ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 115/2022

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2022

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În cadrul dosarului nr. x/2018, înregistrat pe rolul Tribunalului Galați, societatea A. S.R.L. a formulat contestație împotriva tabelului preliminar de creanțe al debitoarei B. S.R.L. Galați.

Prin sentința nr. 297/28.10.2020 pronunțată de Tribunalul Galați a fost respinsă contestația ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel societatea A. S.R.L., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați sub dosar nr. x/2018.

În cursul soluționării apelului, apelanta a formulat o cerere de sesizare a Curții Constituționale invocând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106 alin. (2) din Legea 85/2014 și a art. 110 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 care în opinia sa încalcă, în principal, dispozițiile art. 21 alin. (3) și 124, respectiv art. 1 alin. (4) si art. 126 alin. (1) toate din Constituție și în subsidiar, art. 16 privind egalitatea în drepturi și 11 alin. (1) si 2, art. 20, art. 21 alin. (1)-(3), art. 31 alin, lsi 2, art. 53 alin. (1) si 2 teza I și teza a 11-a formularea finală, art. 148 alin. (2) toate din Constituția României, art. 6 paragraful 1 teza I art. 13, art. 14, art. 17, art. 18 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, art. 8, art. 10 teza I, art. 30 din Declarația Universala a Drepturilor Omului respectiv art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Prin încheierea din 23 septembrie 2021, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (6) și art. 110 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, formulată de apelanta A. S.R.L. prin administrator special C..

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs recurenta A. S.R.L. prin administrator special C., solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și, pe cale de consecința, admiterea cererii de sesizare a Curții Costituționale a României.

În motivarea recursului, recurenta a susținut, în esență, că instanța a respins cererea de sesizare a CCR ca fiind inadmisibilă, întrucât nu sunt întrunite dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României, pe motiv că instanța este cea învestită cu analizarea creanței.

În opinia recurentei, acest argument ce stă la baza respingerii cererii de sesizare a CCR este nelegal și netemeinic pentru aspectele evidențiate în cuprinsul motivelor de recurs.

Recurenta a expus argumentele pentru care consideră că prevederile art. 102 alin. (6) și art. 110 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, încalcă dispozițiile constituționale menționate în cererea de sesizare a CCR, apreciind că susținerile sale sunt întărite inclusiv de considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 895/2015 (în special paragraful 27 al acesteia).

Invocând practica judiciară a Curții Europene a Drepturilor Omului, recurenta a arătat că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate ale unei cereri de sesizare a Curții Constituționale.

A menționat, totodată, că instanța de judecata are posibilitatea să cenzureze excepțiile care sunt ridicate în fața sa, însă numai sub aspectul admisibilității lor, întrucât, dacă cererea de sesizare a Curții Constituționale îndeplinește condițiile de admisibilitate, instanța de judecata este obligată să sesizeze Curtea, chiar daca opinia acesteia este în sensul că excepția nu este întemeiată.

Prin urmare, recurenta a solicitat admiterea excepției de neconstituționalitate invocate și, pe cale de consecință, raportat la dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a solicitat să se constate întrunirea condițiilor prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocate. Totodată, a solicitat suspendarea judecării prezentei cauze în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Înalta Curte, analizând recursul din perspectiva normelor legale incidente și a criticilor formulate, reține următoarele:

În cadrul dosarului nr. x/2018, având ca obiect apelul declarat de A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 297/28.10.2020, prin care Tribunalul Galați a respins, ca nefondată, contestația împotriva tabelului preliminar de creanțe al debitoarei B. S.R.L. Galați, reținând că în mod corect administratorul judiciar a refuzat înscrierea creanței A. S.R.L. în tabelul preliminar, apelanta A. S.R.L. a formulat o cerere de sesizare a Curții Constituționale, invocând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106 alin. (2) din Legea 85/2014 și a art. 110 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.

Prin încheierea din 23 septembrie 2021, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor sus - menționate, reținând că nu este îndeplinită cerința legăturii cu soluționarea cauzei, în condițiile în care instanța este învestită cu analizarea creanței, în cadrul contestației.

În motivarea prezentei căi de atac, recurenta a invocat aplicarea greșită a normelor de drept material la pronunțarea acestei încheieri, respectiv a art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia."

Art. 5 din același act normativ arată că, dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) și 3, instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Așadar, condițiile de admisibilitate prescrise de lege pentru sesizarea Curții Constituționale sunt următoarele: excepția să privească o lege sau o ordonanță ori dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, să aibă legătură cu soluționarea cauzei, să fie ridicată de părți, procuror sau instanță din oficiu, iar prevederea atacată să nu fi fost declarată neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții.

În acest context, se cuvine subliniat că instanța judecătorească constituie un prim filtru legal, căci sesizarea Curții Constituționale se va face numai atunci când excepția de neconstituționalitate îndeplinește toate aceste cerințe prevăzute de lege, fără a putea fi analizate aspecte ce privesc temeinicia acesteia.

Însă, pronunțarea asupra admisibilității excepției impune o analiză riguroasă, în care să fie luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepției de neconstituționalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual și a stadiului concret în care se află litigiul, iar, din această perspectivă, în mod corect instanța a avut în vedere relevanța pe care soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată ar avea-o în prezenta cauză.

Conform dispozițiilor art. 106 alin. (2) din Legea 85/2014, "în cazul în care, prin derogare de la prevederile art. 2512 și următoarele din C. civ., administratorul judiciar/lichidatorul judiciar constată că a intervenit prescripția extinctivă a creanței, va notifica în acest sens creditorul, fără a mai face verificări de fond ale creanței pretinse."

Totodată, conform dispozițiilor art. 110 alin. (4) din Legea 85/2014 "odată cu publicarea tabelului în B.P.I., administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, precizând totodată și motivele".

Având în vedere conținutul textelor legale vizate de excepția de neconstituționalitate, în raport cu obiectul cauzei în care excepția a fost invocată (apelul împotriva sentinței nr. 297/28.10.2020, pronunțată de Tribunalul Galați) și cu faptul că instanța de judecată este cea învestită cu analizarea creanței creditoarei - apelante, în mod corect prin încheierea recurată s-a apreciat că lipsește condiția legăturii dispozițiilor pretins neconstituționale cu soluționarea cauzei.

Drept urmare, nefiind îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, este legală soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106 alin. (2) și art. 110 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.

În considerarea celor ce preced, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta A. S.R.L. prin administrator special C. împotriva încheierii din 23 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2022.