ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2161/2023

HOTĂRÂRE

25.10.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2161/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 25 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Topoloveni la 7 iulie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei anuale evaluată provizoriu la 139.710 RON (3 RON/mp), reprezentând chirie/lipsă de folosință anuală, începând cu trei ani anteriori datei de 16 mai 2017, aferentă terenului proprietatea reclamantei până la încetarea folosinței și/sau afectării suprafeței de cca. 46.570 mp; obligarea pârâtei la mutarea stâlpilor de electricitate, a postului trafo și a tuturor instalațiilor (care pot fi mutate) de pe terenul proprietatea reclamantei în afara acestuia sau la marginea proprietății, pe costul pârâtei, sau autorizarea reclamantei la mutarea acestor instalații pe costul pârâtei; obligarea reclamantei la furnizarea tuturor informațiilor și actelor legate de instalațiile care sunt pe terenul proprietatea sa sau afectează acest teren și care au impact din punct de vedere al protecției mediului, siguranței la foc, protecției civile, protecției sănătății, construcții, limitări, acorduri speciale etc.; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 53 din 23 ianuarie 2018, Judecătoria Topoloveni a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș, secția Civilă.

Prin sentința civilă nr. 193 din 6 aprilie 2022, Tribunalul Argeș, secția Civilă a admis excepția lipsei de interes privind capătul 3 al cererii de chemare în judecată, a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, a admis în parte cererea de chemare în judecată privind pe reclamanta A. S.R.L. și a obligat pârâta OMV Petrom S.A. să achite reclamantei o rentă anuală în valoare de 13.176,04 RON (4 RON/mp x 3294,1 mp), începând cu data de 16 mai 2014 și a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la mutarea instalațiilor sale de pe terenul reclamantei.

Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat apel principal și reclamanta a formulat apel incident.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

La termenul de la 28 aprilie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a invocat din oficiu, excepția necompetenței materiale procesuale, având în vedere natura și obiectul pricinii. Prin încheierea de la aceeași dată, instanța a admis excepția necompetenței materiale procesuale (funcționale) și a declinat competența de soluționare a apelurilor în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Pitești.

În esență, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a reținut că, față de dispozițiile art. 35 alin. (2) și art. 41 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și văzând considerentele Deciziei nr. 17/2018 și ale Deciziei nr. 18/2016, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii, în condițiile în care există o secție civilă a curții de apel în competența căreia s-a stabilit în mod exclusiv soluționarea "cauzelor cu profesioniști", această competență materială este de ordine publică, nefiind permis ca o astfel de cauză să fie soluționată de o altă secție civilă, care nu are stabilită o astfel de competență. A menționat și că, potrivit Hotărârii Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești nr. 5/2016, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Pitești judecă toate cauzele cu profesioniști. A concluzionat că obiectul dosarului este reprezentat de un litigiu cu profesioniștii, motiv pentru care este competentă să soluționeze cauza secția a II-a Civilă a Curții de Apel Pitești.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2017*.

La termenul de la 14 septembrie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a invocat din oficiu, excepția necompetenței materiale procesuale, față de Decizia nr. 4/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii. Prin încheierea de la aceeași dată, instanța a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției, a declinat competența de soluționare a apelurilor în favoarea secției I Civile, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia și a constatat suspendarea de drept a judecății.

În esență, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a reținut că litigiul pune în discuție lipsa de folosință pentru terenuri asupra cărora reclamanta invocă drepturi reale, instanța fiind chemată să statueze, cu prioritate, cu privire la calitatea de proprietar a reclamantei, respectiv cu privire la dreptul de proprietate/folosință pe care pârâta le exercită asupra terenurilor. În structura Curții de Apel Pitești funcționează două secții civile, iar colegiul de conducere a stabilit obiectele din sistemul ECRIS corespunzătoare fiecărei secții, iar prin Hotărârea nr. 5/2016, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești a stabilit ca, începând cu data de 15 martie 2016, în vederea echilibrării volumului de activitate între cele două secții civile, dosarele în materia litigiilor cu profesioniști, indiferent de tribunalul care le-a soluționat pe fond, să fie soluționate de secția a II-a Civilă. Fiind vorba de un litigiu ce aparține materiei civile lato sensu, propriu-zise, competența de soluționare revine secției I a Curții de Apel Pitești, conform hotărârii menționate a colegiului de conducere. Instanța a ținut cont și de statuările din Deciziile nr. 18/2016 și nr. 4/2023 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii și a concluzionat că secția competentă să judece cauza este secția I Civilă.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Dispozițiile privitoare la conflictul de competență sunt aplicabile și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere, conform art. 136 alin. (1) C. proc. civ.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că că cele două secții ale aceleiași instanțe, respectiv secția I Civilă și secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal ale Curții de Apel Pitești, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre aceste instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Nici una din instanțele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere material procesual, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Înalta Curte reține că instanțele au fost învestite cu o acțiune prin care urmează a se stabili contravaloarea lipsei de folosință pentru terenuri asupra cărora reclamanta invocă drepturi reale, respectiv restrângerea exercitării acestora, analizându-se, între altele, calitatea de proprietar a reclamantei și dreptul de proprietate/folosință pe care pârâta le exercită asupra terenurilor.

Apelurile declarate împotriva acestei sentințe au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 2 din C. proc. civ., în cazul hotărârilor pronunțate în primă instanță de judecătorie, competența funcțională de soluționare a apelului revine tribunalului. Conform prevederilor art. 96 pct. 2 C. proc. civ., instanța de apel de drept comun competentă funcțional să soluționeze apelurile împotriva hotărârilor pronunțate de tribunal în primă instanță este curtea de apel.

Înalta Curte, plecând de la statuările cuprinse în Decizia nr. 17/2018, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, în sensul că invocarea excepției de necompetență materială procesuală de soluționare a cauzei nu mai este posibilă ulterior primului termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii, competența fiind câștigată în mod definitiv de instanța pe rolul căreia a fost înregistrată cererea, a analizat recursul în interesul legii promovat de Curtea de Apel Galați cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și 136 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 4/2023, Înalta Curte a stabilit astfel:

"competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac."

În considerentele aceleiași decizii s-a reținut că "în ipoteza în care litigiul a fost soluționat în fond de o/un instanță/secție/complet specializată/specializat (potrivit reglementărilor din legi speciale sau legilor de organizare judecătorească), în cadrul verificărilor privind competența materială procesuală a instanței de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanțe, care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, fiind depășit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competența materială procesuală, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) și ale art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.."

Astfel, în stadiul procesual al fondului, dosarul a fost soluționat de secția civilă a Tribunalului Argeș, fără a se ridica problema unei eventuale necompetențe și declinări în favoarea Tribunalului Specializat Argeș. În acord cu deciziile de unificare a practicii menționate mai sus, competența materială procesuală a instanței de fond se păstrează, în mod corespunzător, în calea de atac.

Instanța de control judiciar, respectiv Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, ar fi trebuit să se limiteze la a își verifica propria competență materială procesuală în soluționarea căii de atac, fără a mai putea analiza modul în care tribunalul s-a declarat competent material să judece pricina. Numai în situația în care instanța de fond nu ar fi organizată în structuri specializate (secții/completuri), "instanța de control judiciar specializată, cu ocazia verificărilor privind propria competență materială procesuală, va avea în vedere obiectul și natura pricinii (…)".

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.