (aflată la fila x), se facturează cheltuieli de deplasare pentru dosarul de față aflat pe rolul Î.C.C.J. în cuantum de 2023 RON, nu s-a atașat nicio dovadă privind transportul și, eventual, cazarea apărătorului. În aceste condiții, simpla facturare și achitare a sumei facturate nu constituie o dovadă a cheltuielilor de deplasare și a cuantumului acestor cheltuieli.

Prin urmare, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând cheltuieli de deplasare va fi respinsă.

Cu privire la cererea intimatei-pârâte A. S.R.L., de obligare a recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, conform înscrisurilor de la filele x - factură și extras de cont), Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., urmează a dispune obligarea recurentei-reclamante U.A.T. - MUNICIPIUL ORADEA la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 RON către intimata-pârâtă A. S.R.L., cu titlu de cheltuieli de judecată reduse, pentru aceleași considerente care au stat și la baza reducerii cheltuielilor de judecată solicitate de intimatele-pârâte D. S.R.L. și C. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamantă U.A.T. - MUNICIPIUL ORADEA împotriva deciziei nr. 134/2022 - R din 6 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă.

Obligă recurenta-reclamantă U.A.T. - MUNICIPIUL ORADEA la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2500 RON către intimata-pârâtă B. S.R.L.

Obligă recurenta-reclamantă U.A.T. - MUNICIPIUL ORADEA la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 RON către intimata-pârâtă D. S.R.L. și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 RON către intimata-pârâtă C. S.R.L.

Obligă recurenta-reclamantă U.A.T. - MUNICIPIUL ORADEA la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 RON către intimata-pârâtă A. S.R.L.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 februarie 2023.