ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2580/2022

Ședința publică din data de 7 decembrie 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la 26 noiembrie 2020, înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă sub număr de dosar x/2020 și completată în procedura prealabilă la 7 ianuarie 2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 231 385,20 RON, cu titlu de preț al mărfii livrate și a dobânzii legale penalizatoare aferente calculate de la data de 01.02.2018.

Prin încheierea din 6 aprilie 2021, Tribunalul București a încuviințat parțial proba cu interogatoriu și a respins proba cu martori ca nefiind utilă cauzei și proba cu expertiză tehnică în specialitatea zootehnie, ca nefiind pertinentă în raport cu împrejurarea că pârâta nu a formulat pretenții proprii în litigiu.

Prin sentința civilă nr. 1370 din 19 mai 2021, Tribunalul București a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 231 385,20 RON, cu titlu de preț al bunurilor livrate și dobânda legală penalizatoare aplicabilă în raporturile dintre profesioniști, prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, calculată începând cu data scadenței facturii x/2018 până la data achitării integrale a debitului pretins.

Împotriva acestei sentințe, precum și a încheierii din 6 aprilie 2021, a declarat apel pârâta, solicitând anularea lor, cu consecința rejudecării cauzei.

Prin decizia civilă nr. 847A/2022 din 25 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a fost admis apelul formulat de apelanta B. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 1370 din 19 mai 2021 și a încheierii din 6 aprilie 2021, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a Civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata A.; a fost schimbată în parte sentința apelată, în sensul că a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 181.385,2 RON cu titlul de rest de preț al bunurilor livrate. S-a menținut restul dispozițiilor sentinței.

În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 847A/2022 din 25 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, pârâta B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 847A/2022 din 25 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a deciziei recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel.

În argumentarea recursului, a susținut, în esență, că instanța de apel a îmbrățișat în mod eronat optica instanței de fond, reținând că atât pentru invocarea excepției de neexecutare a contractului, cât și pentru invocarea garanției vânzătorului pentru viciile ascunse, era necesară promovarea unei cereri reconvenționale din partea recurentei-pârâte.

De asemenea, în hotărârea atacată, instanța de apel a reținut faptul că existența unei pretinse acceptări din partea pârâtei cu privire la reducerea prețului nu a fost probată, iar din examinarea tezei probatorii nu ar fi rezultat că probele solicitate ar fi avut în vedere acest aspect.

Este evident faptul că instanța de apel în mod eronat a reținut acest aspect, având în vedere că recurenta prin intermediul probei testimoniale cu martorul C. a dorit să dovedească tocmai poziția sa procesuală cu privire la reducerea de comun acord a prețului mărfii achiziționate, aspect discutat la întâlnirea din cursul lunii mai 2018.

Precizează că B. S.R.L. nu a dorit să atragă răspunderea contractuala a intimatei, ci refuzul de plată integrală a facturii a fost unul justificat prin raportare la garanția contra viciilor ascunse ale bunurilor și obligația cocontractantului de a-și îndeplini în mod corespunzător propriile obligații.

Cu alte cuvinte, recurenta a individualizat prejudiciul suferit ca urmare a achiziționării de la intimată a unei cantități de marfă viciată, ca modalitate de dovedire a cuantumului reducerii prețului.

Subliniază că în doctrină este acceptat faptul că neîndeplinirea obligațiilor de către una dintre părți declanșează în favoarea celeilalte părți puterea de a opta pentru invocarea excepției de neexecutare a obligațiilor contractuale. Refuzul executării obligației asumată în condițiile legii este justificat în situația unei neexecutări totale, parțiale sau necorespunzătoare a obligațiilor de către cocontractant.

Excepția de neexecutare a contractului a fost invocată tocmai pentru a justifica reducerea corespunzătoare a prețului și conduita recurentei în sensul de a efectua plata parțială a contravalorii mărfii.

Pe de altă parte, instanța a trecut cu vederea garanția contra viciilor ascunse ale bunurilor invocată de recurentă ca și apărare, care pe lângă excepția de neexecutare, justifică poziția acesteia de refuz a achitării integrale a prețului mărfii.

Doctrina și practica judiciară apreciază că este ascuns acel viciu care, la data predării, nu putea fi descoperit, fără asistență de specialitate, de către un cumpărător prudent și diligent, astfel cum este situația în prezenta speță, întrucât starea de gestație a femelelor nu putea fi descoperită fără o verificare amănunțită, de către o persoană de specialitate.

Redând prevederile art. 1709 și art. 1710 C. civ., arată că marfa achiziționată prezenta vicii ascunse, întrucât femelele erau gestante în număr de 453 de capete, astfel cum reiese din Procesul-verbal din 29.01.2018 și Procesul-verbal din data de 20.02.2018, înscrisuri care au fost depuse la dosarul cauzei în fața instanței de fond odată cu întâmpinarea, acest fapt cauzându-ne un prejudiciu semnificativ.

