ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1998/2022

Ședința publică din data de 12 octombrie 2022

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 32/18.01.2022, Tribunalul Galați, secția a II-a civilă a admis cererea formulată de administratorul judiciar A.. și, în baza art. 175 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, a închis procedura generală de insolvență față de debitoarea S.C. B. S.R.L. și reintroducerea ei în activitatea economică; de asemenea, a adoptat măsurile subsecvente, prevăzute de lege.

Împotriva acestei sentințe, S.C. C. S.R.L., în calitate de creditor al S.C. B. S.R.L., a declarat apel.

Ulterior, apelanta a depus la dosarul cauzei o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 alin. (1) lit. m), art. 180 și art. 181 din Legea nr. 85/2014.

Prin decizia civilă nr. 255/28.06.2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale și ca nefondat apelul.

Împotriva acestei decizii, în ceea ce privește dispoziția de respingere a cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional, S.C. C. S.R.L. a declarat recurs.

În motivare, autoarea căii de atac a arătat că soluția instanței de apel este netemeinică și nelegală, fiind dată cu interpretarea greșită a prevederilor legale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Sub rezerva completării motivelor de recurs ulterior comunicării deciziei recurate, recurenta a redat obiectul excepției de neconstituționalitate, precum și argumentele care au fundamentat cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Astfel, a afirmat că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 58 alin. (1) lit. m), art. 180 și art. 181 din Legea nr. 85/2014 și că soluția legislativă care reglementează descărcarea debitorului de obligația achitării creanțelor ulterior reintrării acestuia în circuitul economic, în lipsa acordului scris al creditorului, contravine prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 și ale art. 24 din Constituția României, precum și ale art. 1, art. 6 par. 1 și ale art. 47 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, pe care le-a evocat.

În opinia recurentei, dreptul administratorului judiciar de a înscrie parțial creanța, de a-i schimba natura prin intermediul unei proceduri sumare și formale de citare și notificare a actelor, încalcă accesul la justiție și dreptul la apărare.

De asemenea, a susținut că, în mod eronat, s-a apreciat că a remis în favoarea intimatei creanța sa, atât timp cât nu și-a exprimat acordul. În acest sens, a evocat jurisprudența C.E.D.O. și decizia nr. 28/09.05.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În drept, a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 05.10.2022 intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere că între recurentă și instituția intimată nu a existat un raport juridic care să-i justifice calitatea în proces.

La 10.10.2022 intimata S.C. B. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul de astăzi, Înalta Curte a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, pentru motivele expuse în practicaua acestei decizii și a invocat din oficiu excepția nulității recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1), aplicabil în temeiul art. 494 C. proc. civ., reține următoarele:

Articolul 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Așadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și la motivarea lui în termenul prevăzut de lege, ci presupune ca dezvoltarea motivelor să facă posibilă încadrarea lor în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.

În speță, prin memoriul de recurs autoarea căii de atac a arătat că este nelegală dispoziția instanței de apel de respingere a cererii sale de sesizare a Curții Constituționale, afirmând că în cauză este incidentă ipoteza de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În argumentarea concluziei sale, autoarea căii de atac a reluat, într-o manieră identică, cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Chestiunile sesizate de autoarea căii de atac pe calea recursului nu fac nicio referire la considerentele curții de apel care stat la baza soluției pronunțate sau la erorile de judecată pe care această instanță le-ar fi săvârșit ori textele de lege care ar fi fost interpretate sau aplicate greșit.

Aceasta, în condițiile în care prin decizia atacată curtea de apel a reținut că prin demersul său titulara cererii readuce în dezbatere aspecte anterioare confirmării planului de reorganizare propus de debitoare, motiv pentru care a apreciat că textele de lege contestate nu au legătură cu obiectul litigiului care privește închiderea procedurii generale de insolvență a debitoarei S.C. B. S.R.L.

Or, în lipsa unor critici îndreptate împotriva hotărârii date cererii de sesizare a Curții Constituționale, prin care să se indice aspecte de nelegalitate, ori care să se îndrepte împotriva raționamentului instanței expus în justificarea concluziei reținute asupra legăturii normelor legale contestate cu litigiul, verificarea legalității deciziei atacate nu este posibilă.

Aceasta întrucât, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile și pretins încălcate, în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În acest context, analiza memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat nicio critică de veritabilă nelegalitate, aptă să poată fi încadrată în ipotezele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În consecință, reținând că sancțiunea nulității recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare, în sens procedural, a recursului, Înalta Curte, dând eficiență prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta S.C. C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 255/28.06.2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 octombrie 2022.