Subliniază că prejudiciul suportat de recurentă ca urmare a livrării de către intimată a unor bunuri ce prezentau vicii ascunse a fost invocat ca și modalitate de dovedire a cuantumului reducerii prețului și implicit pentru justificarea refuzului de plată integrală a contravalorii mărfii.

Cu referire la diminuarea prețului, arată că prejudiciul a cauzat de numărul celor 162 de ovine, pe care nu a reușit să le valorifice, raportat la suportarea unor costuri semnificative cu privire la necesitatea alocării unor resurse suplimentare pentru a crea condițiile necesare nașterii mieilor, adăpostirea și întreținerea ovinelor, imposibilitatea de a vinde marfa achiziționată la valoarea pieței.

Conchizând, precizează că intimata a vândut o marfă necorespunzătoare calitativ, contrar înțelegerii dintre părți, recurenta fiind îndreptățită să uzeze de toate mijloacele legale pentru reducerea corespunzătoare a prețului, în speță fiind aplicabilă garanția contra viciilor ascunse ale bunurilor, și, implicit excepția de neexecutare a contractului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului.

Prealabil, excepția nulității recursului declarat de către pârâtă nu este întemeiată, având în vedere că anumite critici pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și invocat de recurentă.

Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate și temeiurile de drept invocate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Se impune observația că, în ierarhia căilor de atac, recursul este o cale de atac extraordinară, spre deosebire de apel, care este o cale de atac ordinară și devolutivă, fiind limitat numai la motivele de nelegalitate ale hotărârii recurate expres și limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În consecință, Înalta Curte va reține spre examinare numai acele critici ce pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. și care se referă strict la aspecte de nelegalitate.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate de recurentă, casarea unei hotărâri poate fi cerută atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, însă, în cauză, nu este incident acest motiv de recurs, pentru considerentele care urmează.

Este știut că excepția de neexecutare a contractului (exceptio non adimpleti contractus) reprezintă dreptul oricăreia din părțile unui contract bilateral, sinalagmatic, de a refuza îndeplinirea obligațiilor pe care și le-a asumat, atâta vreme cât cealaltă parte nu-și îndeplinește propriile sale obligații.

Or, este de necontestat că nu se poate pune semnul egalității între excepția de neexecutare a contractului și invocarea neexecutării corespunzătoare a obligațiilor contractuale (în sensul că marfa livrată nu a corespuns din punct de vedere calitativ).

Așa fiind, procedând la o examinare reală a problemelor esențiale deduse judecății, în raport de situația de fapt reținută, instanța de apel a constatat cu justețe că B. S.R.L. urmărește în realitate acoperirea unui prejudiciu produs prin executarea pretins necorespunzătoare a obligației de livrare sau diminuare a prețului bunurilor ca urmare a aplicării regulilor privind garanția vânzătorului pentru vicii ascunse, în condițiile în care pârâtei i-au fost livrate toate bunurile ce au format obiectul vânzării.

Redând dispozițiile art. 1710 alin. (1) lit. d) C. civ., conform cărora: "în temeiul obligației vânzătorului de garanție contra viciilor, cumpărătorul poate obține, după caz: c) reducerea corespunzătoare a prețului", recurenta-pârâtă reiterează o executare necorespunzătoare a contractului, precizând că aceasta a fost invocată pentru a justifica reducerea corespunzătoare a prețului și conduita sa în sensul de a efectua plata parțială a contravalorii mărfii.

Contrar susținerilor recurentei, în mod legal instanța de control judiciar a apreciat că o atare analiză, în legătură exclusiv cu elementele răspunderii vânzătorului, nu poate fi făcută, în condițiile în care pârâta nu a învestit instanța cu soluționarea unei acțiuni în răspundere contractuală întemeiată pe contractul de vânzare-cumpărare, printr-o eventuală cerere reconvențională, acesta fiind mijlocul procedural prin care pârâtul dintr-un proces pendinte formulează pretenții proprii împotriva reclamantului.

De altfel, s-a arătat că la dosarul de fond există probe că pârâtă a promovat o acțiune separată împotriva reclamantei, acțiune având ca obiect obligarea acesteia la plata unui prejudiciu cauzat de îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale de a livra ovine sănătoase și care să nu fie gestante.

Totodată, se cuvine menționat că instanța nu poate interveni în acordul de voință al părților în sensul reducerii prețului, iar, în cauză, apelul, prin efectul său devolutiv, a permis instanței să conchidă că existența unei pretinse acceptări din partea pârâtei cu privire la reducerea prețului nu a fost probată.

Astfel, în condițiile în care restabilirea situației de fapt și interpretarea probelor aflate la dosar excedează competenței instanței de recurs, se impune respingerea criticilor de netemeinicie, care nu satisfac exigențele impuse de art. 488 C. proc. civ.

Pentru rațiunile înfățișate, constatând că nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și invocat de recurentă, Înalta Curte de Casație și Justiție, cu aplicarea dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., văzând și prevederile art. 499 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 847A/2022 din 25 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca nefondat, menținând decizia recurată, ca fiind legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 847A/2022 din 25 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2022.